Page 31 - 1875-12

calibrulu nou, care mai asta Vdra pusese candida­ motivata, necompetenti’a universităţii in obiectulu 5. Totu in aceea siedintia veni la pertractare
tura de deputatu in comitatnlu Zarandului contră cestiunatu, a propusu câ acelu statutu se se anuleze, alta propunere a deputatului R u s u , câ adeca:
si se se concrddia representantieloru comunale sin­ universitatea se benevoidsca a decide, câ comissiu­
candidatului romanu Dr. Iosiftt Hodosiu, si. cate, cu
guratece regularea. relatiuniloru loru agrarie intre nile. scolastece respective, se se indrumeze a luâ
acea ocasiune uu numai cadih cu ruşine, ci eră,
marginile legiloru sustatâţie. Dbr’ propunerea dlui dispositiunile necessarie, câ la scdl’a de agricultura
aprdpe se fia luatu la paruidla de catra poporulu Pacurariu nepriminduse, din partea maioritatei sa- din Mediasiu, pre langa limbele: germana si ma­
lui Horia, — acelu renegatu inc^i nice pana astadi sesci, densulu a insinuatu v o t u s e p a r a t u , s u b - ghiara se se propună si limb’a r o m a n a câ obiectn
nu si-a stemperatu necasulu, ci in calitatea sa de s c r i s u d e t o t i d e p u t a ţ i i r o m a n i . de sene statatoriu, dr’ in scdlele de agricultura din
Collaboratoriu si corespbndinte alu diarieloru uţigu-. 2. Gestiunea pertractarei b u g e t u l u i univer- Brasiovu si Bistritia, se se propună ambele limbi
reşci face cate-odate cele mai eronate reporturi de aitatei pre 1876. Cu ocasiunea desbaterei gen. a ale patriei: r o m a n ’ a s i m a g b i a r ’ a câ obiecte
bugetului proiectatu de comissiunea financiaria in de invetiamentu. Acdst’a propunere, pentru acarei
prin diariele romanesci dp dincolo de Oarpati si
siedinti’a din 14 Dec. a. c., d. deputatu Bolog’a primire pledara cu totu zelulu deputaţii romani:
totu ce afla acolo despre starea lucruriloru in star
aratandu, ca in acelu bugetu, nu se iau in consi­ Hannia, Macellariu, Pecurariu etc. inca nu se primi
tulu maghiaru,. scrisp mai multu din punctu- de derare interessele culturali ale comproprietariloru in sensulu formulatu de propunatoriu, ci se primi
vedere curatu romanescu si mai pucinu intru mări­ nesasi din fundulu regiu, conformu rescriptului au- după testulu formulatu din partea respectivei co-
rea si glorificarea celebritatiloru unguresci, dice ca licp dip 10 Octqbre 1791, — a propusu, câ pro- missiuni scolastece, carele in traducere romandsca
de nicaiurea n’a potutu se idsa, decatu din distric- iectulu resp. dq bugetu, se se reinapoieze comissiu- este urmatoriulu: Directibnea scdlei de agricultura
nei financiarie, cu însărcinarea, câ aceeasiu se -lu din Mediasiu se provdca, in asţ’a, priyintia (adeca
tulu Zarandului, din pdn’a lui Hodosiu sdu Borlea.
modifice in sensulu acel’a, câ se se considere si in privinti’a limbei) a face propuneri curatoriului
Asiâ se intemplâ, ca diariulu de Bucuresci „Tromr
interessele c u l t u r a l i ale comproprietariloru din scol.; mai departe se recomenda representftptieloru
petta Carpatiloru," vediendu aroganti’a si cbiaru, fundulu regiu, cari nu apartienu la n a ţ i u n e a districtuale din Br&sipyu si Bistritia* câ se dispună
desconsiderarea, cu care sunt intempinati deputaţii g e p e t i c a s a s d s c a . Ddr’ acest’a propunere spri­ cele cuvenintidse in asta direcţiune.
romani in camer’a de Budapest’a si luandu de ginita si de deputaţii romani Macellariu si Rusu, 6. Totu in siedinti’a universităţii din 17 De­
esemplu si motivu discursurile pronunciate in parla- inc.a fh respinsa din partea maioritatei saseşci, — cembre a. c. veni la pertractare ceştiunea redicarei
primiDduse in generalu propunerea comissiunei fi­ subventiunei gimnpsiului gr. or. din Brasiovu del^
mentulu maghiaru de catra deputaţii romani Borlea
nanciarie câ substratu pentru desbaterea speciale. 5000 fi. la 120Q0 fi. Maioritatea comissiunei fi­
si Cosma, s’a apucatu si a improvisatu unu articulu
Prin bugetulu cestiunatu spre scopurile de cultura nanciarie impreunate cu cea scola8teca, propuse, câ
unde intre altele nu fora temeiu se dice, ca de cate a romaniloru si a magbiariloru din fundulu regiu, cererea resp. se se predd comissiunei de 7, esmisa
ori deputaţii romani «si redica vocea in parlqmen- pu s’a mai accordatu nemicu pe 1876, afara nu­ din sinulu universitatiei, câ aceeaşi in cointielegere
:
tulu maghiaru intru aperarea interesseforu, dreptu- mai d6 dotatiunea de 5000 fii pentru gimnasiulu cu universitatea delegata se fa ca in ast’a privintia
(
riloru si a libertatiloru poporului romanu, de atate romanu din Brasiovu si 3000 fi, pentru gimnasiulu propyneri motivate la, cqpfluxuiu celu mai de aprdpe.
reformatu din Orastbia, ambele aceste accordate Din c o n t r a d e p u t a ţ i i r o m a n i H a n n i a s i
ori părinţii patriei maghiare -si tienu de detorintia
inca in anii trecuti. R u s p s t ă r u i e a i n c o m i s s i u n e , câ se se
patriotica s6u a intrerumpe pre vorbitoriu cu cuvinte
3. In siedinti’a din 15 Decembre a. c. d. de­ recomende universitatiei accordarea imnultirei dota-
vetematdrie, sdu a face sgomotu si larma câ intr’o
putatu Dr* R a c u c i u , după un’a motivare fundata, tiunei ceruţe, cpm si accordarea unei alte dotatiuni
sinagoga judanbşca, câ se sildsca moralminte pre in, numele deputatiloru romani, a propusu urmato- de 1525 fi. pentru de a se infientiâ classe paralele
vorbitoriu a recede. dela, cuveptu. Pentru aceea riulu proiectu de conclusn. la scâl’a de meseria din Brasiovu cu limb’a espli­
numit’a f6ia romandsca felicita brosiur’a neamtiplui a) conclusulu. universităţii din 22 Aug. 1850 cativa romana. Prin urmare in siedinti’a amentita
Helfert, care tinde la nimicirea dualismului, câ nr. 1280 se se anuleze si pună afora de acti­ cu ocasiunea pertractare) propuneriloru comissiunei
resp., veni înainte si propunerea deputatiloru romani
asiâ se se pună capetu domniei maghiare, adeca se vitate, amentiti c^ votu alu minoritatiei. Pentru votulu
se ib cutitulu din- mau’a copiiloru. b) Conclusulu precedenţe (sub a) se se astdrna minofitatim romane pledara in siedintia Dr. Racuciu,
Exc. Sale ministrului de interne pre langa represen-
Numitulu renegata». câ. repertoriu slu acestoru Rusu, Hannia câ propunetoriu, si Bologa. Univer­
tatiune speciale, si cu rugarea, câ se exopereze a-
apretiari, dice. in „M. Polgar" dinj. Clusiu, ca nu sitatea pribil per majora, propunerea comissiunei
probarea prea înalta regăsea pre calea competenta. respect.
crede câ d-lu Cesaru Bolliacu, care este filo-maghia- .miinoqoq siujlno eb j
c) Dotatiunea scol. cu finea anului 1875/6 se
riloru, se fi scrissu unu asemene pamfietu, si nu sisteze, si deştpre acâst’a se incunosciintieze consist, 7. Uotu in aceea siedintia se pepţracţâ si ce­
crede cu atatu mai vertosu, fiindu ca si de atunci supr. alu bjiseriGei evang. de confes. aug. rerea comunitatiei baăi gr. or. din Sabesiu, pentru
accordarea unei dotatiuni in fav6rea sc61ei gr. or.
incdce dlu Bolliacu n’a scrissu decatu totu bine d) Universitatea delegata se iDdrumăza pana de acolo. Ddr’ acdat’a cerere spriginita in siedintia
despre unguri si institutiunile loru, Inse ceea ce la proximulu confluxu a face propunerea despre a- de deputaţii Hannia, Deacu, Rusu, Macellariu, inca
crede dinsulu este, ca d-lu Bolliacu a cadiutu vic- ceea, ca cum ar’ fi de a se dotă din averea cotnuna, avii totu aceeaşi sdrte, care o avura si cererile fra-
scâlele tuturoru confessiuniloru din fundulu regiu,
tim’a unoru creature câ Borlea si consocii lui. Deci, tiloru romani brasioveni.
in. ifttieleftuk qrt. de lege 30 si 53 din 1868 si
pentru câ d-lu Bolliacu se p6ta avb ocasiune a se in, modu cpi;eş|un,djetoriu trebuiptţelpnţ loru cuţţja-
îndreptă, reportoriulu doresce, câ reflesşiunile din- rale si pretensiuniloru de proprietate.
sului se ajunga la cunoscinti’a dini Bolliacu. Propunerea acâst’a s’a pusu la ordinea dilei In R o m a n i ’ a corpurile legislative -si con­
Luandu notitia despre aceste reflessipni ale in siedinti’a universitatiei din 17 Decembre a. c. tinua lucrarea. — Cele 48 tunuri Krupu se afla
renegatului nostru făcute la adress’a „Trompettei d. Dr. R a c u c i u si-a motivatu de nou cu teme­ in Romani’a „spre a completa numerulu de d d u e
s u t e pentru paz’a neutralitatii territoriului ro-
Carpatiloru" din Bucuresci, credemu a faţe unu iuri fundate propunerea sa, pentru carea pledâ si manu," dice „Tr. Carp.", dandu rotogolu territo­
d. Macellariu. Dâr’ la propunerea deputatului Dtick,
bunu servitiu d-lui Bolliacu, care la rondulu seu va riului romanu si pentru-ca adj t6te statele armdza,
maioritatea sasâsca a decisu a se trece presto aceea
Vedd, dâca va mai p6tb vorbi bine despre unguri pentru Romania in momentele supremu inca nu
propunere la ordinea dilei, va se dica nu s’a luatu
si institutiunile loru. Dbca n’am fi avutu acdsta in consideratiune, d. Dr. Racuciu a insinuatu v o t u p6te fi vorba, decatu de armare. In adunarea de­
intentiune, marturisimu sinceru, ca nice cu unu s e p a r a t u i n n u m e l e d e p u t a t i l o r u r o ­ putatiloru din 8 Dec. a. c. ministrulu de resbellu
mai inaintdza proiectulu pentru autorisarea cassei
cuventu n’amu fi facutu menţiune de cele ce scie m a n i , carele, s’a perlesu in siedinti’a ultima a de dotatiuni militari, câ se se dâ inca 200 mii lei
universitatiei din 18 Decembre.
unu omu, care nu merita a stă cu elu de vorba. pentru construirea sc61ei mii. pregatitdrie. — Si-
4. In siedinti’a universitatiei din 17 Decemb. tuatiunea financiaria a României presentata de min.
a venitu la pertractare si un’a cestiune limbistica. in 29 Nov. e buna, bugetulu ecuilibratu fora ndue
9lela conflnxuln universităţii Adeca: deputatulu R u s u , câ membru alu comis­ imposite; armarea catu de generale inca i e pos-
sasescî. siunei scolastece propuse in comissiune, ca la sc6- sibile. —
lele de agricultura cum si la scâlele de meseria
’Mi permitu a-Ti reportâ macaru despre unele din fundulu regiu, se se ib in cuvenita considerare, D e l a C o n s t a n t i n o p o l e 20 Decembre se
momente mai însemnate din lucrările deputatiloru pre lqnga limb’a esplicativa germana si celelalte scrie, ca turculu a constituitu unu consiliu su-
romani aleşi la confluxulu universităţii, descbisu in d6ue limbi ale patriei magbiar’a si roman’a. Luan- perioru permanentu sub presiedenti’a marelui veziru,
22 Novembre a. c. Deputaţi romani la numitulu duse la desbatere in siedintia reportulu gen. alu compusu din toti miniştrii si alţi funcţionari diferiţi
confluxu fura numai 9 inşi facia cu o maioritate comissiunei scolastece, susunumitulu deputatu -si creştini si musulmani, cari se supravigbieze 'execu­
sasbsca de 34 inşi. Ceea ce a fostu mai frumosu, reinnof aici propunerile sale, din care un’a suna tarea noueloru reforme. Iu fruntea armatei din
este constatarea acelei impregiurari imbucurat6rie, asia : Hertiegovina ş’a denumita comandantu Abmet
ca minoritatea romana, a procesu s o l i d a r i a in Inclit’a universitate se binevoiăsca a decide, Muktar Pasia.
tdte cestiunile. Ea a tienutu deae consultări asu- câ comissiunile scolastece respective se şe indru- Nduele reforme apromisse nu multiumescu pe
pr’a procederei ce avea se observeze, facia cu ob­ meze a luă dispusetiunile necessarie; câ nescienti’a insurgenţi, ca-ce nime nu mai crede, ca ele se potu
iectele, ce erau de a se pertracta, ai de aici a ur- limbei esplicative (a acelei germane) se nu fia causa executa in Turcia, de ceea ce si poterile vecine se
matu un’a procedere armonica in t6te afacerile de a nu primf pe elevi la scdlele de meseria din indoiescu.
respective. fundulu regiu si totu-odata in scdlele respective de Asia gubernulu naţionale alu insurgentiloru
Precatu mi-am potutu eu însemna, după pă­ meseria, pentru aceli elevi, cari nu pricepu limb’a herzegovineni, după o depesia, cerb prin delegatulu
rerea mea, momente mai demne de consideratiune, esplicativa, se se propună studiale si in limb’a loru seu, gener. Pavlovici, dela poteri, câ se.ii recunâsca
si asia dicundu principiale, fura urmatâriale: materna." câ belligeranti. Ei spriginiti — vorucontinua resbel-
1. Ceştiunea statului a g r a r i u , introducundu Acdsta propunere, spriginita de deputaţii ro­ lulu pana la primavdra, candu din t6te părţile se
in comunele apartienatdrie fondului regiu. Comis- mani, nu s’a primitu din partea maioritatii sasesci prevede unu resbelu infricosiatu in caus’a orientale,
siunea de dreptu esmisa din senuln confluxului in a universitatiei, s’a primitu inse propunerea comis­ cu tdte asecurarile pacifice.
siedinti’a univ. din 11 Dec. a. c., propuse sustie- siunei scolasteee, carea merge intr’acolo, „câ cer­ . Din c a m p u l u r e s b e l l u l u i se scrie in
nerea statutului a g r a r i u , asia după cum fh elu curile se -si dă silintia a delaturâ piedecile, care „P. C." dela marginile ungure-bosnia’ce, ca fura
elaboratu in confluxurile din anii trecuti. Deputa- stau contra primirei eleviloru, din caus’a limbei es­ atacati 400 redifi, cari escortă munitiune, de catra
tulu Pe cu rar iu, aretandu in una cuventare bene- plicative. insurgenţi la Nola, inse fura respinşi si imprasciati