Page 32 - 1875-12

cu perdere de 28 inşi, refugindu pe teritoriu au- bine missiunea si detorintiele, ddca ar’ fi preste De V>ura e r * i
striacu. Altu atacu avura 500 turci cu 340 insur­ totu mai pucinu violentu si ataeatoriu.
genţi la Herzeg-Stoll, unde trupele turce din gar- — „Banc-a de Bucuresci^ -si in- de capitale spre fruptificare
nis6nele vecine goniră pe insurgenţi, inse Yucasinovic, ceph operetiunile sale in 3/15 Dec. 1875. Resie- se primescu la institutulu subsemuatu:
conductorulu insurgentiloru, conduse operaţiunea asia, denti’a ei e in Bucuresci „ P a l a t u l u D a c i ’ a " a) pre langa anunciarea radicarii iu sensulA'
incatu turcii fura siliţi a se retrage si de -atuncea strat’a Lipscani nr. 2. Capitalulu ei sociale e de statuteloru cu 0% interesse;
insurgenţii in părţile acele se rapedu in sinulu po- 10 mii. franci si prim’a emissiune ei e de 4 mii. b) sub conditiune, de a se anunciâ institutu­
pulatiunei turcesci, facundu-si recuisitiuni pana si lui radicarea depunerii la trei luni inainte cu
Consiliulu ei de administratiune se compune din
cu turme de vite.
dd. princ. Dimitrie Gr. G - h i c a presied., George
Ad. G h e r m a n i vice-pres., Basiliu B o e r e s o u , c) sub conditiune de a se anunciâ institutului
princ. Alexandru B. S tir bei u, Solomon Asier, radicarea depunerii la 8i686 luni inainte cu 7°/
0
Maţi diverse. Abram L. Emanuel, Eulogiu Georgief, Stefanu interesse.
Ioannide si M. Klein membri. Banc’a e aprobata Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu
•j* Josifu <K»ganetz, episcopulu gr. cu decretulu nr. 1835 din 20 Nov. st. v. 1875. are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ce altu-
cath. di Eperies, in etate de 83 ani, repausâ in cumu inlocarea se va privi câ urmata sub condi-
Domnulu in 22 Decembre 1875. — (Una limba universale). Unu Svedezu, I. tiunea a).
M. Damm, după correspondenti’a scandinava, crede,
A s s o c i a t i u n e a r o m a n i l o r u b r a s i o - ca a aflatu o limba unirersale, prin care se se p6ta Interessele începu cu diu’a, care urmdza după
v e n i pentru spriginirea invetiaceiloru si sodaliloru intielege pers6ne de diverse limbe intre sene. Băr­ diu’a depunerii, si incbta cu diu’a premergatbria
romani meseriaşi va tiend adunarea s’a generale baţi competenţi dau mare importantia acestei lu­ dilei, in care se rădică depunerea, cu acelu adausu
Dumineca in 28 Decembre 1875 st. v. in sal’a crări. Damm voiesce a incepe cu dictionariulu inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
gimnasiului romanu la 3 6re d. pr. Svedezu si rusu, apoi cu ale altoru limbe si e aju- cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
La ordine va fi: tatu cu bani de cancelariulu universităţii din Up- La dorinti’a deponentelui se potu stabili in
a) Reportulu comitetului; sala c. Hamiltonu si de legatiunea rusa din Stock- diu’a depunerii capitalului si conditiuni s p e c i a l i
b) Reportulu despre starea cassei; holm. — de esolvire, cari se insdmna apoi in libelu si in
c) Alegerea comissiunii pentru revederea repârte- cartea depuneriloru institutului. In. atare casu re­
loru; C h a r t ’ a R o m â n i e i si a tiereloru vecine, stituirea depunerii urmdza după aceste modalitati
d) Propuneri relative la imbunatatirea starei mate­ lucrata de I. Y. Massaloup, capu de opera din speciali.
riale a Associatiunii; Editur’a librăriei din piaci’a teatrului in Bucuresci, Depunerile tramise prin posta, pre langa co­
e) Fipsarea bugetului, pentru anulu viitoriu. se afla de vendiare cu 6 lei la t6te libreriele. municarea adressei deponentelui, se resolvu totu-
Din siedinti’a comitetului tienuta in 30 Nov. deaun’a in diu’a primirei.
1875. Asdmene se potu efectul prin posta anunciari
B a r t o l o m e i u B a i u l e s c u , Invitarea la prenumeratiune pe diariu'lu poli- si redicari de capitale.
presiedinte. ticu de septemana
S a b i i u , 21 Decembre 1875.
Dr. N i c o l a u P o p u , „Bcr ©sten*,
secretariu. care esse la lumina in Yien’a (Tiirkenstrasse nr. 9) „ALBIN’A“

HecuilOSCfintia. Illustritatea Sa dnulu in alu 9-le anu. Institutu de creditu si de economii
episcopu alu Lugosiului Dr. Y i c t o r u M i h â l y i „ D e r O s t e n " este unic’a f6ia germana in 1-4 in Sibiiu.
a oferitu pentru fondulu edificandei acble de aici, Vien’a, care se occupa de interessele r o m a n e .
10 fi. v. a. Yenimu deci a ne esprime prin acbst’a Elu costa pe patrariu de anu numai 1 fi. 50 cr.
cea mai profunda recunoscientia, zelosului archi- m. a. Redactiunea lui „ D e r O s t e n " e totudeuna Pretiurile piacei
pastoriu, pentru gener6s’ai fapta, dovedit6ria de celu parata a publica correspondentiele si gravaminele in 24 Decembre 1875.
mai viu interesau facia cu orce întreprindere pro- tramisse ei de catra Romani.
movetâria de cultur’a poporului. Mesura Pretiulu
Dela senatulu scolastecu parochiale gr. cat. Specia fructeloru fi. cr.
Sabiiu 22 Decembre 1875.
! ioafîfiî ] fruntea . 3 46
— (Lipsa de auru si argintu). Intre t6te
Granu > midiulociu - 3 20
statele Europei Austri’a e cea mai seraca de mo- In cas’a din Blumena Nr. 343 — J de diosu 2 94
neta de auru si argintu, pentru-ca economi’a ei cu strat’a calei ferate — se afla de datu cu Cu Mestecatu . . . . 2 74

baucnoteri’a si importulu celu preponderantu de O „ Hecaia j ^ 1 fromâsa _ 2 30

mărfuri au scosu metalulu cea mai mare parte din chiria — dela 5 Ianuariu 1876 — Cax- o 2 26
tibra. Austro-Ungari’a are numai 700 miliâne fi. Cima si localităţile din dereptu, graj- c O < 3 Oidiuiu j ^ m i^i j _ 2 34
26
2
u ocu
bani de charthia! Se mai adauge, ca la imprumu- dulu, gradin’a cu cuglele, pe tempu după • o r 3 —i „ , 1 frumosu 1 54
tele cele vechi de stătu pentru caii ferrate, trebue plăcu. S 00 3 Uvesulu 1 i,ji i 1 48
m
u ocu #
se se platbsca interessele totu in moneta de auru. c e Porumbi ilu . . . . 2 20
Mai deaprdpe informeza proprietariulu c e Meiu.................................................. 2 32
CD
— Proiectulu de reforme alu lui conte An- in cas’a din tergulu inului Nr. 22. -*-a Hrişcă............................................... — —
d r â s y pentru provinciele resculate in Turci’a ma­ Mazerea........................................... 4 20
nevrează intr’acolo, câ se se supună sub control’a a Lintea .............................................. 6 —.
Paseolea........................................... 2
internuntiatureloru in Oonstantinopole a tbte siese Sementia de inu . . 7 66
puteri garante. Nr. 11064/1875. Cartofi.............................................. — 90
—- (Oonj u r a t i u n e c o n t r a e p i s c o p u l u i Carne de vita . . . 18
t Publicatiune.
a
d e L u g o s i u . ) Foiei maghiare „Panonia* i se ps „ de rimatoriu _ 26
scrie din Lugosiu, cumca contra vietiei episcopului Scurţu tempu mai este pana la l-a Ianuariu Ph „ de berbece — 10
romanu de acolo Yictoru Mihâlyi s’a formatu o con- 1876, candu are se intre preste totu in val6re -A .3 Seu de vita prospetu. . 16 —
a M
juratiune formale. Unulu dintre conjuraţi, de na­ sistemulu metricu, celu nou, după prescrisele ard­ © Co „ „ „ topitu
O o
ţionalitate serbu, armatu cu unu cutitu mare a
strabatutu in nbptea de 14 spre 15 a lunei : trecute eiului YIII de lege din a. 1874. După espirarea
in palatulu episcopescu, câ se seversidsca actulu de anului 1875 voru fi traşi inaintea officiului penale
omoru. Inse din intemplare fii observatu de catra toti aceia, cari se voru mai folosi in localele loru la bursa in 27 Decembre 1875 stă asia:
unulu din servitori, cu care se incaierâ la lupta; de negotiu ori in piecia la tergu de pondii si me- Galbini imperateaci — — 5 fi. 31 % cr. v. a.
din fericire inse servitoriulu fh unu june voinicu, surele cele vechi, si nu voru intrebuintiâ pondii si Napoleoni — — — 9 » 07
care trânti la pamentu pre cutedietoriulu misielu mesurele metrice cele legali. Pentru care toti, cei 91 *
si i smulse cutitulu din mana. Audiendu servitorii Augsburg — — — 105 n — n P
ba chiaru si episcopulu, si esira afara, unde apoi ce au cate unu localu de vendiare deschisu, ori -si Londonu — — — 113 n 05 19 P
legara pre serbu cu manile in spate si-lu predara scotu productele loru in piacia la tergu, au se se Imprumutulu nationalu — 73 n 80 P P
pre manile politiei. — Pana acum nu se scie inca provddia de tempuriu cu pondii si mesurele metrice Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 69 n 40 n P
cari sunt motivele acestei conjuratiuni. necessarii. La casu de vatemarea art. YIII de lege Obligaţiunile rurale ungare 80 r> — n fi
— Totu foile unguresci comunica, ca patriar- din a. 1874 are in territoriulu cetatii direcţiunea „ „ temesiane 79 f> 50 p P
chulu serbescu din Oarlovitiu, Procopiu Ivascoviciu, politiei locali, si in territoriulu comuneloru rurali n „ . transilvane 79 f> 25 n fi
fiindu chiamatu de ministrulu culteloru Trefort ad ale districtului au inspectorii cercuali concerninti f, „ croato-elav. 83 n 50
audiendum verbum, ar’ fi sositu in capitale si s’ar se decidă in prim’a instantia. 19 P
fi si presentatu inaintea dlui Trefort, care l’a pri­ Ceea ce conformu emissului din 2 Decembre Acţiunile bancei — — 919 19 — yt p
miţii catu se pdte de simplu si de rece. — Ce va „ creditului — — 203 n 30 n p
voi dlu ministru de culte se prescria patriarchului a. c. nr. 58438 alu înaltului ministeriu r. u. alu
serbescu, nu voimu a scrută, pentru ca o asemene affaceriloru din laintru se aduce la cunoscintia R e c t i f i c a r e : In nr. tr. columa 2, coldn’a
enigma o pdte resdlire fia-cine, care cun6sce direc­ publica. 3, seriea ultima din diosu cetesce „mugurulu" in
ţiunea mai n6ua a acestui ministru facia de naţio­ Brasiovu, 15 Decembre 1875. locu de „iingurulu." Intre noutati cetesce „redu­
nalităţile nemaghiare, inse ceea ce vremu se ob- cerea" in locu de „adunarea" armatei.
servamu este, ca dlu Trefort si-ar’ implinf mai Magistratulu cetatii si alu districtului.

Redactoru respundietorîu Editiunea: Cu tipariulu lui
J A C O B U M U B E S I A N U . IOANE G0TT si fiiu HENRICO,