Page 34 - 1875-12

ceva nu ve mai d6re capulu. Mei romane mei! nului, de incalecarea lui Bismark et Consortes pre­ astadi, si caror’a pre de alta parte noulu imperiu
La voi, adeca in Ungari’» si Transilvani’», nu p6te ste baserica, de suferintiele catholicismului in Rus- germanu inca li este unu ghimpe in ochi. In
fi vorba de libertate religi6sa din mai multe cause. si’a si Irlandi’a, de Bourbonii Henricu V si Don cointielegere cu Schmerling, care n’a fostu si nu
Religiunea, câ fiica a ceriului, si asia religiunea Carlos?* este amicu alu sistemului dualisticu, lucra si con­
pura christiana cere pentru sene cu dreptu abso- „Lupta intre stătu si baserica? Ai dreptate. tele Leo Tbun, marele luptatoriu alu federalismului,
lutu libertate absoluta. Yoi inse aveţi vecbi’a pas- Aceea inse este lupta mardtia, seculari», pentru ceea ce se vede de acolo, ca Helfert, care a servitu
siune diabolica beredita dela mai marii voştri, de principie u n i v e r s a l i , dela a caroru deslegare câ officiantu pre tempulu candu Leo Tbun erâ
a o face sierbitâri’a scopuriloru vdstre politice, so­ fericita depende existinti’a omenimei întregi, pentru primu ministru, cere in brosiur’a sa publicata de-
ciali si mai vertosu naţionali.* care, ddca se mai vdrsa cbiaru si sânge omenescu, unadi, câ in decursulu negotiatiuniloru cu Ungari’a
„Pre catu maioritatea locuitoriloru Ungariei avemu se deplangemu asemenea desastru, ne con- se se aiba in vedere numai interessele specifice ale
tiene cu capulu ruptu la identificarea statului cu solamu inse cu impregiurarea, ca pretiulu este su- Austriei, fora frica de consecintiele ce le va provocâ
baseric’a si cu hierarchi’a catholica; pre catu tempu premu, e Omulu fisicu si Omulu morale salvatu. opositiunea; apoi afara de acdst’a d-lu Scbmerling
protestanţii confederaţi cu raţionaliştii si cu evreii Ddra nu me insielati: Nu acea lupta decurge la cochetdz» si cu partit'a clericale. — Deci, fiindu
submina barbatesce la fundamentele catholicismului voi* ci cu totulu alfa, .de a trei’a sdu a patr’a ca cestiunea politica, ce s’a esecutatu de nou in
si se incdrca a se i d e n t i f i c a e i cu statulu; ordine, cu care omenimea universale nu are a face Germani’a, nu corespunde scopuriloru si idealuriloru
pana candu orthodoxi’a bizantina se vede amerin- nimicu.* lui Schmerling, asiâ dinsulu nu renuncia de a face
tiata tocma si in usulu limbei sale basericesci din „Si care credi dta ca este acea lupta?* inca si mai tardiu o încercare intru realisarea pro­
causa, ca aceea este totu-odata limba naţionala a „A maghiarismului, care cdrca a-si asservi pe gramei sale. Precum se vede, in amiculu stătu
poporului seu, — pana atunci se ve laudati voi t6te confessiunile si basericele, spre a le avd de Austro-Ungarr’a vreau se ajunga la valdre nisce
catra turci cu libertatea vbstra religiâsa, dra nu unelte ale politicei sale. Intr’aceea dcca, ca ajun- poteri si direcţiuni noue, cari tindu a nimicf bun’a
catra partea cea civilisata a publicului europdnu. seiu la staţiunea unde am se descindu. De ne intielegere intre Austri’a si Oermani’a, si cari deşi
Inse chiaru si turcii, ce au facutu ei mai multu vomn mai vedd vreo-data, vomu continua conver- emana din Sinulu elementului germanu, totuşi sunt
de catu se face in tidr’a vâstra? Candu au vediutu satiunea despre una a l t a l i b e r t a t e . Pana atunci inimice germaniloru si voiescu se slabdsca pusetiunea
ca nu mai potu trage din popdrale christiane la inca-ceru scusele mele, ddca voiu fi fostu pucinu ministrului de esterne Andrâssy, care este deVotatu
religiunea mobamedana, au inceputu desbinarea loru alegatoriu in espressiuni-* si sinceru faCia de impefiulu germanii.*
in diverse direcţiuni; au facutu se încalece grecii — Am patit’o cu acestu strainu; am remasu Acestu articulu alu organului semi-offlcialu
pe bulgari, pe macedoromâni si pe bosniaci, dra ei ametitu de tonulu seu celu decisu, in care -mi vorbi din Berlinu a stermitu ambiţiunea diumaleloru de
au incalecatu pe toti; capetele arcbiereiloru le-au mereu d6ue dre; am admiratu inse diligenti’a sa, Vien’a cari vedu aici o specie de amesteCu in afa­
asiediaţu pe genunchii pasiloru. Candu bulgarii cu care s’a adoperatu a ne studiâ impregiurarile cerile interne, precum si intentiunea espressa din
s’au revoltatu asupra greciloru, turcii ’iau declaratu ndstre. partea Prussiei; de a se intari si largi prin slăbi­
de rebelii si au spendiuratu din ei cu dutien’a. rea si strimtorarea staturiloru vecine. „Deutsche
Dupace bulgarii in desperatiunea loru amerintiara ZeituDg* scrie: „Amiciti’a intre Austro-Ungari’a si
ISrasiovn 31 Decembre st. n. 1875.
cu ruptura si cu trecere la baseric’a r.-catbolica, G-ermani’a numai atunci se va potd periclitâ, Candu
turcii le trasera miere pe la gura cu cateva fer- De vr’o septemana de dile diurnalistic’a austro- guvernulu germanu se ta amestecâ in afacerile
mane perfide, pline de reservatiune mentala, care maghiara de o parte, dra de alta parte diurnalele austriaco in favârea tendintieloru inimice imperiului,
detera ocasiune la bostilitati si mai mari, in catu officidse si neofficidse din Grermani’a cea mare se candu elu va prescrie Austriei form’a de guvernare
acuma bulgarii se desbinara cbiaru ei intre sene, ocupa cu viu interesau de unu discursu, alu betra- si i va numf pre ihinistri, dnpa cum i va placd,
facundu-se unii catbolici din resbunare asupra gre­ nului Scbmerling, pronunciatu la unu bancbetu ce caldi sdu reci. Atunci firesce, ca Austri’a ar fi
ciloru si turciloru, remanendu alţii ortbodoxi, pen- se arangiase dilele trecute in otelulu „Concordi’a* necessitata, pentru aperarea demnităţii sale a probâ
tru-ca asia au apucatu. Pana la ce gradu archie- diu Vien’a in ondrea professorelui Holtzendorf. Cu ca ea nu este Turci’a si ca nu pâte si nu voiesce
reii suntu unelte in man’a gubernului turcescu, ati acea ocasiune d-lu Schmerling avii plăcerea de a se suferia nici o supraveghiare străină.* Acdsta
potutu vedd si mai de curundu, adeca chiaru in se aventâ pucinu si in sferele politicei înalte si intre foia sustiene cbiaru si aceea, , ca articlulu aparatu
dilele aceste, din relatiunile autbentice ale consuli- altele si-aduse aminte si de tempii, candu Austri’a in „Corresp. privinciale* din Berlinu s’a fabricatu
loru europeni tramisi inadinsu la Bosni’a si Her- nu erâ inca impartita in doue si stă. cbiaru si in in biuroulu literariu alu contelui Andrâssy, care
tiegovin’a. Curatu si luminatu ese din acele rela- fruntea confederatiunii germane. Acea Austria a este undlt’a lui Bismark si pentru aceea este pla*
tiuni, ca mitropolitulu P r o c o p i e, care sta in fostu si este inca idealulu betranului cavaleru, inse cutu si cbiaru sustienutu la postulu seu de catra
gratia singulara la inalt’a Pdrta, a fostu unulu din deşi evenimentele mai noua au datu desvoltarii domnii din Berlinu.
urditorii principali ai saDgerdsei revolutiuni pre- Austriei o direcţiune cu totulu noua, restriDgundu-o Ori si cum inse inganfarea domniloru din
sente, pentru-ca de auctoritatea eclesiastica a nu­ intre nisce limite mai modeste, totuşi d-lu Scbmer­ Berlinu merge pre departe. Ei pretindu pre facia,
mitului archiereu se folosiră paşii turcesci spre a ling n’a desperatu inca, ci sustiene cu taria „ca câ in Austri’a se nu cumva, se indrasndsca cineva
spolia si tirani pe poporulu cbristianu, dra candu idealurile mari trebuescu încercate de mai multe a manifestâ niscari idei, cari nu sunt in conso­
acesta se deşteptă, si candu viati’a lui Procopie nu ori pana candu ajungu la realisare.* nanţi» cu evenimentele intemplate dela 1866 incâce
mai era sigura, turcii spre peddpsa -lu stramutara Prin resuscitarea acestoru idealuri d-lu Schmer­ si cari n’ar’ aprobâ odata pentru totudeun’a stra-
la Seres in Macedoni’a, in diecese multu mai ling a electrisatu si catranitu atatu pre domnii din formarile indepliuite de atunci si pana astadi, ded-
b u n a . Spuneţi dreptu, nu mai ascundeti mîti’a Berlinu, catu si pre cei din Pest’a, ca-ci si unii si race numai prin simpl’a manifestare a pareriloru si
in sacu: Care este rol'a ce se incdrca a impune alţii incepnra indata a protesta si face din acelu convictiuniloru de alta natura, ar conturbă bunele
astadi miniştrii de interne si miniştrii de culte ar­ discursu cbiaru causa de dusmania si controversa relatiuni intre Austri’a si Grermani’a. Intru adeveru,
cbiereiloru preste totu, dra mai vertosu arcbierei­ intre imperiulu austro - magbiaru si celu ger- o asemene pretensiune taia adencu in demnitatea
loru romanesci, serbesci, rutbenesci si superinten- manu. Pentru mai buna orientare si apretiare a unui stătu si pentru aceea bine face „N. Fr. Pr.*,
dentiloru la slavi. Si ddca voi nu aveţi barbati, se acestui incidentu, care a luatu dimensiuni asiâ de ea protestdza contra unei asemeni degradări, care
o spuneţi, oglind’a turcdsca ve reflecta si pe voi seridse, câ si candu idealurile si preste totu pro- prescrie Austriei o rola de ser ilismu. Sub asemeni
intru t6ta golatatea vdstra. Prin a cui influintia gram’a politica a d-lui Scbmerling ar’ fi cbiaru in conditiuni alianti’a intre Berlinu si Vien’a nu dura
se făcu alegerile deputatiloru in Ungari’a? Hm, voi ajunu de a se realisâ, reproducemu aici o spicuire mai lungu, decatu pana la caderea lui Andrâssy,
taceti, nu aveţi curagiulu se respundeti. Ddra nu de prin diferitele diurnale, pre cari le tienemu mai care -si tiene de on6re a potd servi principelui de
t6te cerculariele cu nr. 0 au disparutu, au mai re- multu sdu mai pucinu inspirate de catra cei ce Bismark.
masu si unele copii. Cu catu se afla spiritele mal- dirigu destinele poporeloru. Diariele maghiare comentdza acestu casu in
tratatiloru voştri arcbierei mai paciuite astadi, de- Diariulu de Berlinu „Oorrespondinti’a provin­ modu cu totulu diferitu de cele din Vien’a, si nice
catu era antecessorii loru sub Betblen, Râkoczy, ciale,* care se dice ca sta in legătură cu guvernulu ca se pdte aşteptă altmintrelea, deorace e vorb’a si
Apaffy? Ddca in dilele n6stre nu mai suntu batuti germanu, comentdza discursulu dlui Schmerling in de dualismu. „EllenOr*, organulu d-lui Tisza ese
cu nuiele si cu vene de bou, ddra tortur’a loru unu modu, ce vrd a inspiră, domniloru din Vien’a din piele de bucuria, ca guvernulu din Berlinu a
morale trebue se fia cu atatu mai mare, cu catu mai multu respectu facia de Oermani’a. Acestu datu preste nasu centralistului Scbmerling si fede-
aşteptările si pretensiunile poporului catra ei suntu organu dice intre altele: „D-lu Scbmerling, fostn ralistiloru Tbun-Helfert, si apoi dice intre altele,
mai multe si mai de mare importantia, si cu catu odinidra ministru si representante alu unei direcţiuni ca Austro-Ungari’a de astadi Se bucura de stima,
ei se simtu legaţi de mani de pitidre in acţiunile politice ce si-a vecuitu veaculu, după ce a petre- creditu si vddia in strainetate si de incredere si
loru. Mai in scurtu, libertatea religi6sa, despre care cutu unu frumosu siru de ani câ presiedinte alu simpatbia in Oermani’a. Acdsta foia deduce din
fabulati voi, este numai satira a libertatiei.* curţii de cassatiune, intra acum de nou si fora de t6ta acdsta afacere, ca Grermani’a totu asiâ se va
„Incetdza, domnule, cu invectiv’a dtale. Au nu veste in luptele politice. intrepune pentru Ungari’a câ si pentru Andrâssy
vedi dta, ca lupt’a intre stătu si baserica este ve­ Deci se [nu ne prindia mirarea, ddca vomu si in fine vrd a constată din acestu casu, ca Con-
chia, aprdpe universale si inca departe de a se vedd grupandu-se in giurulu lui tdte acele fracţiuni stituti’a si integritatea Ungariei este o causa euro­
termina in secululu nostru. Ai uitata de „Sonder- politice, cari sub pretestulu adeveratului austriacismu peana Si ca cbiaru si după ide’a guvernului ger­
bund* din Elyeti’a, de nduele încercări ale Vatica­ submina temeliele monarcbiei austro-magbiare de manu este o cestiune de esistintia. pentru Austri'a,