Page 35 - 1875-12

pentru aceea doresce, câ se ferdsca Ddieu pre di — 6 essecutiuni, dr in comun’a Jebelu din ace­ legiuitdrie prin proiectulu de lege asupra invetia­
Austri’a de centralisti său federalistî, ca aceia i laşi com. — 10! Si liberalii essecutara dela bietulu mentului, a intreprinsu întinderea si imbunatatirea
poporu ceea ce au afiatu, cate unu purcelasiu, cate instructiunei de prin sate si in limitele legei ac­
punu unghi’a in gutu. — Din aceste ptfcine espec-
o capra si alte menuntiusiuri, ca-ci lucruri mai tuale. S’a alcatuitu mai antain unu tablou exactu
toratiuni ale lui „EllenOr* se vede, catu de tare
mari nu mai aflara; ddr pr^tiulu acestora a fostu alu scdleloru rurale in fiiutia, s’a constatatu cati
se temu ungurii de Schmerling. prd pucinu chiaru si pentru diurnele essecutoriului! contribuabili cuprinse fia-care comuna si fia-care
In F r n c i ’ a , adunarea parlamentaria dela Astu-feliu bieţii de essecutati nu numai ca si-per- catunu după ndu’a organisare, care este depărtarea
Yersailles s’a occupatu pana acumu cu alegerea se- dura cele ce li se essecutara fora de a li se şterge intre cătune si ce greutati flresci intempina comu-
natoriloru celoru 75] cari se alegu de camera, cari ce-va din contributiunea restante, ddr inca li se mai nicatiunea intre ele, spre a se face o asiediare a
adause la restanti’a fosta si spesele esecutiunii ce scdleloru satesci existente si a aceloru ce se voru
au esitu mai toti din fracţiunile stângei republicane,
nu se potura scote din cele ce li se vendura mai infiintia, asia in catu se păta fi frecuentate de
ceilalţi vro 225 senatori se alegu de departemente.
cu tob’a! — Apropos! Audisem dicundU-se din cei indatoriti de lege.
Acum la 27 Decembre s’a desbatutu proiectulu de partea guvernului, ca de aici inainte va fi mai Tablourile astfelu alcătuite de revisorii şcolari
legea pressei si alu redicarii stafii de assedia, si usioru a plaţi si a incassâ darea, căci se va intro­ pentru fia-care judeciu in parte s’au tramisu pre-
cu 376 in codtra la 303 de voturi se decise a nu duce o reforma in privinti’a incassarii, dandu-se fectiloru, spre ale examina impreuna, cu cate unu
se separa discussiunea ac&storu proiecte. Thiers adeca incassarea dariloru in manele municipieloru. deputatu alu judeciului. Pe temeiulu loru si a al-
Eu inse nu asteptu nici unu resultatu dela asta toru lucrări aflatâre in ministeriu, s’a compusu unu
primesce la Belfortli candîdâttir’a de senatoru.
reforma, ca-ci ddca essecutorii de astadi cu riguro- tablou generalu alu reorganisarei scdleloru satesci,
sitatea loru draconica nu fura in stare se incassedie care, aprobatu de consiliulu permanentu alu instruc­
dările, — atunci de buna sâma nu voru fi mai in tiunei publice, s’a si pusu in aplicare cu diu’a de
Discursulu deputatului S. BORLEA, stare municipiele, cari la totu casulu voru fi mai 1 Septembre 1875.
rostitu in Camer’a deputatiloru Ungariei, in siedin- consciintiose si mai patriotice; in urma apoi o spunu Se scia de mai inainte, si s’a vediutu si inai
ti’a de marţi, 7 Dec. la desbaterea asupra introdu- ca ddca n’au fostu in stare esecutorii, se incasedie multu in decursulu acestei lucrări, ca la noi comu­
cendei noue dări după venitu. restantiele, — atunci nu va fi nimene in stare, nele, judeciele si particularii, afara de pucine ex-
Onorabile Camera! Cu ocasiunea desbaterii chiaru de s’ar tramete comissiuni tocmai din mini- ceptiuni lăudabile, nu infiintiâza sc61e rurale si ca
generali asupra bugetului eu comuncasemu parerea steriulu de finantie. Si cumca nime nu va fi in prin urmare statului -i remane in faptu sarcin’a de
mea si cu privire la acdsta specia de dare noua. stare se incasedie restantiele, trebue se se precepa a se ingrigi de acdsta institutiune fundamentala a
Am spusu atunci-a, ca eu nu primescu introducerea de acolo, căci nu mai e de unde, si ce se se esse- vietiei publice. S’a constatatu, după aflarea locu-
acestei dări, ca-ci după parerea mea nici dările de cute; dr apoi mare adeveru e in vorb’a cea betrana: riloru si numerulu locuitoriloru, trebuinti’a unui
pan’ acilea nu e in stare poporulu se le supârte, „unde nu-i nemica, nu caută!“ numeru indoitu de sc61e rurale, fia ale statului, fia
si prin urmare cu atatu mai pucinu va fi in stare Voiu se reflectu inca la un’a si anume dlui ale comunei. Subsemnatulu, preocupatu de neces-
se suporte darea noua, de care se lucra se se intro­ report. Marsovszky. Dsa si-mceph cuventarea cu sitatea implinirei acestui golu, a inceputu crearea
ducă acuma. Acdsta aserţiune m’am nisuitu atunci o intrebare forte seriosa, dise adeca ca ach nu pote de scoli n6ue prin sate, astfelu incatu intr’unu res-
se o documentu si cu date; de aceea acum voiu vorbi fi nici vorba despre aceea, ca primesce-se ore, ori timpu de 6 pana la 7 ani acelu numeru trebuin-
fdrte scurtu, căci nu vreu se mai repetiescu cele ce nu — proieptulu de lege pentru introducerea ace­ tiosu se fia in realitate ajunsu. Cu mai multa iu-
dejă. am spusu atunci-a. stei dări uoue, de ora ce acestu proieptu trebue se tidla nu credu ca s’ar’ face bine o asemenea orga­
Prin vorbirea mea de acum intentiunediu numai se considere de primitu deja de atunci inca, de nisare. Pe langa greutatea ce intempina instalarea
uii’a, si aceea este, se ceru câ se mi se esplice, candu se votâ bugetulu; ci acum pote fi vorb’a nu­ scdleloru rurale in localuri potrivite, o sarcina ce
si speru ca mi se va splicâ din vr’o parte, o enigma mai despre aceea, ca votedia-se acdsta dare noua revine catuneloru, s’a observatu din lucrările de mai
unu fenomenu său rebusu, său cum s’ar mai potd cu sufletu usiuratu seu ingreuiatu?! In privinti’a, inainte, ca sistemulu urmatu de a se infiintia scOle
numi pre unguria cea-ce eu — deşi am cugetatu ca acestu proieptu se va votâ, si eu i dau dreptu, cu gramad’a, numai câ se se sporâsca numerulu loru
multu asupr’a lucrului, nu potu se pricepu, si pre­ ddr nu din argumentulu ce aduse dsa, ci din altele pe harthia si avendu a se ocupa prin concursu,
cum sciu, mulţi sunt in intrdga tier’a de acei-a, si anume se va votâ acestu proieptu, dupace asupra este in starea n6stra actuala cu desaversire gresitu.
cari câ si mine astdpta deslegarea acelei’a. Eca in trebiloru tierei nu se otaresce in camera, ci in Candidaţii la aceste concursuri suntu, in marea loru
ce se cuprinde enigm’a: Deşi nu p6te s’o traga clubulu partitei guvernului. $r cu privire la în­ maioritate, din acea masa mobila de functionaristi
cine-va la indoidla aceea, ca la 1867, candu se trebarea dsale, ca vorb’a este sufletu usiuratu său universali, cari se devotdza in acelaşi timpu la t6te
plămădi dualismulu neamtio-maghiaru, dările erau ingreunatu? — reflectu ca ar fi fostu cu multu carierele. Numiţi astadi invetiatori prin concursu,
cu multu inai mice si mai pucine, decatu astadi, si mai bine si mai potrivitu se se fi pusu întrebarea: mane demissiondza si devinu perceptori său notari
anume atatu cele directe, catu si cele indirecte; ca votedia-se ore cu pung’a usiora sdu de totu gola? comunali, poimane Se făcu comercianţi si la ocasi-
deşi nu pote. se traga cine-va la indoiela aceea, ca Eu inse -pe basea argumenteloru ce adusei une drasi invetiatori. ' Resultatulu pentru instruc­
nainte de 1867 n’a fostu tier’a incarcata cu detorie contra acestui proieptu cu ocasiunea desbaterii ge­ ţiune este, pe de o parte lips’a de invetiatori cu
asiâ de enormi, casi astadi; si in urma, deşi nu nerali asupra bugetului si pe basea celoru ce mai adeverata iubire pentru misiunea loru, si pe de alta
pote se traga cineva la indoiela nici aceea, ca spusei si ach dechiaru ca nu primescu proieptulu de parte perderea celui mai pretiosu timpu in decur­
nainte de 1867 poporulu si tier’a ni-au fost mai sub intrebare de base a desbâterii speciali. sulu anului scolariu cu anchete, preschimbări de
avute de catu astadi; totuşi binevoiţi a vi aduce invetiatori si publicări de concursuri.
a mente, — ca-ci nu e asia de multu — ca dela In vederea acestei calamitati, care impedica
1860—1867 tote foile fora deosebire, maghiari si „REPORT *T despre invetiamentulu primariu mersulu regulatu alu scOleloru satesci, ministeriulu
germane, guvernamentali si opusetiunali, deopotrivă si ruralu in Romani’a catra M a r i ’ a S ’ a D o m n i - a inceputu si va continuă din anu in anu a infi-
se tanguiau ne-intreruptu asupra acelei impregurari, t o r i u l u asupra lucrariloru ministrului culteloru si intiâ treptatu scOlele trebuităre numai cate atatea,
ca este cu nepotintia se se suporte dările de pe alu instructiunei publice, 15 Novembre 1875. cate se potu ocupa mai alesu cu absolvenţi ai sc6-
atunci si ca de nu se voru şterge unele dări indi- leloru normale. Aceştia primescu o instrucţiune
repte, — atunci poporulu si tier’a trebue se se „ P r e a I n a l t i a t e D d m n e l potrivita chiamarei loru, si, fiindu bursieri ai sta­
ruinedie. Si acestea le bucinau foiele pe tota diu’a In ajunulu desbateriloru adunarei legiuitdrie tului, suntu obligaţi a functionâ câ invetiatori sa­
pana la 1861 $r dela 1867 — deşi din anu asupra noului proiectu de lege pentru invetiaraen- tesci, unu numeru celu pucinu indoitu de ani catu
in anu s’au urcatu unele dări si deşi nu se sterse tulu publicu me credu datoriu a aduce la Inalt’a au fostu intretienuti in scdla.
nici o dare indirecta, ba inca se urcara si acestea cunoscintia a Măriei Tale unu resumatu scurtu alu Urmanduse neclintitu acestu sistema, ministe­
si peste totu se iscodiră inca si dări n6ue, prin lucrariloru ministeriului culteloru si alu instructiu­ riulu crede, ca înmulţirea scdleloru rurale va fi a-
cari tote se iDgreunâ sortea poporului si tier’a se nei publice dela 7 Aprile 1874 pana la 15 No­ deverata si va da resultatele ce i se ceru. Conse-
incarca din anu in anu cu detorie ne mai-audite — vembre 1875. cuentu aceluiaşi sistemu, ministeriulu a crediutu,
totuşi, minunea minuniloru, după plamadirea dualis­ I. Reorganisarea invetiamentului primariu ruralu. ca si numerulu Sc61eloru normale trebuesce sporitu,
mului de odata amutira tote acele voci de mai Cea d’antaia luare a minte a subsemnatului pentru câ t6te catedrele rurale se fia cu timpulu
nainte si nu mai bucinara ca poporulu nu e in dela intrarea sa in ministeriu a fostu indreptata ocupate de normalisti sdu de seminarişti, cari inse
stare se platăsca si ca e la marginea desperării! ■ spre invetiamentulu din sate. Oa-ci aici este fun- se fi absolvitu si unu cursu de pedagogia speciala.
E dreptu ca mai sunt doue-trei foitie, cari si acum 1 damentulu instructiunei publice in stătu, si in deo­ De o cam-data s’a primitu pe sdm’a statului scâl’a
intona aceeaşi; dăr maioritatea diuarieloru celoru sebi intr’unu stătu, care trebue se înainteze cu paşi normala din Berladu, si in 15 Septembre 1875
mai mari tăcu câ piticulu. Ba nu numai ca tăcu, asia de rapedi in cultura. s’au inceputu cursurile la acdsta sc61a cu unu nu­
dâr inca acestea bucina in lume, ca poporulu nu La noi instrucţiunea primăria este obligatâria meru de 30 elevi interni.
numai ca e in stare a plaţi dările de astadi, ci pote pentru toti cetatianii. Acdsta obligativitate inse Totu in urmarea acestui sistemu, subscrisulu,
se suporte si dări mai mari.
devine ilusoria in efectele sale, ddca nu se dau si folosindu tabloulu reorganisarei scdleloru, a infiin-
Sciindu inse eu ca din dnii redactori de pela sc61ele trebuit6rie si ddea aceste nu suntu distri­ tiatu pentru acestu anu scolariu unu numeru de
1860 mai sunt si astadi redactori, ba unii din ei buite astfelu, in catu se pdta fi frecuentate de toti 177 sc61e rurale n6ue, numeru aprdpe corespundie-
sunt chiaru si membrii ai acestei Camere, asteptu copii ajunşi in verst’a prevediuta de lege. Dela toriu cu acel’a alu absolventiloru din sc61ele nor­
deci deslegarea acestei enigme mai alesu prin dniele- promulgarea legei asupra instructiunei publice din male disponibili si neinstalati inca. ^lr’ spre incu-
loru. Speru ca mi-voru impleni cererea, după ce 1864, scdlele satesci in deosebi au fostu distribuite, ragiare a ridicatu la gradulu I pe toti invetiatorii
mulţi sunt cei ce astdpta deslegarea acestei enigme infiintiate si desfiintiate intr’unu modu intempla- cei buni, cari după timpuri ocupau catedre de gra­
si li voru fi multiumitori pentru ea. toriu si fara a se urmâ cu statornicia unu sistemu dulu II, mai alesu pe normalisti. Intrebuintianduse
In catu de tare inse a seracitu tier’a, apoi bine hotaritu. Ocuparea catedreloru rurale s’a fa- spre acestu sfarsitu intrdg’a suma de 816,000 lei
asta o scimu si sentimu cu totii: de aceea nu voiu cutu după deosebite vederi, unu controlu indestuli- alocata in bugetu, s’a mai ceruta dela camera, in
se me apucu a documentâ din nou, dăr — la cele toriu la faci’a locului a lipsitu, si a lipsitu aseme­ sesiunea ei extraordinaria din anulu curenta, unu
ce disesem cu ocasiunea desbaterii generali asupra nea ingerinti’a directa si intielăpta a organeloru de creditu extraordinariu de 60,000 lei, care se aco­
bugetului, trebue se mai adaugu acu unele ame- administraţie şcolare. T6te aceste neajunsuri au pere din economiile ministeriului resultandu din alte
nunte ce se templara de curendu. Se templa adeca zadarnicitu in mare parte folosulu scdleloru rurale. ramuri.
in dilele trecute ca in comun’a Chesinti din cotulu in acdsta stare a invetiamentului ruralu, mi­ In marginile fonduriloru acordate pentru acestu
Temisiului se duseră in deplinirea in una si aceeaşi nisteriala, pe langa reformele propuse corpuriloru anu si avenduae in vedere ndu’a organisare a co*