Page 36 - 1875-12

muneloru rurale aprobata de corpurile legiuit6rie suti, dle X.‘ nu cumu-va ti-oru deschisu si dtale pre sistemulu metricu, acest’a pentru invetiatori e
in sesiunea din urma, s’au distribuitu scălele sa- uşile inainte de alegeri? — celu mai corespundiatoriu si mai completu. Inve-
tesci ale statului astfelu, incatu aprăpe in fia-care Aici nu potu intrelasa se nu amintescu, ca tiatoriloru poporali le trebue in materi’a ast'a una
comuna rurala din tiăra se funstioneze dbue scoli. părintele B. a avutu că 6spe pe Eles candidatu la carte, pre care se o p6ta folosi că indreptariu la
Unde resiedinti’a comunei are celu pucinu 150 con­ alegerea prima in Ramosu, acesta inse a venitu cu
tribuabili, s’a asiediatu o sc61a in resiediutia. Uude pasu bunu si cartea de vediuta dela locurile pre­ propuneri in scăla. Petri spune invetiatoriloru: ce,
cătunele suntu mai populate de catu resiedinti’a, puse diui B. —; apoi ca dinsulu nu au lucratu c a t u si c u m se propună in fia-care classa.
său situate mai in centrulu comunei, său avendu după interese, se vede din aceea, ca a votisatu cu Spre motivarea asertiuniloru premise va fi de-
localuri mai potrivite, său clădiri făcute anume maioritatea si la prim’a alegere. — stulu a insiră aci cuprinsulu materiei din cartea
pentru scdla, s’au asiediatu scălele prin cătune. In Araţi, ceea ce sciu si copii, ca romanii cer­ desu-numita, din care precepatoriulu va observă nu­
fia-care catunu, in care numerulu contribuabililoru cului II au alesu la prim’a alegere in butulu pas- mai decatu si processulu metodicu; acel’a e urma-
trece de 300, s’a asiediatu de asemenea o sc61a, sivitatii! Nu cugeta dle R., ca passivitatea, că de-
si unde cătunele suntu despărţite prin ape greu de cisiunea natiunei intregi este la dta si ai dtale toriulu: 1. despre mesuri in genere; 2. istoriculu
trecutu, prin dealuri său distantie mari, s’au asie- mai tare imprimata, decatu la mine si confraţii mesureloru metrice; 3. sistemulu diecimale si deca-
diatu după putintia scăle in fia-care catunu. Unde mei, inse despre aceea se judece alţii mai compe- dicu; 4. sistemulu metricu francesu; 5. preferin­
funcţionau sc61e din fonduri comunale său judeciene tinti, după ce sciu prea bine impregiurarile de a- ţele sistemului metricu; 6. sistemulu metricu la
său cu fundatiuni private, sc61'a statului s’a asie­ tunci la actulu de alegere. — noi, art. de lege VIII 1874; 7. computulu cu nu­
diatu intr’unulu din celelelalte cătune lipsite de Nu -ti convine neci persăn’a mea? ’Ti credu meri metrici; 9. transcomputarea mesuriloru vecbi
sc61a. (Ya urmă).
si te compatime8cu, inse ce se fiu facutu, ca-ce in năue si viceversa si a pretiuriloru loru; 10.
candidarea mea fii lucru de unu momentu, apoi eu, metodulu computului in scăl’a poporale in urm’a
amu recomendatu si numele dtale l’amu pronunciatu
Heflexilllli la art. nr. 93 alu „Tel. R.“ din inse amicii mei că alegatori nu mi-au primitu re- introducerei mesureloru metrice.
25/2 Dec. 1 8 7 5 : „Din scaunulu Orestiei" — X. comendarea, ci au dechiaratu, ca me candidădia pe Amu dori, că toti invetiatorii romani se -si
„înainte de a trece la cele dise in „T. R.* mene, păte ca am avutu încredere mai buna de si procure „sistemulu metricu* de P e t r i si se intro­
de corespondintele „X.*, ceru scusa, ca viu cu atari nu deplina — cerendu-mi reversu. —......................... ducă in scălele rumanesci sistemulu metricu pentru
reflexiuni, cari după catu sciu, nu se tienu de pro- Epitetulu de Gefreiter te dovedesce dle, ca nu invetiacei!! —
gram’a „Gl. T.“ eşti domnu si porniriloru, neci, candu e vorba de L a z a r i c i u,
— După scusa si une reflexiuni la nesatiulu venarea interesseloru naţionali. prof. prep.
de lacomia cu daun’a solidarităţii la alegerea in cer- Dealtmintrelea eu sum noviciu in starea civile;
culu I (Orastia) d. corespondinte continua asia: viitoriulu ne stă inainte. se lucramu; dăra cu in-
... „Ce se tiene de alegerea prima din cer- teressele dtale nu delatură cele publice si cele na­ Stea’a magllom său Cântece la
culu II (Romosz) cugetu, ca a descris’o pedeplinu ţionali, eu credu, ca amu doveditu contrariulu in Nascerea D. I s u s u O b r i s t o s u d e A t . M . M a -
corespondintele on. foi „Gl. T.“ atunci, deci se vinu mai multe ocasiuni. — (Ya urmă). r i e n e s c u , esitu la lumina in Baseric’a Alba,
la reflexiuni facia cu d. „X.“ din „T. R.* —
tipogr. I. Wunder. JUna brosiurira eleganta iu ver­
Aserţiunea prima a dtale d. X. unde dici, ca
coruptiunea si coruptibilitatea este unulu dintre Din S i e i c ’ a m i c a ni se scrie, ca după ce suri si prosa, cari au de obiectu: adeverulu si lu­
fructele cele rele ale sistemului repre6entativu, e st. corpu prof. preparandiale din Blasiu tienîi una mina sub titlulu de susu. Pretiulu 25 cr. Se
fărte adeverata, nu cumva fiindu bolnavu -ti cu- conferintia cu toti invetiatorii, cari au asistatu la percepe dela d. Auctore din Oravitia.
nosci morbulu? — Eu credu d. meu, ca dăca noi mesurele metrice, elu mai decise se se formeze re­
nu conferimu la esecutarea coruptiunei aceea prin uniuni invetiatoresci cercuali impartienduse archi-
străini nu p6te fi efeptuita. — diecesea in 15 cercuri, cu una reuniune centrale in
Mi pare fărte bine si sciu positivu, ca alege­ Blasiu. — In dilele trecute d. P. Ioane Popescu, Pretiurile piacei
rea năstra a dău’a te a pusu si pe dta pe cugete, ne-a adunatu in scăl’a gr.cat.de acolo tienendu-ne
nu cumn-va ai promisu cuiva reesire? si temendute, o cuventare atatu despre folosulu reuniunei, catu si in 31 Decembre 1875.
ca nu vei potă reesf -ti vei perde păte popularita­ despre numele celu maretiu de invetiatoriu si chia- Pretiulu
tea, de care credu ca ai necessitate. — Eu din marea lui. — Ne-amu alesu officiali reuniunei cer­ Mesura Specia fructeloru fi. cr.
parte-mi nu me amu temutu, ca nu voiu reesi, si cuali si după amădie s’a propusu din mesurele me­
dăca vrei -ti potu si documentă prin martori — trice pe scurtu. A dău’a di s’au asiediatu si sub- | fruntea . 8 46
catra cari m’amu si esprimatu. — scrisu statutele, tramise spre întărire. — Afora de Granu l midiulociu 3 20
Eschiami dle „X.*, ca coruptiunea s’a latitu acea a’au mai datu 3 teme că disertatiuni pe con- ca. de diosu 2 94
că o epidemia in cercurile de alegere romane, si eu ferinti’a venităria, care se va tienă luni si marţi C3 Mestecatu 1 fromdsa 2 72
O
2
24
sum de acordu cu dta, inse ce se faci, ca-ce coruptiu­ înaintea Nascerei Domnului. o becara j de midiulocu _ 2 10
nea asimilata morburiloru epidemice este lipitiăsa; S’a comissu, că Dem. Popu inv. din Seic’a : . 1 frumosu 2 34
o
apoi acelu morbu se muta dela inteliginti’a, care mica se vorbăsca in genere despre sistemulu me- c« Urdiulu > de midiulocu . 2 26
ca
sta in imediata atingere cu alegatorii, la inteligin­ tricu si in specie despre computu si necessitatea Ui Ovesulu / 1 frumosu 1 48
,
00 d0 midiulocu 1 40
ti’a cu poftitori de mandate. — lui că obiectu de invetiamentu in sc61a; Ioane S3 Porumbulu 2 6
cd
Te temăi nu cumva acăsta epidemia se se la- Doctoru despre pomologia si folosulu ei, si Nicolau cQ Meiu 2 60
tiăsca si intre alegatorii acestui cercu, aici inse Tuffescu despre asemenarea metodului nou cu celu -4-a Hrişcă — —
Ui
suntu si de aceia, si pare-mi-se maioritatea, care vecbiu. — Atunci se va tienă siedintia publica in- -4-a Mazerea . 4 34
6
s’a ingrigitu de medicina desinfectiva contra epi­ vitandu-se si inteligenti’a din Mediasiu. — Amu a Lintea 2 30
Faseolea .
80
demiei. — dori că fraţii de carier’a năstra se grabăsca cu Sementia de inu 7 31
Dtale dle X. tj> se arata fărte lemuritu, ca formarea reuniuniloru, că se ne adjungemu scopulu Cartofi — 80
alegatorii respective romanii de aici nu au nece una doritu, adeca successele cele mai secure la cultur’a a Carne de vita . 18
P
idea de parlamentu. — Ai dreptu, ca in totu scau­ si luminarea tenerimei. D. P. si I. D. C3 „ de rimatoriu __ 26
nulu Orastbiei, de ar’ fi 2—3 inşi si păte după PM „ de berbece — 10
opiniunea dtale si aceştia au numai intunecata. A .2 Sen de vita prospetu 16 —
Apoi fi bunu si ărta, că se-ti spunu, ca atatu „ S i s t e m u l u m e t r i c u , manualu pentru in- g 5a » » » topitu
parlamentu, catu ne este n6ue aici in cerculu nos­ vetiatori si toti barbatii de scdla, de Ba si lin
tru de lipsa, credu ca possedemu, care comparatu P e t r i . Sabiiu 1875. Tipariulu lui W. Krafft
in sinceritate facia cu căuşele n6stre naţionali totu (S. Filtsch)“. —
deaun’a va resulta mai multo, decatu parlamenta- Cwrsmurifl©
rismulu dtale afectatu. — Apoi se păte, si precum Subtu acestu nume a mai aparutu in dilele
dici mai probabile, ca lucramu din nepricepere, inse acestea una carte despre sistemulu metricu, in care la bursa in 30 Decembre 1875 stă asia:
-ti spui publice si te rogu in oumele meu si alu se afla tractata materi’a pre 127 pagine de for- Galbini imperatesci — — 5 fi. 32 cr. v. a.
amiciloru mei de o colăre, că aceea „ca lucramu matu octavu. Acestu opu e destinatu mai de aprăpe Napoleoni — — — 9 , 06 /, *
1
pe după colise," se nu o mai repetedi, aflandu-me pentru invetiatori si barbati de scdla. Ou tăte, ca Augsburg — — — »-* O Ui O tf
necessitatu păte a te interpelă in unu modu nepla- ori si cine, — vrendu a se familiarisâ cu siste­ Londonu — — — *
cutu. — 112 „ 91 P *
mulu metricu —, -lu va potă intrebuintiă cu folosu; Imprumutulu naţionala — 73 „ 05 P n
Mai departe enumeri totu in acelu art. candi­
daţi precum pe Wodianer — si nu sciu din ce invetiatorii poporali inse afla in opulu acest’a nu Obligaţiile metalice veolii de 5% 69 „ 40 n n
reconoscintia ei dai si predicatulu nemeritatu de numai teori’a sistemului metricu, oi si prax’a me­ Obligaţiunile rurale ungare 79 „ 75 Sf 9
Br. — apoi fîles, pre care din urma -lu numesci todica asia, după cum o potu introduce nemidiulo- „ „ temesiane 79 „ 75 p 9
ăspele părintelui Basaraba, aceştia au apellatu la citu in scăle. Altucum dlu autoriu promite pentru f „ transilvane 79 „ 25 n n
simtiulu patrioticu alu alegatoriloru acestui cercu, man’a scolariloru „Sistemulu metricu pentru invetia- „ croato-slav. 83 „ 50 p *
dici dta? Departe! Aceştia au apellatu numai la cei“, care opsioru de siguru va stă in necsu orga-
influinti’a banului, pre cari candidaţi, ne avendu Acţiunile bancei — — 918 „ — t> 9
atingere imediata cu noi scaunenii, i-ati tramisu nicu cu celu pentru invetiatori. Manualulu pentru 9 creditului — — 201 „ 50 n 9
dta cu alţi inteliginti din Oresthia, ca-ce cu aceia invetiatori -mi jace inainte, si crediu, ca nu exa-
an bancbetatu mai multu tempu, păte vei sci în­ gerezu, dăca dicu, ca din cate opuri cunoscu des­

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U B E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICtJ.