Page 37 - 1875-12

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele o, si t., si pe 1*
F6i's, candu ooncedu ajat6riale. — Pretinlu: JkaBBHÎisB IIIWIII DD. coreepondenti. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu pe V» 3 â-v.a. Tierieateme lăfl. «ft.aaea.awi A ® Taca’s timbrala a 30 or. do fiacare pu-
J
■?, a. pe unu anu seu 2 /s galbini mon. eunatdria, blior-j.
.................................................................................................................................................... -.................................................................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................-_____________________ _w oe________________________________ ______________________ ________________________________
Ir. 90 Brasîovn 5 Ianuariu 24 Decembre 1875|6
. ^

din Olimpulu de Budapest’a nu-i d6re capulu de j ! inetate. — „Fremdenblatt" din Vien’a reportâza, ca
Brasiovn 24 Dec. (5 Ian.) 1875/6. t6te aceste, ei pretindu numai bani, pentru ca le miniatrulu de finaritie maghiaru se afla in pertrac­
Astadi, in ajunuln uneia dintre cele mai mari trebue pentru justiti’a maghiara, administratiunea tare in privinti’a infiintiarei băncii cu domnii
dile, ce se serbâza in beseric’a orientale, si candu maghiara, instrucţiunea maghiara, pentru te&trulu Weninger si Hansemann, pentru casu, candu ban­
fiii natiunei romane din t6te anghiurile pamentului maghiaru, apoi pentru honvedii maghiari de astadi c’a naţionale austriaca ar’ refusa întemeierea bancei
romanu se adopera cu micu cu mare, teneri si be- si cei din 1848, pentru platirea detorieloru maghiare uuguresci sub durat’a anului viitoriu, pentru câ
trani a se emancipâ celu pucinu pentru unu mo- si in fine le mai trebue bani si pentru fondulu de atunci pertractarea se fia oblegatdria. Intr’acea
mentu de sentiemintele dorer63e, ce le amarescu dispositiune pentru salarisarea agentiloru si argati- diariului din Vien’a „Deutsche Ztg.* i se scrie din
sufletulu si. inveninâza vieti’a, si in loculu loru a-si loru secreţi ai maghiarismului. Sub asemeni con- Pest’a, ca ministrulu de finantie Szell se afla in
luâ o facia de bucuria, unu aeru de veselia si a ditiuni cu greu mai p6te remanâ bietului romanu strimtdria cu proiectulu seu de banca. Suntemu cu­
imbracâ unu vestmentu de serbat6ria, spre a intern* atat’a prisosu, incatu se-si asecure esistinti’a de rioşi a vedâ resultatulu acestoru pertractări inter-
pinâ diu’a N a s c e r i i D o m n u l u i ; astadi, in adi pe mane si la serbatori mari se-si mai faca si dualistice. —
presâr’a acelei prea însemnate dile, ce ne spune ca cate o di buna. De aici provine apathi’a, de aici Privitoriu la initiativ’a puteriloru nordice, de
s’a nascutu lumin’a si adeverulu, spre a imprasciâ retragerea dela sgomotulu lumei, dela petreceri si a pacifica lucrurile in Turci’a, proiectulu de reforme
intunericulu, a infrange cerbicea volniciei si a veselia, de aici si pucinulu interessu facia de dati­ esitu prin initiativ’a c. Andrâsy si impartasitu cu
trufiei si spre a curmă loviturile injuriei; astadi nele usitate pana acum lâ serbatdri’a Nascerii celealalte cabinete se tiene inca in secretu.
ar fi de doritu, că in momentulu, candu vremu a Domnului. Intr’acea lucrurile devinu totu mai încurcate.
prinde condeiulu in mana spre a ne adressă catra Pentru câ nu cumva se ni se obiectioneze din — Una depesia tel. din Constantinopole 31
publiculu cetitoriu, se nu fimu cuprinşi de alte vre o parte, ca vedemu lucrurile in colori multu Dec. reportâza, ca Hertiegovin’a desfăcută de Bos-
cugete si sentieminte, decatu de acelea, aîu caroru mai negre, decatu cum sunt in realitate, vomu ni’a s’a conatituitu in Vilayetu, denumindui-se gu-
eflusBu este multiumirea, iubirea si si bucuri’a, inregistrâ aici doue passagie scâse din contempla- bernatoriu Reouf-Pasia, asemene si districtulu Scu-
deârace numai asiâ amu potâ se evitamu de a nu tiunile, ce unele foi maghiare le fecera cu ocasiunea tari in Albaui’a, cu gubernatoriu in frunte Achmet-
sterni dorere si amaritiune acolo, unde pdte ca serbatoriloru Crăciunului loru. Officiosulu „Pester Hamdi-Pasia. Turci’a dâra a prevenitu pretensiunile
bucuri’a n'a peritu cu totulu, si numai asiă amu Lloyd“ dise intre alteîd: „Noi cu totii, aprâpe diplomatice cu aceste mesuri voluntarie, facundu
potâ se reversamu rr’o radia de sperantia in dile fora esceptiune, nu avemu nice unu sentiementu de amesteculu poteriloru de prisosu, dâca executarea
mai senine si se producemu celu pucinu o scânteia serbatdria, ci din contra suntemu cuprinşi de acelu reformeloru ndue si neîncrederea insurgentiloru in
de bucuria in animele copleşite de amarulu unei sentiementu infioratoriu, care de multe ori sparia apromissiunile turcesci nu va urgita intrevenirea
vieţi ingrate. Inse dorere, ca*ci nice pre langa pre Omu in visurile sale, si anume sentiementulu loru spre a dicta mesurele si tienut’a ulteriâra, câ
celu mai firmu propusu nu suntemu in stare a ride, câ si candu amu cadă neincetatu intr’o adencime se se pună capetu vărsării de sânge, care curse de
candu anim’a ne plânge. Dâca mai inainte diu’â fora fundu; manile ne aterna da corpu cu o greu­ nou si la finea lui Dec. la Cerni Potok, unde vro
Nascerii Domnului eră di de bucuria si de veselia, tate de plumbu sf’nu cutediamu a le mişcă; o frica 700 insurgenţi baricadaţi pe după stance siliră pe
astadi ea s’a schimbatu in di de doliu si de si o spaima panica ne inclestâza gutlegiulu si nu turci a se retrage cu perdere de 80 inşi.
suspinu. Colindele poporali, Irodii si cei trei regi potemu nice chiaru se strigamu după ajutoriu.“ — In S e r b i ’ a scupcin’a primi proiectulu regi-
dela resaritu cu steu’a, aceste datine vechi câ si Organulu partitei conservative merge inse si mai melui de a se distribui 10,000 galbini refugitiloru
traditiunea creştina, cari totu-deun’a la acâsta ser- departe si dice: „Triste tempuri petrece patri’a si din Bosni’a si Hertiegovin’a pe pamentulu Serbiei,
batâria formau plăcerea copiiloru si bucuri’a betra- naţiunea ndstra. Mulţi patrioţi seraci serbâza Naş­ de unde se tramitu si insurgentiloru ajutâria, cum
niloru, astadi au amortiţu cu totulu. Si pentru ce? terea Domnului in miseria si in lacrime; mulţi nu si din Agram si dela Odess’a, fontane nesecate pen­
Pentruca tinerii copilaşi, cari prin bucuri’a loru au nimicu alfa, decatu acea religiune, care invâtia, tru fratinii loru slavi. —
voiau a procură Si aftor’a bucuria, ori si in ce ca toti suntemu fraţi si ca imperati’a ceriuriloru Tocma primimu si scirea, ca regimentulu 34
parte se intorcu si ori si la ce usia bătu, nu afia este a seraciloru si lipsitiloru.“ — Inse nu pentru c. r. de linia-infant., care garnisonâ in Kaschau,
decatu refusu si chiaru ocara. ca avemu soci in doreri, se ne consolamu, ci se merge cu ordine a face servitia la marginile mon-
Si de unde vine 6re acâăta crassa antipathia ne consolamu, pentru ca avemu încredere in noi si tenegrene, cum voru urma pdte, si altele in scurtu in
facia de traditiunea creştina si facia de datinele, in poterile ndstre, ca voru veni si trebue se vina si alte direcţiuni semnalisate de aliaţii nordici, cari
cari pana acum se bucurau de mare stima si vene- dile mai bune. Dâr si pana atunci poftimu poporului dispunu aprdpe preste 4—5 mii. bracia armate. —
ratiune in sinulu poporului romanu ? Care p6te se romanu serbatori fericite. C a u s ’ a o r i e n t a l e , care occupa atatu de
fia caus’a, de o serbatdria, precum este nascerea multu diplomâti’a, sc6te la lumin’a publicităţii si
Domnului, nu mai are atat’a potere morale, incatu multe combinatiuni si intentiuni, din cari unele
Se face se surrida si faci’a posamarita a veduvei ISrtisâovn 23 Dec. v. 1875. potu se devină si fapta. Asia se scrie, ca politicii
părăsite, se se insenineze fruntea incretita a cărun­ Sub tempulu ferieloru Nascerei si ale anului din Constantinopole suntu consternaţi f6rte, pentruca
tului muncitoriu si se imple de bucuria anim’a nou eră destinata a se lua inainte pertractarea cea neci insurgenţii, neci diplomaţii, nici publicistic’a
innocentului copilu, care nu scia se se bucure, delicata interdualistica despre v a m a , referintiele Europii nu dau crediementu apromissiuniloru, făcute
decatu de bucuri’a parintiloru sei si se se întristeze comerciali si cestiunea bancei cu emiterea bancno- in firmanulu Porţii de reforme liberali, ca-ce nu
si mahnâsca de întristarea si mâhnirea loru? teloru maghiare. Miniştrii austriaci principele Au- crede nime in executarea loru. Acâsta neîncredere
Câ se respundemu la aceste întrebări, n’avemu e r s p e r g , d e P r e t i s s i C l u m e t z k y vinu in s’a manifestatu chiaru ai in Angli’a, după diariulu
decatu se reflectamu la sacrificiale, ce poterea de obiectulu acesta la Buda-Pest’a in 3 Ian. n. spre officiosu „Standart* din London, care cu t6te, ca
m. susu le pretinde dela poporulu romanu, fora alta a începe cu ministeriulu Tis za aceste pertractări, lauda intieleptiunea politica a Porţii, ca a apucatu
recompensa si resplata, decatu ingratitudinea si cari 8e intetiescu din partea maghiara cu t6ta im- inainte cu firmanulu, totuşi nu crede, ca se va si
chiaru insult’a. Dâr’ si acâsta nedemna resplata patienti’a. Begimulu maghiaru e decisu acum pen­ executa, pentruca „Sultanulu nu e destulu de ener-
s’ar mai pot6 da uitării baremi la dile însemnate, tru reabilitarea vamei la Laitha, după cum refe* gicu.“ Apoi turcii feudali se voru supune <5re re­
la dile de serbat6ria, dâca sacrificiele ce se ceru râza bine informatulu „EllenOr*, dâr’ din partea formeloru egalitari, câ se vâdia mane poimane pe
n’ar lasă după sine nescs urme asiâ de semtitdrie, regimelui austriacu inca nu e verisimile, ca se va gyauri câ officiali in fruntea loru, a fostiloru stă­
dâca dările si impositele, monopolurile si taxele cu concede acâsta, dice totu „Ellenijr*. — Oatu pri- pâni? — Si pana acum s’au adunatu aristocraţii
nume si fora nume nu s’ar atinge pana si de coca vesce la cestiunea bancei, apoi t6te diariale pestane turci si turciti din Bosni’a la Travnicu, unde au
si de malaiu si dâca din acâsta causa poporulu scriu, câ despre unu lucru f6ra indoiâla, ca banc’a scarmanatu si criticatu firmanulu, fora câ se fi
n’ar fi necessitatu a se aruncă in braciele specu- se va redica in Pest’a, si întrebarea se intârce nu­ luatu inca vreo decisiune. De alta parte neci in­
lantiloru si usurariloru, de unde apoi nu mai potu mai pe langa cestiunea, dâca banc’a naţionala au­ surgenţii nu voru se scia de firmanu, pana candu
scapă nice chiaru cu pretiulu casei si alu mesei striaca vrâ a luâ parte la redicarea bancei maghiare, executarea lui nu va fi garantata de poteri. Pote­
eredite dela pariaţi si stramosi. Inse pre domnii j sân se va confugf la o fontaua fiuantiale din stra- rile de nordu voru mantieperea păcii generali ai