Page 38 - 1875-12

totu-odata si intrevenirea diplomatica, câ reformele Prussi’a va îndupleca pe inalt’a Porta, câ pe cumperata cu banii lui Fâldvari, si nu fii resulta-
se se execute sub vighiarea unei comissiuni inter­ lenga o summa anumita de desdaunare se cedeze tulu convingerei. Guvernamentalii, vediendu-si în­
cercările loru si influinti’a ce sio arogau — sdrobite
naţionali. Turcului inse nu i vine la socotdla, ca Montenegro, Bosni’a, Serbi’a si R o m a n i ’ a — si — de mentea sanatâsa a alegatoriloru, au mersu
se-i fia controlata Maiestatea sultana de comissiune aceste tieri ar’ vini asiediate sub suveranitatea im- asia departe, incatu nu numai pre candidatulu, pre
internaţionale, cum voru poterile de nordu si asia peratului Austriei. Suptu aceste conditiuni vrâ care si-lu desemnară passiyistii, in casu candu ar’
vediendu-se turcii descreditati, perdura curagiulu res- Prussi’a a lua asupra -si garanţia pentru posses- pasf alţi candidaţi, ci si pre candidatulu loru, fi-
bellicu si p6rta târna, ca in fine voru fi siliţi a remigra siunea territoriala a Turciei, presupunendu-se ca indu ca, de si le promisesse, n’au pasitu, ii dechia-
in Asi’a. — Intr’aceea din cancelari’» rusa, după Turci’a se invoesce si la cederea insulei Creta la rara de cumpăraţi cu multe mii din parte» lui
Fdldvari.
„Ind. bel.*, tocma esf una combinatiune, care s’ar’ Greci’a si va da libertate religi6sa supusiloru sei
Asemenea se sustiene de catra activişti, cumca
potrivi cu situatiunea si cu sc de a impedeca creştini. si alţi inteleginti participatori la aceea alegere ar’
o conflagratiune generale, acec constantinopolea Austri’a ârasi intra cu provinciele s’ale ger­ fi fostu corupţi, ar’ fi primitu donuri, prandiuri etc.
se vina in man’a Russiei, j iptulu la Angli’a, mane in federatiunea germana si se obleaga in dela acelu deputatu unguru.
Austri’a germana la Prusi'a, provinciele sudslave casu de resbelu a pune armat’a s’a germana sub Insinuările si suspitionarile se respandira si
din Turci’a la Austri’a; Elsati’a si Loren’a câ command’a regelui Prussiei, dr' Prussi’a pentru nutriră spre nespus’a dauna a increderei ce mai
compensatiune se se restitua Franciei, si Papa se acbsta se invoiesce la asemenea obligaminte de a-si remase. Afirmarea despre cumperarea ambiloru can­
capete Ierusalimulu. — subordina trupele s'ale suptu command’a austriaca. didaţi romani Ioachimu Muresianu (câ activistu) si
D. Lic’a (câ passivistu) se sustiene de unii si as-
6re asia cu prad’a impartita, s’ar’ potâ incun- Articululu de inchiare cuprinde in fine una deter-
tadi. —— . . . .
giura conflagratiunea ? — minatiune privit6ria la imprumutat’a garantare a
Standu-ne deci înainte una ndua alegere de
Alliarea poteriloru de nordu a provocatu totu- territdrialoru Austriei si Prussiei.* deputatu in cerculu Naseudului, si vediendu nere-
deuna si control’a puteriloru occidentali; cari unite Aceste destăinuiri in momentele crisei pacifi- solutiunea alegatoriloru — urmarea suspitionariloru
intre sene, si mai vertosu acum, candu Itali’a re­ carei cestiunei orientale voru insufla multa ingri- si a neincrederei in acei barbati, pre cari pana mai
născută in poterile substanţiali inca trage multu in gire nunumai Turciloru, ci si altoru provincie si eri alalta-eri ii considerau de binevoitorii loru —, amu
cugetatu de una santa datorintia a ne incercâ se
cumpan’a ecilibriului europeanu, a buna sama fora pop6re orientale. $r Russi’a de alta parte inca puuemu stavila acestei stări deplorabile si a con­
cointielegere comuna nu voru suferi combinatiuni, p6te trage una dunga preste asemenea socotdla,
tribui la restituirea increderei, câ nu cumva ne­
sub cari stau ascunse plane eredite dela Ecatheri- fiendu lasata la o parte dela acestu tractatu. Cine amicii folosindu-se de aceste impregiurari se stri-
n’a II. <— Constantinopolea in manele Russiei ar’ scie ce va nasce tempulu primavdrei viitdrie, pe vdsca si acestu tienutu romanescu.
revarsă t6te undele slavismului celui de 90 de mii. candu se sufulca dmenii si pentru invasiuni even Inceputulu la acâst’a îndreptare, credemu, a-lu
asupra Europei. Angli’a inca are interesau comer­ tuali. — f nianitoo îs iorr face mai nimeritu, prevocandu in publicu pre dd.
ciale a preserva Constantinopolea de invasiune ru- Despre intimitatea austro-prussiana, enunciata candidaţi, advocaţii Muresianu si Lic’a, câ publice
sbsca, de care e amenintiata si la Calcuta in Indi’a. in „Pro'\ Corr.“ din Berlinu „Mont. Rev.* -si da de desmentia acele faime respandite despre densii,
ca ar’ fi fostu cumperati si pre respanditorii ace­
Apoi acuma si Itali’a inca nu-sia uitatu de suveni­ votulu de încredere, inse numai pelunga sustienerea lora sei timbreze cu marc’a cuvenita. Tacerea dd.
rele imperiului bizantinu, si de aperarea interesse- formei dualistice constituţionale in Austri’a, c o n - loru pdte se deştepte suspitiunea, ca faimele totu
loru fratiloru sei remasi in OrieDtu sbiciulati de d i t i o , s i n e q u a n o n . Pir’ „Koln. Ztg.“ face nu suntu numai faime.—
t6te venturile, inse tare in credenti’a cea firma: ca una parafrase din acdsta conditiune in cuvintele Mai m u l ţ i a l e g a t o r i .
„romanulu nu pere*, ci se va renasce! — De aici urmatârie, cari presupunu unu planu urditu pentru
vine a mai combina, ca caus’a orientului are latente micsiorarea atitudinei Austriei.
„REPORTIJ despre invetiamentulu primariu
sub sene neprevediute straformari, câ consecintie ale „Germani’a, scrie „Eoln. Ztg.* ’se afla in si ruralu in Romani’a catra M a r i ’ a S ’ a D o m n i -
colosaleloru armari. — cointielegere fdrte buna cu Austri’a, inse bine se t o r i u l u asupra lucrariloru ministrului culteloru si
se însemne, ca numai pene candu se conduce de alu instructiunei publice, 15 Novembre 1875.
L l o y d u l u u n g . d e s p r e a c t i v i t a t e a contele Andrasi, care representeadia dualismulu si (C a p e t u.)
l e g i s l a t i u n i i . „Ung. Lloyd.* critica aspru cu lepadarea Austriei cu t6ta sinceritatea de influin-
In tabloulu sinoptica după judecie numerulu
activitatea legislatiuni unguresci din anulu 1875. tia si conducerea in Germania (alusiune la condu­ scbleloru satesci ale statului, ce functiondza con-
Despre activitatea delegatiuniloru intrâba, ca ce au cerea de mai ’nainte a federatiunei germane in formu nbuei organisari dela 1 Septembre 1875, este
facutu ele si respunde: ca au aplacidatu pentru Frankfurt). Elu A. ’si face datori’a, pentru care Ger- urmatoriulu: >
scopuri resbellice cu multu mai multe millibne de- mani’a in totu tempulu acesta siau datu servitiele
catu altu candva, cu t6te, ca tiâr’a e storsa cu cele mai sincere Austriei. Inse ministeriulu An­
totulu materialminte; 6r’ acâsta au facutu-o din drasi nu sta nici decumu pe terenu destulu de stabilu Numele vechi înainte de
causa, câ se nu lase pe regimulu ungurescu in si neclatinatu, precumu nu se p6te lauda cu acâsta D i s t r i c t e l o r u Scolele rurale 1 Sept. 1875 Scolele rurale astadi in fiintia
scartu, ci se lu sustiena. Parlamentului maghiaru nici unu ministeriu in Austria. Facia cu conflictele
ei-face obiectiuni, ca a adausu la sarcinele si greu­ nationalitatiloru, facia cu multele mişcări torren-
tăţile cele mai nesuportabile de mai ’nainte alte tiali, si contratorrentiali la curte, la nobilime si la 1 Argesiu 126 130
n6ua sarcine apasatârie. Spre a acoperi deficitulu statulu militariu nu e omulu securu nici odata, ca 2 Bacau . 50 57
3 Bolgradu 32 38
s’a oplacidatu regimului maghiaru in forma de con- numer6sele ministeria, ce s’au premenitu dela 1848
4 Botosiani 26 40
tributiuni generali pe venitu o urcare a contribu- inc6ce, nu se voru mai imulti cu unu. ministeriu
5 Brail’a . 25 28
tiunei, prin cea ce restantiele cele mari de contri- nou, si unu ministeriu alui Schmerlingu a buna 6 Buzeu . 101 105
butiune numai catu se mai imultiescu, incatu po­ sama n’ ar fi f6ra teama. Ne potemu intipui ca 7 Cahulu . 12 17
porul va deveni totu mai seracu si bunăstarea lui cancelariulu imperiului germanu supraveghiâza cu 8 Covurlui 48 52
va deveni o ruina deplina. Comerciulu si industri’a atenţiune la t6te fasele miscariloru interne ale 9 Damboviti’a 80 85
voru ingenunchia, ddr’ apoi se va plăsmui in locule Austriei si pre catu i concedu poterile se va ado- 10 Dolju . 105 111
11 Dorohoiu 29 35
o justiţia decadiuta mai reu si administratiune perâ a sustienâ pusetiunea amicului seu Andrâsi.*
12 Falei u . 29 33
desolata.
13 Gorju . 117 122
Acâsta foia opositionale -si inchia critic’a cu 14 Ialomiti’a 52 60
urmat6ri’a epifonema: „Aceste suntu lucrările de D i s t r i c t u l u N a s e u d u l u i , Dec. 1875. 15 Iaşi . . 41 45
pana acuma ale dietei in cari -si punea omulu Alegerea de deputatu dietale intemplata in cer- 16 Ufovu . 66 74
culu electorale alu Sangeorgiului in Iuliu an. cur. 17 Israailu. 3 4
speranti’a cea atatu de frumbsa!
respective tienut’a cea adeveratu impunatâria a ale- 18 Mehedinţi 152 154
gatoriloru, cari pana la unulu aderara la conclusulu 19 Muscelu 76 81
Una d e s c o p e r i r e i n p e t o . nationalu din Sabiiu, asia in catu candidatulu Sie- 20 Neamtiulu 35 45
Renumitulu auctoru francesu Emil de Girardin neistu Fdldvari s’au proclamatu de deputatu simple- 21 Oltu 60 70
a compusu o brosiura politica, care apare in scurtu. mente pre basea minunatului § 81 *), a datu ansa 22 Prahov’a 68 79
Aceasta brosiura volanta va coprinde proiectulu reuvoitoriloru a insinuâ pre passivisti si ai taxâ de 23 Putn’a . 27 33
6meni coruptibili, adeca, ca passivitatea a fostu 24 Romanu 55 53
de tractatu constatoriu din 8 articli pentru una
25 Romanati 67 70
alliantia defensiva si ofensiva intre Austri’a si
*) § 71 suna: „Dâca i f 6ra după deschide­ 26 Romnicu-Saratu 44 47
Prussi’a, care tractatu Bismark ’lu propusese in 2 36 44
rea alegerii s’a candidatu numai unu individu, 27 Suceav’a
Yien’a inca in Aprile 1867 prin contele Tauff- presied. alegerii dechiara alegerea inchiata, si pe 28 Tecuciu 50 51
kirchen. Determinatiunile cele mai importante ale resp. individu de deputatu dietale* si § 81 suna, 29 Teleormanu 70 84
acestui tractatu ar’ fi aceste: ca, dâca in decursulu alegerii ceilalţi candidaţi, a- 30 Tutov’a . 70 71
„Prussi’a se obleaga, ca nu va impedeca nici fara de unulu, repasiescu, si intentiunea repasirei o 31 Valcea . 114 112
comunica sâu in persâna sâu in scrisu cu presiedin- 32 Vaslui . 31 44
decumu pe Austri’a dela vreo estendere a territo-
tele, atunci candidatulu remasu fora rivalu se de­ 33 Vlasc’a . 64 • 74
riului seu in orientu, ear’ Austri’a se leaga, ca nu chiara simplu deputatu dietale. Asia se facil cu 1961 2138
va pune pedece incordariloru Prussiei de a internet Fdldvari? Vedeţi, câ se nu remaneti elusi prin
unitatea Germaniei. crempitiele legii. Red.