Page 39 - 1875-12

Numerulu totalu alu scâleloru satesci ale sta- 1 Rosetti si d. I. Slavici câ secret, limbistu, care in- e) Nu potea in fine, in acestu siru de idei,
tului in fiintia astadi este de 2130. Pe lange a-' ; grigesce publicarea, din care 12 c61e părăsiră tâs- se remana neingrigite alte d6ue elemente de cul­
ceste mai functionâza 275 sc61e rurale intretienute tulu. — Asemene si cu monografi’a asupra tesau- tura naţionala: poesi’a si music’a populara. Pentru
de judecie, comune si din alte fonduri. rului dela Petrâsa aflatu in an. 1843, de mare im- a continua impulsulu puternicu, ce Ta datu d. Va­
Comparatu numerulu totalu alu sc61eloru pri­ portantia archeologica, s’a insarcinatu d. A. Odo­ silie Alexandri prin nepretiuit’a sa adunare de cân­
mărie rurale de 2413 cu totalu comuneloru rurale bescu, câ după nnu studiu competentu se se inses- tece populare din tdte provinciele romane, amu cre-
din tiâra, care este 1408, revine unu numeru de trt-ze cu unu album de illustratiuni, cari se reproducă diutu ca este unu midiulocu fdrte potrivitu a se
aprâpe 2 scdle satesci pe comuna. exactu obiectele tesaurului. insarcina invetiatorii rurali, câ unii ce traescu in
Dintre 2138 scdle satesci ale statului 527 au VIII. Lucrări in interessulu artei naţionale: sinulu poporului, de a culege de pretutindenea poe-
invetiatori normali si eleve ale scdleloru centrale 1. La museu si in scoli. siele si poveştile, datinele si obiceiurile, scriindu-le
de fete, 346 seminarişti, âr’ restulu invetiatori din „In laintrulu marginiloru strimte, in care este si descriindu-le cu credintia asia cum le audu si le
vechile scdle preparandiale, absoluţi de 4 classe pri­ permisu si folositoriu, câ statulu se influintieze asu­ vedu in midiuloculu sateniloru. Spre usiurarea si
mărie si cu diferite alte instrucţiuni. pra artiloru in forma de subventiuni înscrise in asigurarea, unei culegeri credintidse se lucrâza unu
Urmanduse sistemulu adoptatu in infiintiarea bugetu, subsemnatulu s’a incercatu a contribui la cestionatu simplu. O comissiune de dmeni compe­
scdleloru satesci si ocuparea catedreloru, mai infiin- o mai puternica impulsiune in favdrea elementului tenţi va fi mai pe urma insarcinata cu examinarea
numerdseloru relatiuni, ce se aduna in asta pri-
tiandufje inca o scdla normala, in terminu de 4 n a t i o n a l u in acâsta manifestare a vietiei publice. vintia.
pana la 7 ani numerulu scdleloru rurale va ajunge Se intielege, ca impulsiunea a trebuitu aci se se
la 3800, unu numeru, care va fi satisfacutoriu tre- marginâsca la lucrările si produsele deja obicinuite Catu pentru music’a populara, adunarea si fi­
buintieloru si se voru inlocul treptatu invetiatorii in Romani’a. xarea ei cere dre-care cunoscintie speciale dela per-
necorespundietori cu unu personalu didactica mai a) Costumele naţionale, cum se mai pdrta inca sdnele însărcinate cu asemenea lucrare. Amu cre-
potrivitul in unele districte din tiâra, suntu de unu gustu diutu timpulu sositu de a începe o pregătire in
D. ministru de culte si instrucţiune publica recunoscutu in potrivirea coloriloru, si este netaga- acestu intielesu, si amu introdusu music’a vocala
câ studiu obligatoriu in scdlele normale pentru in­
T i t u M a i o r e s c u in acestu reportu mai departe duitu, ca motivele desemnuriloru s’au conservatu vetiatori si in scdlele centrale de fete ale statului,
dovedesce una raţionale si caldurdsa ingrigire de din timpuri fârte vechi. Aceste porturi se ascundu accentuandu mai vertosu music’a naţionala. Inve-
tdte obiectele resortului culturei si civilitatii. din di in di d’inaintea uniformităţii costumului mo- :
dernu europeanu, âra in unele parti s’au perdutu tiatorii si invet atdrele esite din aceste scoli, pe
II. La p. „Clădiri pentru i n v a t i a m e n t u l u langa unu midiulocu puternicu de cultivare, de care
p r i m a r i u r u r a l u reportdza, ca se destindza in cu deseversire. Este dâra de o mare importantia, voru dispune, voru fi apoi in stare de a face cule­
noulu proiectu de lege asupra invatiamentului fon­ atatu pentru studiale etnografice asupra poporului gerea si fixarea musicei asia cum se obicinuesce in
duri pentru imbunatatirea localeloru de scdla, folo- romanu, catu si pentru latirea gustului arteloru tex­ poporulU nostru.*
sindu ministeriulu câ modelu scdlele Svedice, care tile la noi, de a se aduna si păstră intr’o coleo- 2. Restaurarea basericei episcopale din Cur-
la expositiunea din 1873 au fostu in comunu re­ tiune catu mai bogata porturile naţionali conservate
cunoscute câ cele mai potrivite; prin architectu a pana astadi. S’au facutu in acestu sensu pregătiri tea-de-Argesiu s’a pusu in lucrare spre conservarea
acestui pretiosu monumentu, unicu in feliulu seu.
lucratu unu planu simplu lesne executabilu cu mi- pentru infiintiarea unei deosebite secţiuni de cos­
diuldce disponibile, si spre înlesnire s’a facutu in tume in museulu nationalu, si dela trei districte 3. Restaurarea teatrului nationalu din Bucu­
ministeriu si unu devisu detaiatu, câ se se pdta amu si primitu o colecţie de porturile obicinuite resci inca a fostu obiectu de ingrigire alu d. mi­
pune in lucrare de simplii muncitori. Modelulu fii acolo. nistru, ceea ce dovedesce mai pe largu reportulu,
tramisu representantieloru si multe au si iuceputu b) In multe basereci ale nâstre suntu zugră­ in finea caruia d. min. se adressdza catra M. S’a
constructiunea după planu. vite pe păreţi asia numitele ic6ne ale ctitoriloru, Domnulu, punendu sub speciala protectiune a M.
infacisiandu pe Domnitori cu sociile si tdta famili’a Sale reformele invetiamentului publicu si cu deose­
Totu asia s’a facutu unu planu-tipu si pentru
scdlele primărie, urbane. loru si alte persdne pidse, cari au claditu acele bire ale invetiamentului de prin sate.
basereci. Atatu costumele in care suntu infacisiate Acesta e estractulu reportului d. min. de culte
III. Cârti şcolari pentru invatiamentulu pri­
mariu se voru introduce de una comissiune pentru persânele, catu si inscriptiunile icâneloru precum si si instrucţiune T. M a i o r e s c u catra M. Sa Dom-
nitoriulu.
fisionomiele si totu desemnulu suntu obiecte de va-
cercetarea loru, in fruntea careia a primitu a fi d. 16re pentru studiulu istoricu si pentru artele ace-
1
Vasilie A l e x a n d r i . In punctulu acesta se făcu loru timpuri. — In camer’a deputatiloru din 12 si 13 Decem­
tdte înlesnirile pedagogice, aplecanduse si charte la bre s’a luatu înainte bugetulu instrucţiune! publice,
istoria si geografia incatu direcţiunea va fi catu se Monumentele religidse unde se gasescu aseme­ ou care ocasiune d. ministru a reportatu îndupleca­
pdte de raţionala si g a r a n t a t a n a ţ i o n a l a la nea tablouri, se macina pe di ce merge prin in- rea camerei la primirea întregului proiectu, cu tdta
invetlamentulu primariu urbanu si ruralu. — fluinti’a timpului, si dâca se mai potu restaura edi- lupt’a de 2 dile. —
ficiele, nu este totuşi cu putintia a se păstră totu Romani’a are acumu 2 universităţi in Bucu­
IY. La invetiamentulu secundariu, ministeriulu deodata fara falsificare pretinsele frescuri din lain­
resci si Iaşi, 18 gimnasia de cate 4 classe cu cate
eu ajutoriulu consiliului generalu de instrucţiune a trulu loru. Afara de acâst’a, monumentele in care 6 Licee, 6 seminaria organisate după Licee, 2 scdle
intr’odusu in Licee obligatu studiulu limbei romane se gasescu asemenea tablouri, suntu împrăştiate in
câ obiectu propriu — ce lipsea — si se lauda deosebite parti ale tierei asia, in catu chiaru dis- de arte, 2 de agricultura cu silvicultura, 2 da me­
serie, 4 de industria, 20 scoli normali cu 4 classe
progressulu in scurţii tempu dobanditu. Localurile tantiele si lips’a midiulâceloru de comunicaţie în­
pentru invetiamentulu secundariu si superioru s’au greuiază cundscerea si unu studiu comparativu asu­ si 4 superi6re de fetitie pelunga alte multe private,
si cele rurali, ale caroru cifre le vediuramu in re­
supusu imbunatatirei si repararei complete, spre pra loru.
care scopu s’a înscriau in bugetulu rectificativu pe portulu de susu.
— Camer'a deputatiloru, câ si senatulu Ro­
an. 1876 prim’a anu’tate de 25 mii lei si va Ministeriulu, in urmărirea acestoru idei, a in-
presenta camerii unu proiectu de imprumutarea ca­ ceputu a pune se se scdta copie credinti6se după mâniei au luatu vacantia de serbatori pana in 10
Ian. 1876.
pitalului de 250,000 lei pentru clădiri si edificia asemenea tablouri, pentru o serie sistematica si com­ — In senatu sied. din 19 Dec. d. I. Desliu
şcolari. plecta de ic6ne a fundatoriloru basericeloru din Ro­
mani’a. O ndua cestiune in museu va fi destinata a desvoltatu interpelatiunea sa „asupra refusului
Y. La invatiamentulu superioru reportulu pentru expunerea acestoru picturi, dintre care cinci camerei din Pest’a de a trece in bugetulu ung. sub-
suna asia:
suntu deja lucrate de D. Yerussi si primite la ventiunea acordata gimnasiului din Brasiovu de ca­
„Reform’a propria a universitatiloru nu se pdte museu. tra statulu* României. D. min. instructiunei pu­
face de catu prin reform’a legei. Proiectulu si c) In unele parti ale tierei ndstre, mai alesu blice respunse, ca nu intielege neci cum interpel-
pentru acdst’a este supusu desbaterei corpuriloru in Romani’a mica, se gasescu printre remasitiele larea d. Desliu, ca in camer’a Ungariei s’a refusatu
legiuitdrie. Dispositi’a lui cea mai importanta este din timpulu Romaniloru multe pietre sapate (gemme) una ndua subventiune propusa de unu deputatu, se
cea privitdria la infiintiarea unei inalte scoli poli- si camee, asia numitele „antice.* Studiulu loru se dâ gimn. din Brasievu, dâr’ n’a fostu vorba de
tecbnice pe base catu s’a pututu de largi. In li­ devine astufelu pentru noi de o importantia spe­ respingerea subventiunii, ce s’a datu totu-deuna in
mitele mărginite ale indreptariloru, ce le permite ciala, si ministeriulu a doritu se-i vie in adiutoriu. bugetulu României gimnasiului din Brasiovu, d.
inse bugetulu si legea actuala, ministeriulu a in- Desliu n’a intielesu depesi’a din diaria. — Sena­
cercatu in bugetulu rectificativu pe 1876 a slabi Camee si gemme reproduse in ipaos'u se potu tulu satisfacutu de acestu respunsu trech la ordinea
intru catuva luxulu in creatiunile facultatiloru de procura astadi fara greutate, si t6te museele bine dilei.
dreptu si a introduce o catedra pentru studiulu arangiate posedu deja serii întregi de asemenea re­ D. sen. Baticovânu face propunere, câ guber-
comparativu alu limbei romane. produceri. Chiaru cu restrinsele nâstre midiulâce, nulu se pună in aplicare dispositiunea art. din con-
-mi a fostu cu putintia a face inceputulu unei co-
Pentru înlesnirea studiului botanicu la facultă­ stitutiune despre dreptulu ce are suveranulu Româ­
ţile sciintieloru exacte s’au luatu mesuri de a 88 lectiuni sistematice de aceste obiecte de arta glyp- niei a da decoratiuni si senatulu intregu a primitu
asiedia gradinele botanice in giurulu a chiaru edifi- tica; amu tramisu museului si se afla expuse cele propunerea, âr’ min. generalu Florescu a dechiaratu,
mai însemnate reproduceri din gemmele si cameele
cieloru universitarei din Bucuresci si Iaşi.* ca guberniulu va presenta unu proiectu de lege in
celebrului cabinetu Stosch, descrise inca de Win-
VI. Statulu da ajutdria prevediute in bugetu kelmann si păstrate astadi in originalele loru la acâsta privintia.
la vro 15 bursieri sdu stipendiaţi si stipendiate museulu din Berlinu. D. Desliu interpella pe guberniu intrebandu,
pentru perfecţionare in străinătate in diferite ra­ d) Pana candu se va potâ infiintia la noi in ca de ce n’a batutu moneta cu efigi’a Domnitoriu-
muri ale sciintieloru si artiloru cu indetorire de a întinderea ceruta unu museu de meserii, in care lui si n’a adusu proiectu pentru decoratiuni romane.
servi statului in ramulu anumitu, perfectionatu prin nascend’a ndstra industria se gasâsca modele pentru D. min. gen. Florescu respunde, ca s’a batutu mo­
institutele capitali ale Europii. stimularea si perfecţionarea sa, credu ca este bine neta fora efigi’a Domnitoriului, fiindcă asia sunâ
legea din 68, dâr’ acum, după propunerea d. Mei-
YII. Publicatiuni sub auspiciale ministeriului. a se încerca deo-camdata infiintiarea unei a patr’a tani primita in camera, va aduce unu proiectu de
Una colectiune de documente relative la istori’a ro­ secţiuni n6ue pe langa museulu din capitala, a se- lege modificatoriu si va face in viitoriu, câ se se
mana, făcută de reposatulu E u d o x i e H u r m u - ctiunei industriale. bata moneta cu efigi’a Domnitoriului, câ semnu de
z a c b i , din diferite archive si bibliotbece, la ini- Mai mulţi bine-voitori particulari din tiâra si suveranitate a României. — Senatulu se dechiarâ
ciativ’a d. min. M a i o r e s c u fii incredintiata mi­ din străinătate ne-au daruitu deja unele productiuni satisfacutu si sied. viitâria se anuncia pe 11 Ian.
nisteriului spre a se da publicităţii. Ministeriulu alese de industri’a moderna, si e x p u n e r e a loru 1876. — Serbatori fericite cu successulu celoru
a instituitu una comissiune speciale, constatdria din va potâ fi miculu inceputu alu unui lucru de mare de susu! —■
dd, M. Cogalniceanu, D. Sturza, A. Odobescu si T. însemnătate.