Page 4 - 1875-12

mai paşi si Serbi’a asiâ, apoi cu sprijinulu slavu din Bradu si mai multe scoli elementari, la pune­ loutati diverse.
insurgenţii din Turci’a se voru emancipâ si de sene rea fundamentului carora nu potu retacd adenc’a
recunoscientia ce — intre alţii — o merita ven- — (Industri’a zacharului) după „f Economiste
relegandu pe turcu in Asi’a si fora meritulu diplo- Roumain" se intr’oduce in Romani’a. Princ, Bi-
josulu veteranu Arnosu F r a n c u , care a con-
maticu. bescu, cas’a Caii Halot si Comp. din Bruxela si
tribuitu cu tâte poterile si cu o nesuintia de feru
pana la realisarea loru. societatea financiaria din Bucuresci s’au intieleau
defiuitivu pentru a redicâ una fabrica de zacharu
Nu mai cu pucinu zelu si energia si-a inde-
— Despre tienut’a Angliei in caus’a Turciei plinitu corpulu officialu missiunea sa pe terenulu in tifira; si prim’a fabrica va fi stabilita la Chitila
se telegrafia din Londr’a cu dat’a de 21 Novem­ judicialu; in catu poporulu Zaradanu in cause de lenga Bucuresci pe mosi’a familiei Bibescu sub nu­
bre aceste: justiţia — cu pucin’a esceptiune a celoru criminale mirea : S o c i e t a t e a r o m a n a d e z a c h a r u
d e l a C h i t i l a . Societatea financiaria ei da aju-
„Observer* dice, ca in casu de ostilitate intre —, n’a suferitu nici macaru amenare. — Si fiindu toriu prin capitalurile ei; si ea progressdza inten-
justiti’a de natur’a, in catu: cu catu acea se ese-
Turci’a si puterile Nordului, interessele Eugliterii diendu-si afacerile si marinduse pe di ce merge in
cuta si manifesta cu mai mare sanctitate si promp­
nu-i permitu a remanâ câ spectatâria pasiva la in folosulu tierei.
titudine, cu atatu căuşele sale diferite se sporescu,
lupta. Dâca se va tramite Turciei unu ultimatum afara de acâst’a — si esohisivu — la căuşele cri­ — (Taxele poştale) ce se voru percepe in Ro­
rusescu său altulu urmatu de o ocupatiune străină minali contribuindu impregiurarea: ca fostulu fiscalu mani’a pentru correspondintiele cu Franci’a voru fi
a Hertiegovinei, Engliter’a va tramite indata o flota de comitatu — iu interessulu loru si pe langa ne- dela I-ma Ianuariu 1876: pentru o scrisOre simpla

la Constantinopoli spre a declară celoru d6ue pu- gligerea acteloru officiâse — concedenduli-se a portă fraucata (25 grame) 25 bani; o scris6re nefrancata
si processe private, nu e mirare, ddca cu ocasiunea 50 b.; tax’a de recomandare 30 b.; porto simplu
teri, ca Engiter’a, cu t6ta neutralitatea ce va păs­ (50 grame) imprimate său probe, pe marfe 10 b.;
organisarei din 1872 procurorulu reg. denumitu
tră in lupta, -si reserva dreptulu de a interveni cu francarea oblegatâria 10 b.; tax’a recepisei de
Dr. Franciscu Sâlyom-Fekeţe a preluatu unu nu-
spre a salvă interessele sale vitale câ putere ma­ meru insemnatu de acte criminali nesuperate dela inapoiere 10 bani.
ritima. fostulu tribunalu. Totu cu ocasiunea organisarei — (Jidani soldaţi). Datele cele mai prâspete
din 1872 guvernulu a nimeritu in pers6n’a presi- statistice ale Austro-Ungariei punu numerulu jida-
delui denumitu Gr. Yâghso unu conducatoriu alu niloru din tâta monarchi’a la 822,000. Ce vomu
B a i ’ a - d e - c r i s i u (comitatulu Zarandu) tribunalului de aici — cuiquae sum—, care din dice, dâca in t6ta armat’a se afla numai 2020 ji­
in Novembre 1875. punctu de vedere alu lucrului si diligintiei, merita dani, cea ce a surprinsu atatu pe autoritatUe poli­
O n o r a b i l a R e d a c t i u n e ! Suntemu intr’o loculu ce-lu ocupa. Atatu acestu preside, catu si tice, catu si pe cele militari, si acumu face unu
pusetiune, in catu peste pucinu tempu scie ceriulu numitulu procuroru in adeveru si-a incordatu t6te obiectu de examinare in ministeriulu comunu de
mai potâ-va cineva citi pe cutare pagina a unui poterile, incatu estu din urma denumindu-se de cu- resbelu.
diuariu romanu vr’o corespondintia din „Zarandu" rundu pe preside la tribunalulu din Dev’a, si-a pre-
câ comitatu, său p6te numai — raru — din cutare datu officiulu curatu si fara nici o restantia — din In Bucerdea granâsa
cercu, opidu, ori comuna a territoriului seu de adi. multele acte — successorelui seu; si tribunalulu
— Ooncâda-mi-se dâr’, câ pana ce acestu nume din Dev’a in adeveru a cascigatu rnultu in agen­ buna de data in arenda.
inca nu e stersu dintre numele altoru municipia, dele sale prin acestu preside de unu talentu pro-
se-mi revocu inca odata in memoria ceva din ur­ fundu si o diligintia rara. — $r’ celu d’antaiu Din partea fondului de institutiune gr. cath.
inele sale binefacatârie, modulu seu de administra- conduce si adi cu o patientia neinfranta pertrac­ asia numitu alu PP-loru Basiliti din Blasiu, bunulu
tiune, activitatea desvoltata si justiti’a esecutata de tarea causeloru, cari pe langa o astfelu de promp­ din Bucerdea granâsa propriu acestui fondu se va
fostulu, cum si de presentulu tribunalu de pe ter- titudine s’au totu sporitu, dandu tribunalului de
ritoriulu acestuia; si combinandu t6te aceste, se aici mereu de lucru. dâ in arenda pre calea licitatiunei publice, pre
făcu o mica deosebire intre resultatele loru, si ale După tdte aceste aruncandu adi o privire pre­ tempulu dela l-a I a n u a r i u 1876 incependu, pre
celoru din unele comitate vecine; apoi acâsta remi­ sto poporulu Zarandanu, urrnâza convingerea si a- © ani decursivi, adeca pana in Decembre 31
niscenţa a mea se o sioptescu prin aceste semne deverulu, ca multele beneficia si folâse spirituali, 1881.
mute si inaintea publicului cetitoriu. Deci la ce au remasu asupra acestuia in urm’a unoru astu- Licitatiunea se va tienâ in Deceiufire 5
obiectu. felu de institutiuni, administratiune si manifestare St. n. a. C. la 11 6re a. m. in cancelari’a sub­
Zarandulu, — care in sfer’a s’a de activitate de justiţia, totu-deaun’a voru fi semtite. Aceste au
inca din tempii antici a servitu de asilu principie- midiulocitu ca la asestu poporu adi e familiarisatu scrisului Jurium-inspectoratu aici in curtea metro­
loru: „alu meu si alu teu"; „ce tie nu-ti place, conceptulu despre ce este justu si ecuitabilo, rema- politana. —
altuia nu face" facia cu toti cari au cerutu inter- nendu pacinicu, modestu, si lasandu-se unulu pe Doritorii de a licită au se fia provediuti cu
venirea lui, acestu Zarandu dicu, — câ ori care altulu a folosi fia-care alu seu neconturbatu. — unu vadiu de 550 fi. v. a.
altu municipiu, in decursulu decenieloru lungi si Numai acestor’a e de a multiuml, ca poporulu a Oferte referitâre inca se voru primi, dâr’ in
intre marginile autonomiei sâle si pe lunga supra- fostu scutitu de despoeri, jafuiri si maltratări prin diu’a licitatiunei si numai pana la 11 bre a. m., cari
veghiarea guvernului, si-a coDdusu si administratu organele, cu cari vinu in atingere nemidiulocita,
căuşele sale insu-si de sine, esecutandu conclusele cum suntu buna-âra notarii comunali. trebue se fia subscrise inaintea aloru doi martori
si dispusatiunile sale, prin organele alese si incre- (Y a u r m â.) sciutori de scrisâre cu man’a propria, se cuprenda
diute de densulu. Dâr’ se vorbescu numai de unu dechiaratiunea oferitoriului, ca conditiunile de lici-
timpu mai recente. _ ag tatiune le-a vediutu, le cunâsce si le primescs, —
Suntu mai duoe decenia, .de candu acestu comi­ Q - h e r l ’ a in 23 Novembre 1875. se fia provediute cu vadiulu de 550 fi. v. a. in
tatu micu fiindu norocosu a avd de conducători nisce (M u 11 i a m i t a p u b l i c a ) . Semtiementulu de bani gafa, si se fia sigilate; — ci promisiunile
barbati destulu de maturi spre a cnnâsce si reco- multiamita si recunoscientia este unulu din cele verbali pentru casu de promisiune asemenea voru
mendâ comitatului de organe officiâse individi in mai nobile si mai frumâse, ce le pastrâza anim’a avă preferentia. —
stare de a corespunde chiamarei loru, astfelu cor- omenâsca. —
pulu officialiloru s’a constituitu totu-deaun’a cu unu Societatea literaria-besericdsca „ A l e x i - S i n - Conditiunile de licitatiune dela 25 a 1. c. in­
resultatu dori tu. c a i a n a " a tenerimei teologice din Gherl’a —• a cependu se voru potâ vedâ in cancelari’a subscrisu­
Procederea in administratiune si in t6te afla-' fostu totudeaun’a pătrunsă de acestu adeveru! — lui Jurium-inspectoratu pana la licitatiune ori si
cerile in comitatu, a fostu in modu centralisticu N’a intrelasatu neci-candu unu momentu pen­ candu. —
astfelu, in catu nici unu casu evenitu sdu o causa tru de a se arată recunoscatâria binefacutoriloru B l a s i u 11 Novembre 1875. 3—3
a cutarui locuitoriu n’a remasu necunoscuta si ne sei. —
pătrunsă in centru, adeca la cei din fruntea comi­ Ea si cu acdsta ocasiune e in placut’a puse­ Jurium-inspectorafulu Dominialoru
tatului. De acf lasu se remana câ de o enigma tiune de a esprime intimele si caldurâsele sale af- archidiecesane.
impregiurarea, ca: 6re acestu modu de procedere fecte de mnltiamita unui prd generosu, zelosu si
insocitu si de energi’a officialiloru, estensiunea mica cunoscutu amicu alu Museloru, — prâ stimabilului
a territoriului de comitatu, sâu dâra ambele aceste domnu — I o a n u M a r c i a n u , neobositului pro-
au esoperatu, ca: adi totu individulu din comitatu fessoru dela gimnasiulu rom. gr. cat. din Naseudu, la bursa in 30 Novembre 1875 stă asia:
avendu vr’o causa, vine de-a dreptulu in centru carele cu ocasiunea departarei sale din acestu postu,
Galbini imperatesci — — 5 fl. 36 cr. v. a.
spre a-si cere cu tâta increderea consiliu in causa, in B o t o a i a n i , totu in atare calitate, avii mara-
incependu dela corniţele supremu (Fispan)? Pucini nimositatea de a ni donâ pre sâm’a bibliotecei so- Napoleoni — — — 9 fi 097a fi fi
vei află in comitatu, cari se nu aiba cunoscintia de cietatiei nâstre 41 opuri alese, constatatori© din 63 Augsburg — — — 106 fi — fi fi
cate ori se intempla denumire de comite supremu volumi, de cuprensu religiosu, filologicu si filoso- Londonu — — — 113 fi 50
nou, si in restimpu se nu eunâsca pe fia-care din ficu, scrise parte in 1. germana, parte in 1. latina, fi fi
aceştia in persâna. ir’ de pe budiele locuitoriloru parte in 1. romana. Impruinutulu naţionalii — 73 fi 40 fi fi
din comitatele vecine, la tâta ocasiunea se potu Asecuramu pre bunulu nostru donatoru si pre Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 fi 45 fi n
aud! esprimerele, ca: diregatorii din Zarandu suntu toti cei beHemeritati facia de societatea n6stra juna, Obligaţiunile rurale ungare 80 fi 75 a
blandi, mai buni, mai drepţi, te poţi intielege cu cumca analele ei li voru servă cu scumpetate pen­
ei mai usioru si le mai place de poporul" tru totu-deaun’a pretiuitele loru nume si cu acesta „ „ temesiano 80 fi — r> fi
Doritoriu de binele comunu alu comitatului, etern’a recunoscientia din partea membriloru ei! „ „ transilvane 79 fi 40 fi fi
corpulu officialu plecandu cu astfelu de paşi spre S i l v i u S o h o r c ’ a , A n d r e i u C e n t e a ,
„ „ croato-slav. 84 fi 50 rr fi
scopu, i-a successu a infiintiâ in comitatu mai multe presied. not. coresp.
Acţiunile bancei — — 924
institutiuni purure salutarie pentru poporu, cum fi
suntu: spitalulu comunu alu comitatului, gimnasiulu B creditului — 198 - 50 fi

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
l A C O B t J M U R I S I A H U . IOANE GOTT si fiiu HENBIC0,