Page 41 - 1875-12

Oaaet'a eae de 2 ori: Joi’a si Buminec’a, 8e prcmunora la poştele c. si r., si pe Ifc
F6i’a. eandn ooncodu ajatdriale. —• Pretiulu : Anala XXXVIII DD. corespondenţi. — Pentru serie 8 or.
pe 1 arm 10 fi., pe Vi 3 A- v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de flacare pu­
!
v. a. pe nnu ann sdu 2 /j galbini mon. sncatdria. blicare.

Ir. 91 Brasiovu 12 Ianuariu 31 Decembre 1875| 6

expuşi la mani’a pop6raloru invecinate si la rapa­ loru compusu din cateva cârti scolastice romanesci.
G R A T U L A T I U N E . citatea fiereloru setbse de sânge. Era 6re mai Alele cumetre, ce pucinu cunosci dta lumea si bme-
Fa-te incolo cu gratulatiunea ta. Ce poţi tu dulce sdrtea nbstra pe atunci, candu din poporulu nii. Dbra nu vedi dta nici atata, ca acbsta specie
8e ne gratuledi n<5ue celoru dintre munţi, in ace­ romanescu se compună basea piramidei, pe care de tirania ne face unu bine de nepretiuitu. Ore
stea dile de blastemu? jacea asia numitele naţiuni recepte, Ungari’a in- asia au facutu si betranii noştri, pe candu censo-
Nu te iuti asia curendu cumetre, ca nu -mi trbga, Austri’a intrbga, Confederatiunea germana rulu scriâ pe chronic’a lui G-eorgie Sincanulu: „A-
•S *
trece prin capu ss-ti gratulediu de anulu nou pen­ intrbga? cbsta carte merita câ se fia arsa impreuna cu au-
tru firfirice pe vinarsu. Mai antaiu asculta si apoi Se ne felicitamu cumetre, antaiu ca romanii ctorulu seu* ? Din cinci foi periodice se făcură
înjura. Pentru noi nu e nici anu nou ii nici anu au avutu bunulu instinctu de a se folosi in 1848, 100; din ce se tiparea pana la 1848 cate 2—3
vechiu. Anii popbraloru nu se compunu din 365 câ f6rte raru inainte de aceea, de cele mai multe cârti romanesci pe anu, se tiparescu astadi cate
dile câ ai colindatoriloru de Ai Lerum Dbmne; bra conjuncturi politice, din cate au apparutu in acea 2—3 sute si dta totu stai cu budiele drimboiu.
eu amu venitu se ve aducu felicitările mele pe unu epoca mare. Se ne felicitamu barbati fraţi, mai pre susu
periodu de ani dbuedieci si optu, din partea acelui Se ne felicitamu, ca totu ce amu castigatu cu de tbte, ca thesaurulu nostru celu mai pretiosu,
geniu, care plana pe de asupra nbstra si -si în­ acea ocasiune si de atunci inc6ce, avemu se ne adeca limb’a nbstra, martori cea viia a illustrei
tinde preste acestu poporu aripele sale protect6rie multiamimu numai n6ue si la nimeni altulu. Se’mi n6stre origini, cresce, se adauge si face progresse,
de ani 1770. numiţi unu singuru individu strainu, fia fostu acela care storcu admiratiunpa eruditiloru Europei,
Nu-ti place nici asia? Fantasii poetice, dici de ori-ce positiune sociale, care se fia disu barba- cati se ocupa de densa.
dta cumetre. Atunci pentru dta istori’a n6stra in­ tiloru romani: Acumu e si timpulu vostru; veniţi, Se ne felicitamu, ca anticulu spiritu ostasiescu,
triga este numai joculu fantasiei. Se vede, ca nu stati in linia, alaturea. Nu alţii, ci numai noi ne fara care asecurarea libertatiei este impossibile pe
ti-ai luatu in t6ta vibti’a, necumu cateva dile, dbra diseramu prin vocea poetului in F6i’a de a i c i : acestu pamentu, a inceputu a reinviib chiaru in
nici atatea bre, câ se numeri acea serie lunga de Destbpta-te romane! massele poporului, in catu astadi nu mai vedi mame
pop6ra, care se aruncase preste acestea tieri in de- Se ne felicitamu, ca numai prin energi’a n6- bocindu-se câ la mortu, candu striga mediculu
cursulu seculiloru, câ si cum se rapedu torrentii stra se sfarmara lantiurile sierbitutiei feudale, pe „tauglich,* ci dbca totuşi mulţi parenti -si mai
p’intre seninarile muntiloru, numai pentru câ cu care diet’a din a. 1846/7 era )pe aci se le mai ferescu fetiorii de inrolari, caus’a e mai multu eco­
atatu mai iute se dispara de pe scen’a vietiei, pre­ ingrâsie si .ingreune preste ceea! ce fuseseră nesu­ nomica, de interesse familiarie.
cum Renulu dispare in saburulu marei. Era po- ferite. Si câ se me resumu, felicitediu pe naţiunea
porulu acesta ? Plta-lu, totu aici, pe acestu terri- Se ne felicitamu, ca in aceşti 28 de ani amu mea, ca ascultandu ea vocea sororiloru sale mai
toriu, pe care se aflasera odata acele figure măreţie, făcuta câ numele de Romanu le ajunga a fi bine- mari, si eonformandu-se cu consiliulu datu ei, in
ce se vedu pe suprafaci’a Columnei lui Traianu, cunoscutu Europei civilisate, care pana atunci nu sec. alu 19-lea, prin încordări extraordinarie ale
si care semena asia de multu cu ale poporului audise nimica de no>. poteriloru sale, -si recâştigă cele mai multe drep­
nostru. Se ne felicitamu, ca Cas’a domnitâria in aceşti turi omeDesci si una parte considerabile a dreptu-
Se pare inse, ca tu sedusu de optimismulu 28 de ani avii ocasiuni dese, de a constata prin riloru civili si politice individuali. Ce-i mai lip-
teu, ai si uitatu neauditele suferintie ale acestui documente numerbse immensele merite ce si-a ca­ sesce, sciu si eu, câ si dta; dbra aceea nu se câ­
poporu. stigatu naţiunea nbstra pentru patria si consolida­ ştiga nici prin vaieraturi nedemne de barbati, nici
Nu le-am uitatu cumetre, -mi e plinu capulu rea imperiului. prin descuragiarea tenerimei, ci prin desvoltare de
de ele. Mai curendu ai uitatu dta, ca celelalte Se ne felicitamu, ca in mani’a toturoru greu- activitate necurmata, insocita de prudentia mare.
pop6ra au peritu chiaru in urmarea suferintieloru tatiloru si a resistentieloru clandestine, fundaramu Eu cumetre, numai pentru unu lucru n’asiu
proprie, ca-ci loru le-au lipsitu acele poteri de vi- din p r o p r i e l e n6stre poteri cate-va sute de scble potb gratula romaniloru de dincbce de munţi, bra
btia, acele traditiuni si reminiicentie ale vechiei ne adunaramu din pungile n6stre fonduri preste aceea este lips’a ce se simte de 6meni versaţi prin
mărimi, care-i revbca neincetatu in memoria nobi- optu milibne. labirintulu p o l i t i c e i s u p e r i b r e s i a l u d i ­
litatea originei si-lu făcu a spera cu acea perseve- Se ne felicitamu, ca sum’a intelligentiei nb- p l o m a ţ i e i . Este scbla fatale a diplomaţiei; dbra
rantia admirabile, care este proprietate numai a stre atatu a celei eclesiastice, catu si a celei se- romanii t r e b u e se se decidă, câ se o frecuente si
Celoru mai alese fiintie, din cate au esitu din ma­ cularie este celu pucinu indiecitu mai mare decatu pe aceea, pentru-câ totu ei se ajunga a-si intielege
nile Creatorului. Ce? acuma v’au apucatu pe d.- era ea inainte cu 28 de ani. perfectu sensulu vechiului loru proverbiu: Draculu
vbstra hipocondri’a, dupa-ce vediuramu trecundu Se ne felicitamu, ca astadi, după 28 de ani -si tiene capulu in pblele mumesei, bra cu ebdi
preste noi evenimentele acestoru 28 de ani? nimeni nu mai potb avb frunte de feru câ se dica restbrna carale.
Economulu cu mintea la locu voindu a-si com- precum dicea mai inainte, de exemplu: Yoi câ va- Se scuturi hipocondri’a cumetre, ca dbca nu,
puta resultatele sud6rei sale de preste anu, nu face lachi nenobili nu poteti avb proprietate de pamentu totu anulu am se-ti vinu cu felicitări la cas’a dtale.
câ dv., elu nu-si numera numai oile pe cate i le-au in comitate, nici ve este permisu a ve ocupa cu
ruptu lupii, nici numai crucile de grâu cate i leau industri'a mica si cu cea mare, nici cu comerciulu
stricatu vitele veciniloru, ci -si numera si oile si meruntu; bra voi ceia cu religiunea v6stra tolerata, Cestiunile agrarie
claile cate 'iau remasu. Comerciantele practicu nu se nu cutediati a ridica inlaintrulu cetatiloru cu si anume cele urbariali din marele principatu alu
se vaiera femeiesce pentru cate perderi avuse pre­ muri, baserice cu turnu, cu clopote si tbca, nici Transilvaniei dau, mai alesu pressei periodice ma­
ste anu la unii si la alţii, ci -si inchiaie bilance scble cu trei sbu patru ciasse, nici se cereţi fun­ ghiare, multa materia de discussiune; bra câ de
exacta, si dbca vede ca a si castigatu, ca in ade- cţiuni publice in comitate si la gubernu. dbue luni inebee diariale din Clusiu publica serii
veru ii mai cresch capitalulu, atunci multiamesce Se ne felicitamu, ca nici-unu solgabirau si lungi de articli, alu caroru finitu nu se pbte pre-
lui Ddieu si merge înainte, sciendu bine, ca vinu vicespanu uDgurescu ori inspectoru sasescu nu mai Vedb. Se intielege,ca ei le intorcu si le sucescu
ani buni si ani rei, câ si cei din istori’a lui Iosifu intrbba pe episcopii si mitropolitii romanesci, ca din punctele loru de vedere, care cumu ii convine.
din Egiptu. cumu eutbdia se arnble prin tibra si se faca visi- Mai d8 curundu vediuramu in aceleaşi diaria ma-
Ore noi pentru-ce nu ne tragemu bilance ex­ tatiuni canonice, fara a cere permissiunea loru *). nifestatiuni aspre chiaru in contra dietei unguresci
acta? Cumu de nu ne intrebamu mai adesea, ce Se ne felicitamu, ca nu mai are nimeni frun­ care, după opiniunea clusianiloru, in aceşti optu
amu fostu tbta natiuea romana înainte de 1848 si tea câ se cbra la censura prealabile chiaru si car ani nu a facutu mai ni mi cu pentru Transilva­
unde amu ajunsu astadi? Dbra mai este f6rte tile n6stre rituali eclesiastice, inca si Ceasoslovulu nii ! Deputaţii ardeleni veniţi dela B.-Pest’a pe
multu pana la ultim’a staţiune? 6re inse stadiele (Breviariulu, Orologieriulu) in a cincea editiune. aerbatori, tienura si conferintie particularie in ace­
percurse in 28 de ani nu suntu nimica? Scaparea Dbra dta te spariasi de „Syllabus* alu ungureni- stea materii.
din vechi'a sierbitute a Egiptului este ea numai Intre aceste impregiurari press’a romana inca
uuu visu, sbu e realitate palbabile? Dâra ne aflamu *) Casulu dela Resinariu alu episcopului Va- trebue se se ocupe de cestiunile urbariali, nu inse
iu midiuloculu desertului, câ uomadii neorganiiati, silie Moga -ti este cunoscutu, in fuga, ci cu totu adinsulu, cu scopu de a ia*