Page 42 - 1875-12

»
forma nu numai pe unii, ci pre catu se p6te, pre criminale pertractările intemplande cu intrevenirea ghiara in scrisu si in vorba, dovedesce tocmai eihi-
t6ta acea mare mulţime de locuitori, a caroru e x i - advocatiloru le permite numai in limb’a statului! terea decisiunei din cestiune.
s t e n t i a s i v e n i t o r i u depende numai dela des- Pre catu de mare a fostu surprinderea casiu- înaintea judecatoriiloru din Brasiovu s’au folo-
nata prin acbsta decisiune neaşteptata si nepreve- situ advocaţii totdbuna inca dela delaturarea, re­
legarea cestiuniloru agrarie.
diuta, pe atatu de multu ne-am tienutu de dato- gimului absolutisticu incbci, fara de a fi impedecati
Acbsta materia pre catu este de bogata, pre
rintia a cerceta după motivele aceleia. de tbte trei limbele Transilvaniei adeca de cea
catu cere si unu studiu intensivu. Noi după po­ germana, maghiara si romana.
Dbr’ trebue se marturisimu a priori, ca deci­
terile nbstre vomu incepe asemenea studiu indata siunea n’am pututu-o află nici macaru incatu-va Acbsta este de comunu cunoscutu si ae pbte
cu nr. 1 din 1876 si -lu vomu continua in una motivata. vedb si diu actele judecatoresci, de altmintrelea o
serie de optu pana in diece articlii. Dbra nu ne In decisiune adeca se dice la inceputu: „In dovedesce si inaasi decisiunea din cestiune, care
vomu potb margini numai la Transilvania, ci ne intielesulu art. de lege XLIV din 1868 si alu le­ tocmai doresce a delatura acelu usu.
va cauta se facemu excursiuni istorice si critice a- giloru ce stau in connecsiune cu acest’a, e de a se Inse usulu de pana acuma celu pucinu de
folosi numai limb’a de stătu in intratele signate de asta data, este scutitu de lege si cu deosebire de
tatu in Ungari’a propriu disa, catu si in celelalte
advocaţi respective in procesele civile si criminale art. de lege XLIV. din 1868 precum -si de cele­
provincii. Vomu merge pana la originea iobagiei
ce se deslbga prin intrevenirea advocatiloru.“ lalte legi citate, cari stau in legătură cu acbst’a.
unguresci si vomu veni pana la iobagi’a, care ame-
Alta motivare meritorica nu contiene decisiu­ Suntemu deci necesitaţi a remanb pe langa
rintia tibr’a din n o u . nea din cestiune! sustienerea usului de pana acuma.
Acbst’a inse nu o potemu pricepe defeliu, cum Dela acestu usu nu ne-am potb abate de o
adeca on. Tribunalu a potutu ajunge la o aseme­ data „in ruptulu capului* nici pe langa cea mai
Articlulu de lege 44 din 1868 esplicatu si aplicatu
nea motivare, ca-ci acea deductiune este greşita si mare bunavointia si n’am potb urmă Decisiunei
de catra tribunalulu de Brasiovu. falsa, ea nu urmbza din legea citata. acestui on. Tribunalu — cu tbta buuavointi'a —
In unulu din numerii precedenţi amu atinsu Ba ce e mai multu! ea este nelegale, debrace in timpu asia de scurtu adeca pe la anulu nou 1876.
in pucine cuvinte, ca tribunalulu de Brasiovu a art. de lege XLIV 1868 in § 9 dispune toCmai Ca-ci, deşi avemu atat’a cunosciintia de limb’a
emisu unu ucasu, prin care ordbna advocatiloru de contrariulu dela ceea ce acestu on. Tribunalu regiu maghiara, unulu mai multu, altulu mai pucienu,
doresce a vîri in prirn’a constructiune a decisiu- incatu potemu studib legile si ordinatiunile si pri-
pre intregu territoriulu seu, că dela 1 Ianuariu 1876
nei sale. cepemu resolutiunile si sentintiele, totuşi nu posie-
incependu se nu se mai folosbsca in scriptele loru catra
§ 9 alu art. de lege XLIV 1868 suna din demu atat’a desteritate, incatu se potemu concipiâ,
tribunalu de alta, decatu de limb’a officiale a statului, pertractă sbu chiaru pled A la aperari criminali es-
cuventu in cuventu: „Iu tbte processele civile si
adeca de limb’a maghiara. Facia de acestu ucasu criminale, cari suntu a se purtă cu intrevenirea chisLu numai in limb’a maghiara.
cu totulu necompatibilu cu missiunea justiţiei, advo­ advocatiloru, se se sustiena pretutindenea la jude­ Acbsta insemnbza a pretinde intr’unu terminu
caţii romani si sasi au asternutu o representatiune cătoriile de I instantia usulu de pana acuma in de 3—4 septemani lucruri, cari trecu preste poterea
resp. o plansbre motivata si basbta pre dreptu si privinti’a limbei, atatu in purtarea proceseloru catu omenbsca.
si la facerea sentintieloru pana atunci, pana candu Catra acbsta vine de consideratu, ca hoi facia
pre lege, precum se va vedb mai la vale. N’avemu
legislatiunea nu va fi decisu definitivu despre or- cu citatele dispositiuni ale legii chiare si nedubi-
intentiunea a intră in meritulu acestei cestiuni spre
ganisarea judecatoriiloru de prim’a instantia si de­ tabile nici nu am potutu presupune asia ceva, cu
a pronunciâ verdictulu asupra procedurei necalifi- spre introducerea procedurei verbale.* atatu mai pucinu se ne pregatimu, ca asia dicundu
cabile a onoratului tribunalu, ci d’ocamdata ne Asia dbra pana atunci, pana candu l e g i s l a ­ intr’o buna diminetia se fimu siliţi a scrie si a
tienemu de detorintia a inregistrâ actele emanate t i u n e a va decide d e f i n i t i v u despre organisa- ceti eschisiru numai in limb’a maghiara.
in acestu respectu din ambele parti, pentru că asiâ rea judecatorieloru de I instantia si despre intro­ Noi tocmai din contra, fiindcă art. de lege
publiculu romanu se fia pusu in pusetiunea de a ducerea procedurei verbale, este de a se sustienb XXXVI. 1875 ne pune in prospectu organisarea
usulu de pana acuma. definitiva a judecatoriiloru de I instantia pe anulu
judecă, ca bre pre care parte este dreptatea si
Acelu terminu provediutu de lege pana acuma 1878, am trebuitu se tienemu celu pucinu pana
ca bre verdictulu finalu, ce se atsbpta dela lo­
n’a sositu. atunci de asiguratu si de garantatu prin lege usulu
curile competente, pre care parte ar trebui se se
Legislatiunea n’a decisu nici despre organisa- de pana acuma!
pronuncie, că se nu confirme prin fapte ceea ce se
rea definitiva a judecatorieloru de I instantia nici Asiadara, deşi nu suntemu lipsiţi de cunos-
dice, ca adeca juatiti’a la noi s’ar află in conditiuni despre introducerea procedurei verbale. ciinti’a limbei maghiare, totuşi n’am fi in stare se
mai pucinu favorabile că in Turci’a. — Acelu or- Adeverulu acestei aserţiuni se intaresce tocmai indeplinimu decisiunea on. Tribunalu nici chiaru
dinu alu tribunalului suna asiâ: prin legile ce stau in connesiune sbu in legătură dbca ar fi motivata prin lege, ceea-ce — dupacum
„In sensulu art. de lege 44 din 1868, precum cu art. de lege XLIV 1868, la care se provbca Si s’a aretatu — nu este.
si in sensulu legiloru ce stau in legătură cu acest’a, inceputulu decisiunei luate de on. Tribunalu. Mai adauge catra acestea ai acea greutate, de
este de a se folosi numai si numai limb’a statului Abstragundu dela aceea, ca nici un’a din a- care pe scurtu mentionbza si decisiunea din cestiune,
ca adeca nici unulu dintre noi nu este provediutu
in tbte scriptele contrasemnate de advocaţi, respec­ cele legi nu cuprinde nimic’a despre introducerea cu personalulu suficientu pentru caucelaria nici la
procedurei verbale, tbte constatbza apriatu caracte-
tive in tbte processele ce se pbrta prin interven- conceptu nici la decopiatu nici la manipulatiune,
rulu provisoricu alu organisarii de pana acuma a
tiunea advocatiloru. personalu, care se dispună de limb’a de stătu.
judecatoriiloru de I instantia, cu deosebire art. de
Tribunalulu de Brasiovu, avendu in vedere lege XXXII ex 1871 in § ulu 7, si art. de lege In adeveru, ca e mai multu decatu ironia
acelu motivu de ecuitate (?), ca unii dintre advo­ XXXVI ex 1875 in § 4, care din urma este cea usturatbria, candu on. Tribunalu, recunoscundu elu
insusi lips’a de personalu, care cunbsce limb’a de
caţi nu sunt pbte provediuti cu personalulu mai nbua si cea mai din urma dispositiune in pri­ stătu, totuşi dispune pe terminu de d i u m e t a t e
de cancelaria necessariu, care se pricbpa limb’a vinti’a organisarii judecatorieloru de I ihstantia, d e l u n a inceperea unei mesuri nbue atatu de in-
statului, — dela 31 Decembre 1875 mai incolo nu Spre a delatura orce dubietate ne provocamu semnate si atatu de greube.
la §-ulu 6 art. de lege IV din 1869, carele sub
va mai primi scripte contrasemnate de advocaţi, Cum se si pbte macar numai cugetă, ca unu
litera d) dispune apriatu, ca numai acel’a se pbte
respective pertractări in cause civili si criminali, numeru de advocaţi se se pbta provedb aici in
investi cu demnitatea de jude, care este in stare
cari se pbrta prin interventiunea advocatiloru, decatu a corespunde dispositiuniloru din art. de lege Brasiovu intr’unu timpu asia de scurtu cu personalu
numai dbCa voru fi concepute si pledate in limb’a XLIV/1868 si ca § 13 alu acestei din urma legi de cancelaria solidu si demnu de incredereî
statului. — despre folosirea Umilei lîsagllia&'e la ju­ Este deci siguru, ca Decisiunea, care ne da
Acestu ordinu ae comunica si judecatorieloru decătorii că limba officibsa — si pe viitoriu e de ansa la acbsta plansbre, pretinde unu ce — i m-
a se intielege numai cu privire la forurile judeca- p o s i b i l u — chiaru si dbca abstragemu dela aceea,
regesci de pre territoriulu tribunalului, precum si ca nu se pbte aduce in consonantia cu legile
toresci superibre, asia dbra nici (lecftta la
camerei advocatiloru spre a se luă la cunoscintia respective.
tribunalele de I instantia.
si a se publică conformu dispositiuniloru legali. Acbsta Decisiuue ne-ar lovi fbrte greu.
Tbte aceste legi — si aceste suntu unicele,
Din siedinti’a plenaria a tribunalului regiu, Dbr nu n u m a i p e n o i , deşi a buna sbma
cari potu fi luate in consideratiune la examinarea
tienuta in 9 Decembre 1875.“ si cercetarea cestiunei „despre limb’a judecatorii­ noi am senti in afacerile nbstre mai anteiu des-
In urm’a ^acestui ucasu deputaţii romani ai loru * — tbte arbta chiaru, ca a s e r ţ i u n e a din avantagele pecuniare nedrepte.
sasi presentara tribunalului urmatori’a: inceputulu decisiunei luate de on. Tribunalu despre In mesura cu multu mare si in relatiuni cu
aceea: ca adeca in intratele signate de advocaţi si multu mai însemnate ar lovi decisiunea on. Tribu­
„On. T r i b u n a l u r e g e s c u l la pertractările indeplininde cu intrevenirea advoca­ nalu pe clientel’a nbstra, mai multu! chiaru popo-
Umilitu subscrisii advocaţi, au ajunsu la cu­ tiloru ar’ fi de a se folosi numai limb’a maghiara ratiunea ce sta la spatele nostre.
noscintia despre decisiunea on. Tribunalu d. d. 9 —- este greşita si ca in lege nu este intemeiata. Ba chiaru si asupra poporatiunei maghiare se
Decembre 1875 nr 9825/civ. Prin acbsta decisiune Ba inca § 9 din art. de lege XLIV/1868 sta estinde reulu, ca-ci si ei i se marginesce fbrte
semtiendune greu apesati si vatemati in drepturile si astadi in deplina valbre neatingibila, si de aceea, simtibilu dreptulu de alegere libera a representante-
n68tre, ne permitemu a astenie urmatbri’a pana atunci, pana candu legislatiunea nu va dis­ lui, dbca, prin planuit’a folosire silnica a unei
R e p r e s e n t a t i u n e , pune definitivu despre organisarea judecatoriiloru de limbi, advocatur’a se reduce mai gata la monopoli-
Carea eventualminte se se considere de I instantia si despre introducerea procedurei ver­ sare prin 3 — 4 advocaţi.
P l a n s b r i a bale in respectuîu limbei atatu la purtarea proce- Dbr abstragundu dela acestea, prin Decisiunea
si se se aubstbrna in. ministeriu reg. de justiţia. aeloru catu si la facerea sentintieloru, trebue sus- on. Tribunalu se detrage poporatiunei de naţiona­
tienutu la acestu on. Tribunalu reg. usulu de pana
In mentionat’a decisiune a on. Tribunalu s’a litate nemaghiara unu dreptu garantatu prin art.
disu, ca on. Tribunalu reg. de aici dela 31 Decem­ acuma in tbte procesele civile si criminale si dbca de lege XLIV. 1868 adeca d r e p t u l i l d e e g a l a
bre 1875 incolo, intratele signate de advocaţi nu­ a intrevenitu vre unn advocatu. i n d r e p t a t i r e . Ea, poporatiunea, care si cauta
mai asia le primesce, dbca voru fi concepute in Dbr’ cumca usulu de pana acuma n’a fostu dreptulu — deşi este impovarata cu feliu de felia
limb’a statului si ca atatu in cause civile catu si a c e l a , că advocaţii se folosdsca numai limb’a ma- de dări si cu deosebire cu dările de timbru si cu