Page 43 - 1875-12

competintiele urcate pana la „aci «tai* — totuii buiţii se se intemple tocmai contrariulu dela aceea indreptamu in direcţiunea acbst’a — si cari ale
nu ar mai fi in stare se supraveghieze nici cursulu ce se prevesisse. Ungurii disera, ca muntele nu cun6sce cere necessitatea absoluta — ni le da
afacerilorn sale de dreptu, nici lucrarea advocatului se p6te duce la Mohametu si asiâ trebue că Moha- H i g h i e n ’ a . Desvoltarea corporala amesuratu re-
precum n’ar potb controlâ nici aceea, dbca advo- metu se vina la munte. Si ce e dreptu, asiâ s’a guleloru h ghienice, in armonia cu desvoltarea spi­
catulu seu s’a tienutu de informatiunea si instruc­
ţiunea primita sbu ba. si intemplatu, ungurii nu s’au dusu la Yien’a, dbr’ rituala bineintielbsa, ar’ fi se ni-o db c a s ’ a p a -
pentru aceea au venitu nemţii la Budapest’a. Si r i n t b s c a s i s c b l ’ a . Dbra tocm’a aici e bub’a;
Mai încolo la pertractările penale, acusatului
si invinovatitului i s’ar lua posibilitatea de a ur­ care este bre resultatulu conferintieloru din Pest’a. ca-ci atatu părinţii catu si invetiatorii cea mai mare
mări cuvintele aperatoriului seu si de a li pricepe — Pentru că pre de o parte se nu esagaramu, parte nu sciu de unde se incbpa, cum se pasibsca
intielesulu; prin acbst’a valbrea defensiuniloru ar bra pre de alta parte se nu intinddmu vorb’a, tre­ successive, si unde se se oprbsca! După esperieuti’a
scadb la formalitate desibrta. bue se marturisimu scurtu si limpede, ca de unu ce mi-am potutu castigâ pe acestu terenu in unu
In fine volbrea prestatiuniloru si a functiuniloru resultatu nice menţiune nu se pbte face; miniştrii restimpu mai bine de 25 de ani că consiliariu si
nbstre — in daun’a representarii destere, dibace si
temeinice, prin urmare si in daun’a justiţiei in nemţi au conferatu multu cu cei maghiari, inse in inspectoru de scble, in multe scble de ale nbstre
genere — s’ar reduce infricosiatu. urma au trebuitu se se intbrca la Vien’a oparîti, si in diferitele parti ale patriei nbstre, am deve­
Ca-ce este de prisosu a aretâ pe largu, ca dbr’ totu-odata si desamagiti. La cestiunea comer­ nitu la convingere, ca invetiamentulu se propune
noi căuşele nbue incredintiate, in limb’a maghiara, ciale si vamale au aflatu multa prevenire si delica- cum se propune, acuşi după norme mai multu au
Care ne este peste mana, nu le potemu representa tetia din partea unguriloru, bra la cestiunea bancei mai pucinu didactice, acuşi numai după o empiria
cu desteritatea, pondulu, zelulu si ambrea, câ in i-a aflatu totu asiâ de incapetieniti in pretensiunile grbsa, ucigatbria si de talentulu celu mai eminentu,
limb'a îndatinata adeca in cea materna. loru, precum suntu si nemţii in propusulu loru de bra educatiunea, adeca desvoltarea corporala si in­
Ou mea inse ar’ fi possibile schimbări atatu de a nu imparii cu ungurii acestu privilegiu. De aici telectuala a eleviloru după regule highienistioe-
aduncu taiatbrie, ba chiaru resturnare a lucrnriloru didactice, e departe de a se si numi desvoltare;
esistente printr’una simpla decisiune picata că din urmbza, ca aceste cestiuni, in locu se se apropia
ceriu, si pentru care incatu scimu noi nu esiste de o fericita resblvere, au devenitu multu mai a- ea e asia precum o dâ natur’a ori-carui omu. —
nici macaru autorisatiunea unei diregatorii superi- cute asiâ incatu acum o resblvere multiumitbria Si de unde se fia si invetiatu acbsta barbatii noştri ?
bre, acbsta o tienemu noi de unu ce imposibilu. pentru ambele parti este tate difficila, pentru aceea Unora le lipsescu cărţile, altora cunosciinti’a limbi-
In genere inse spre inchiare trebue se mar- foila maghiare invinovatiescu catu se p6te mai greu loru, in cari se afla scrise astfeliu de cârti.
camu apriatu, ca on. Tribunalu in nici o privintia pre miniştrii austriaci, cari nice chiaru in Pest’a Că se ajutu dbra desvoltarea copiiloru noştri,
n’a fostu c o m p e t e n t u a luă conclusulu desu n’au voitu a se moiâ si a se da după peru. In fiitoriloru cetatieni — după ore-si-care norma, după
mentionatu.
urma inse totu acele foi spbra, ca cu inceputulu bresi-care metodu atatu in cas’a parintbsca de locu
Nici iu direcţiunea de interpretare, ca-ci prin anului 1877 banc’a maghiara va iotrâ. in vibtia.
ăcestu conclusu da legiloru esistente o esplicare nbua, după nascere, catu si mai tardiu in scbla, si se o
pana acum necunoscuta si neobservata, nici in di­ Camer’a Ungariei a inchiatu feriele si in 8 aducu in armonia cu invetiamentulu brasi metodicu
recţiunea aceea, ca prin conclusulu adusu scbte din Ianuariu si-a reinceputu activitatea. In siedinti’a asia, ca sprigiuindu educatiunea invetiamentulu, si
putere si valbre legi esistente. acbst’a presiedintele a avutu multu de lucru pana invetiamentulu educatiunea, se resulte de aci inta-
Suntemu deci nestramutabilu resoluti, a ne ce a comunicatu camerei mulţimea de petitiuni din rirea corpului — sanetatea si desvoltarea mintii,
lupta cu tdte midiulbcele legali pentru drepturile partea orasieloru, îndreptate contra proiectului de mi-am facutu de problema a întreprinde ceva, si
nbstre, cari suntu- totu-deodata si drepturile popo- lege despre comisiunile municipali, care proiectu s’a acbsta întreprindere mi s'a parutu mai ducatbria la
ratiunei, in a caria servitiu stamu după chiamarea luatu inse cu tbte aceste la discuaiuue in siedinti’a
nbstra. scopu prin o fbia periodica, in care se dau iudigita-
urmatoria la 10 Ianuariu. tiuni despre totu ce atinge sanetatea si scbl’a, pa-
Cu t6te aceste dorimu din anima, pe calea
bunei intielegeri si cu considerarea relatiuniloru Alte cestiuni interne le lasamu de asta-data rintiloru, invetiatoriloru si tuturoru barbatiloru, cari
faptice a aplana diferinti’a escata cu on. Tribunalu, neatinse, pentru ca in numerii primi ai anului pros- se voru interessâ de acbsta cestiune atatu de pon-
care a datu ansa la dens’a. simu vremu se facemu o perspectiva generala pre­ derbsa.
Asternemu deci rugarea: On. Tribnnalu reg. sto ânulu trecutu, reimprospetandu faptele împlinite, Aflandu dbra ajutoriu materialu necessariu pen­
se binevoibsca a consideră rugarea presenta că re- spre a ne formă o mica oglinda pentru venitoriu, tru acbsta întreprindere din partea celoru amentiti,
presentatiune in contra decisiunei si după consul­ care amu dori se aduca poporului romanu fericire voiu edâ o fbia periodica sub numire:
tare a delaturâ cu totulu decisiunea on. Tribunalu si bucuria, ca-ci prea lungu a fostu si pana acum
d. d. 9 Decembre 1875 nr. 9825/civ. HIGHIEN’A si SCtiL’A,
sîrulu suferintieloru.
Dbca inse in contra aşteptării nbstre acestu care se bsa in tbta septeman’a joi’a, in formatu
on. Tribunalu nu s’ar’ senti aplecatu a considera Din staainetate nu este nimicu momentosu la octavu mare, cu pretiu de 4 fi. pe anu; de 2 fi.
1
acbsta cerere, atunci ne rogamus că acbsta rogare, ordinea dilei. Singura Franci’a este, care mai a- pe 7a n n u ; si de 1 fi. pe / de anu.
i
că plană6ria in contra decisiunei, se se substbrna trage atenţiunea asupra sa prin esecutarea legiloru Prenumeratiunea se face la subscrisulu in
fara amanare in. ministeriu regescu de justiţia, ca­ constituţionali. Adunarea naţionale, care a functio- T e m i s i b r ’ a , mai cu înlesnire prin assemnatiuni
rele se se indure a anullâ si a cassa decisiunea din natu dela caderea lui Napoleonu III si pana astadi,
cestiune. poştali, bra fbi’a se va espedâ regulatu in tbta
se va reinnoi pe basea nbuei legi eleotorale, asiâ septeman’a.
In t o t u c a s u l u ne rogamu a ne incunosci-
intia prin celu d’antaiu subscrisU — fara amenare incatu pana in lun’a lui Marte nbu’a camera se fia Câ se nu mai insiru multe, insemnu, ca nr. 1
despre dispositiunile luate in acbsta privintia.* deja oompusa si se-si incbpa activitatea dimpreună cuprinde urmatoriulu materialu: 1. Tabl’a votiva,
(Subscrisi 21 advocaţi). cu senatulu, ai cărui membri se alegu in dilele adeca ceea ce a disu lordulu Derby despre intro­

La acbsta representatiune tribubalulu a datu aceste. Tbta lumea este curibsa si ascbpta cu im- ducerea Highienei in scbla. 2. Educatiunea (in
urmatoriulu respunsu: paciintia se vbda, care dintre partite va esf invin- genere). 3. Principiale universali ale metodicei.
„Representatiunea presentata acestui tribunalulu gutbria in camera si in senatu. De monarchisti 4. Esercitiale gimnastice elementari. 6. Exerci-
contra conclusului luatu si publicatu in 9 Decembre nu se mai sparia nimenea, debrace dinsii au deve­ tiale audiului si ale organeloru vorbirei. 6. Isto-
an. tr. Nr. 9825 nu se p6te luă in consideratiune nitu impotenţi, inse întrebarea este, ca bre care ri’a educatiunei si a invetiamentului la antici, si
si nu i se pbte da locu chiaru din motivele des- dintre republicani voru castigâ maioiitatea, cei con­ adeca la Hebrei. 7. Date statistice. 8. Miscelle.
fasiurate in acelu conclusu. — Asemenea nu s’a servatori, sbu cei radicali ? — Acbsta întrebare nu 9. Din chtli’a copiiloru. 10. Tuşea si regusial’a
potutu implinf nice rogarea, că adeca, la casu candu trebue inse se neliuiscbsca pre amicii republicei la copii.
representatiunea s’ar respinge, se se considere că francese, pentru ca ori si care va invinge, totu re- Suntu rogati dbra dd. protopopi, inspectori de
plans6re si se se asterua înaltului ministeriu, de- public’a va invinge, si pana ce va traf republic’», scble, preoţi, invetiatori si tbta onorabil’a inteligin-
6race tribunalulu nu se semte chiamatu a servi de Franci’a inca va traf si înflori, va deveni brasi tia, care doresce desvoltarea si sanarea poporului
mediulocitoriulu unoru plansori îndreptate de catra mare si tare. nostru, a me sprigini in acbst’a intreprindere bresi-
persbne singuratice contr’â pfocederei sale. Despre cumu grea, dbra mie — pana inca provedinti’a
acbst’a se incunoscintibza advocaţii, cari au facutu -mi va mai tienb poterile, cu atata mai plăcută,
Dela illustrulu si veuerabilele nostru vechiu
acbsta remonstratiune si plansbre. — Din siedinti’a ca-ci nu asiu vrb se ducu cu mine in mormentu
amicu in dile rele că si in dile bune, primimu ur-
plenaria a tribunalului reg. de Brasiovu tienuta la unu materialu de atat’a insemnetate si se-lu in-
matbri’a;
2 Ianuariu 1876.“ gropu câ si talentulu lenesiului si alu sgîrcitului,
P r o g r a m a .
fora a aduce fructe, Ci se fructifice câ talen­
In tempulu acestu atatu de criticu si nefavo*
tulu servului bunu si credintiosu insutitu si in-
Hrasiova 31 Dec. (12 Ian.) 1875/6. ratoriu pentru poporulu romanu, este numai s a n e -
miitu.
Inca înainte de serbatorile Nascerii Domnului t a t e a s i s c b l ’ a ce-lu pbte feri de perire. Aceşti
Domuiloru colectanti ae va dâ alu diecelea
so latisse vestea, ca miniştrii maghiari Tisza si doi factori binefăcători trebue dbra ingrigiti si cul­ exemplariu câ rabatu.
Szbll voru petrece serbatorile in Yien’a, spre a se tivaţi din resputeri. —- Sanetatea se pastrbzi dbca Temisibr’a 1 Decembre 1875.
intielege cu nemţii de acolo in privinti’a cestiunii ne vomu adopera a urma in tbte activitatile nbstre Dr. Vasiciu.
vamali si comerciali si in caus’a bancei naţionali. pre catu se pbte legiloru naturei, dbca nu ne vomu
Inie faptele intemplate după aceea ne probara pre departâ dela dulcele sluu alu mamei nature, care Pana aici program’a dlui Dr. P. Vasiciu. Este
de plinu, ca asemeni sciri nu merita nici-odata sin­ cu o abundantia -lu intende ascultatoriloru fii ai adeveratu, ca in lume se potu multe si chiaru tbte;
cera crediementu, debrace si in casulu acest’a a tre­ «ei. Norm’a sbu regulele, după cari avemu se ne dbra ne vine surprindietoriu, câ unu barbatu, care