Page 44 - 1875-12
P. 44
preste patru luni implinesce 70 de ani ai vietiei t e t i c ’ a sa, care că, bar ba tu allandu-ae in fun romanu*, nici acuma, catra apusulu sdrelui, nu vrea
sala totu-deauna labori6se, se nu-si pregete nici cţiune din cele mai grele in calitate de directoru de se se folosbsca de odichn’a cea meritata indiecitu si
acuinu a se supune de nou la o activitate, care cu carantine, supuse pe atunci legiloru militarie, im- insutitu. îi ta romani, ce insbmna a fi romanu ze
catu e inai variata, cu atata cere consumtiune de plea mai mulţi numeri din F 6 i ’ a pentru minte, losu, laborios», devotatu sântei n6stre cause! —
mai multe poteri. Adecă Dr. P. Yasiciu, care câ anima si literatura, traducea pe Hufeland s. a., bra
s t u d e n t e publicase A n t h r o p o l o g i ’ a s i D i e mai tardiu redactâ cu a t a t u t a c t u „Telegrafulu
Mesure si ponduri vechi reduse in mesuri noue,
F Coti vienesi prefăcuţi in II. Policari si urme reduse in III. Mesuri vechi de fluide (curgatdre) pre IV. Pondu vechiu prefăcutu in
mesure metrice mesure metrice tăcute in litre pondu metricii
face in face in ! face in face in face in face in in H ectolitre c
1
=3
CL
Cotu ! centim etrii Coti (a centim etri; Coti ’i— centim etri; Policari centim etri liL - 1 m ilim etri Urme "aî centim etri Urme O ) centim etri ’l— in litre oo c u in litre Q - in litre vedra Litre r~* decagram i gram u Lotî decagram i gram i te C hilogram i decagram i
•*—
a;
2
O
01
i |
Cl
=3
F
Q _
E
E
E
O
— 10 2 1 56 12 33 — 32 18 5 69 l 13 2 1 13 4 15 26 3 1 — 56
V s 9 7e 4, 1, V . 3 /l6 i7i. 18*732 V a
20 3 2 33 13 10 11 7 2 63 19 6 1 2 14 3 1 70 9 16 28 — 2 12
V a V a _ 7 a 'V a 27s 19*710 V . 1
— 29 4 3 11 14 10 89 9 3 — 95 20 6 32 3 15 4 2 26 1 3 17 29 8 3 1 68.
| /s V b i 7 8 4 V a 21 7 b2 7 a
3
— 39 3 89 15 11 66 * --- 13 4 1 26 21 6 64 2 4 16 5 2 83 i 1 8 18 31 5 4 2 24
V . 5 V * 7 a 5**/ 1 g 22«*/ m
— — 2 5 19 33 3 5 2
! % 49 6 4 67 16 12 44 7s 18 5 1 58 22 6 95 3 1 V i 8 5 î‘/ r t 17 SA */,,, 6 3 39 72 3 80
— 441 17 — 27 4 6 18 7 3 96 3 5 3 20 35 6 3 36
i 59 7 5 13 22 7 a 20 6 1 90 23 7 1 /ig 8 7« 25 i : 7 3 2
7
— 68 6 22 18 14 — 2 6 7 2 21 24 7 59 5 7 19 8 4 4 7 21 36 8 7 3 92
7 /s 8 i 1 1 S /i« 97s, 26”/„ 527,
% 26 9 7 — 19 14 77 2 5 3 8 2 53 25 7 90 6 2V e 8 U 7» 20 287.0 9 5 9 5 8 8 22 38 5 8 4 48
— 52 10 7 78 20 15 55 3 7 9 9 2 85 26 8 22 7 9 25 10 5 69 6 10 5 23 40 3 9 5 4
7a 2 V , 127 a 3»7 S
1 78 11 î'8 55 21 16 33 4 ! 10 5 10 3 16 27 8 53 8 278 10 147,2 30 A2'/„ 11 6 22 7 12 3 24 42 — 10 5 60
i j.b 5 ! !3 2 11 3 48 28 8 85 9 8 11 35 49*7,32 12 6 79 8 14 25 43 8 11 6 16
1 3 /ie 157 ig
6 15 8 12 3 79 29 9 17 10 12 17 40 13 7 36 9 15 8 26 45 5 12 6 72
37îo 56%
7 18 4 13 4 11 30 9 48 10 17 5 27 47 3 13 7 28
8 21 14 4 42 31 9 80 11 19 3 28 49 — 14 7 84
9 23 7 15 4 74 32 10 12 12 21 — 29 50 8 15 8 40
10 126 3 16 5 6 33 10 43 13 22 8 30 52 5 16 8 96
■ 11 29 —• 17 5 37 34 10 75 14 24 5 31 54 3 17 9 52
MB. Se afla pretiulu in mesuri n6ue după pretiulu celoru vechi prin factorii fixi de reducere:
1. Intre pundi si chilogrami factorulu fixu e 1*786;
2. Intre cupa si litra factorulu e 0*707;
3. Intre cotulu vienesu si metru factoru fixu e 1*286;
4. Intre stanjinu vienesu si intre metru e factorulu fixu 0*527, pentru-ca atatea parti respective cuprindu mesurele ndua facia cu cele vechi.
Asia ddca vremu se scimu pretiulu după mesurele ndue, luamu de alu douile factoru pretiulu mesurei vechi relative si inmultiendu aceşti duoi
factori la olalta aflamu pretiulu in nâuele mesure.
De exemplu 1 funtu de carne costă in Brasiovu 18 cr., factorulu intre funtu si chilogramu este 1*786 X 18 cr. = 32 cr.; ad. pretiulu unui
chilogramu de carne.
Totu asia se computa cu toti factorii de susu avendu pretiulu mesureloru vechi relative.
Nr. 11324/1875. 1—3 Conditiunile inarendarei se potu vedb si ina Pretiurile piacei
inte de diu’a licitatiunei arendatitie la subscrisulu,
Fublicatiune. in curtea parochiala a basericei, in Brasiovulu vechiu in 31 Ianuariu 1875.
la Bartholomeiu.
Consemnarea juniloru din cetatea Brasiovului Brasiovu in 8 Ianuariu 1876. Mesura Speciea fructeloru
de I classe a etatii, conchiamati la întregirea ar Comissiunea sc61ei de agricultura fi. cr.
matei pe a. 1876, se afla pusa in tind’a casei sfa Suişurile Fraetsclikes m/p.
tului si acolo se p6te vedb. fruntea . 6
<X>
Granu • midiulociu 6 65
Ori-ce obiectiur,e pentru lasarea afora ori în de diosu 5 30
scrierea necuvenita a unui june suntu a se aduce Mestecatu , , 4 72
pana la 19 Ianuariu 1876 si a se predă in loca- de capitale spre fruptificare Secara 1 fromdsa 3 60
lulu comissiunii asentatdrie fipsate (curtea politiei se primoscu la institutulu subsemuatu: de midiulocu 3 50
frumosu 3 75
inderetru). a) pre langa anunciarea radicarii in sensulu _ Ordiulu de midiulocu 3 60
Consemnările juniloru de cl. II si III a etatii statuteioru cu 0°/o interesse; O frumosu .. .
eonch'amati la inrolarea din 1876 suntu a se vedd b) sub conditiune, de a se anuuciâ institutu Ovesulu de midiulocu —
in localulu susu amintitu. lui radicarea depunerii la trei luni inainte cu Porumbulu 8 30
Tragerea sortiloru cu junii de cl. I a etatii «V/o! o Meiu • * • — —
oblegati la inrolare se va luă inainte in SO Sa- c) sub conditiune de a se anunciâ institutului Hrişcă • • • — — — —
Mazerea
• • •
jassariw 18^6 la 10 6re inainte de amiedie in radicarea depunerii la sieSB luni inainte cu ’%°/ Lintea • • • — ----- -
0
cas’a sfatului orasianescu. ♦ interesse. H Faseolea : i' — —
Suplice pentru liberare bineinstruite suntu a Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu Sementia de inu — —
Cartofi
S9 aduce pana la 31 Ianuariu an. cur. la acestu are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ce altu- QJ . — 90
officiu. cumu inlocarea se va privi câ urmata sub condi- a Carne de Yita . — 32
cO „ de rimatoriu 44
Ceea ce in legătură cu conchiamarea la acdst’a tiunea a). th „ de berbece — 20
făcută mai inainte si publicata prin placate se aduce Interessele incepu cu diu’a, care urmdza după ^3 Seti de Yita prospetu — -------
la cunoscintia publica. diu’a depunerii, si incdta cu diu’a premergatdria O » n a topitu — —
B r a s i o v u , 31 Decembre 1875. dilei, in care se rădică depunerea, cu acelu adausu
insp, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
Magistratulu cetatii si alu districtului. cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile. Cwswlle
La dorinti’a deponentelui se potu stabili in
ia bursa in 11 Ianuariu 1876 stă asia:
diu’a depunerii capitalului si conditiuni s p e c i a l i
Publicatiune. de esolvire, cari se insbmna apoi in libelu si in Galbim imperatesci — — 5 fl. 42 cr. v. a.
—
cartea depuneriloru institutului. In atare casu re Napoleoni — ~~ — 9 » 20V* „ *
—
După sunetulu decisiunei inclitei comunităţi stituirea depunerii urmbza după aceste modalitati
— 105 „ 80
districtuale mosi’a erediloru repausatului consiliariu speciali. Augaburg — — , » „
— 114 „ 45
locotenuntialu Petru Lange de Burgenkron, care Depuuerile tramise prin posta, pre langa co Londonu — — — » *
—
pana acumu se folosi câ sc61a agronomica, se va municarea adressei deponentelui, se resolvu totu- Imprumutulu nationalu — 73 „ 80 » »
da in arenda pe proxime următorii 6 ani, adeca deaon’a in diu’a primirei. Obligaţiile metalice vechi de 5% 68 60
r
de acum pana la finea lui Soptembre 1881, la Asdmene se potu efectul prin posta anunciari
celu ce va da mai multu. Amatorii de acbsta in- si redicari de capitale. Cu nr. acesta incbta espedarea „Ga
arendare se binevoidsca a se afla de facia in S ă b i i u , 21 Decembre 1875. zetei" la cei intardiati cu înnoirea prenumeratiunei.
laimarlll a. C., care va fi diu’a inarendarei
prin licitatiune, anume inainte de amealie la 10 „ALBIN’A“ Pe creditu nu se mai tramite. Totu-odata rogamu
ore, in saîa siedintieloru comunităţii din cas’a ma Iustitutu de ci'editu si de economii pe dd. creditaţi de pana acumu, câ se tramita fora
gistratului de aici. 3-4 in Sibiiu. amanare restantiele datorite. —
Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N t J . IOANE GOTT si Biu HENRICU.