Page 5 - 1875-12

T R A N S I L V A N I E I

Gasset’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera la poştele c. si r., si po la
F6i'a, candu concedu ajat6riale, — Pretiulu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
po 1 arm 10 fl., po */i 3 3. v. a. Tieri esterne 12 fl. Anula X X X W B O L Tacs’a timbrala b 30 or. de fiacare pu­
1
v, a. pe unu anu sdu 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
i
Ir. 82. Brasiovu 5 Decembre 23 Novembre 1875.

Aci se vede curatu actulu resbunarei pentru cele (boieriloru proprietari) dela una comuna la alfa,
Baseric’a romanesca in lupt’a cu reformatiunea. intemplate sub domni’a lui Micbaiu. Nobilimea precum si câ se fia scutiti de tdte servitiele tiera-

(Pragmentu historicu cititu in sied. societatei acad. romane din Transilvaniei adeca nici-odata nu a potutu se erte nesci si civili, se dd numai patroniloru honora-
12,24 Sept. a. c.)
acelui Domnu, ca elu irritatu f6rte de perfidi’a si riele usitate din vechime *).
(U rj m a r e).
rar’a inconstantia a boierimei transilvane, volise a S’ar’ pard la prim’a vedere, ca asemenea di­
In alta dieta generale tienuta la Alb’a-Iuli'a
decreta exterminarea loru; boierii inse ar fi tre- ploma va fi usioratu multu starea clerului roma­
in Novembre 1591 se decise in cativa articlii de
buitu se ia in consideratiune, ca cbiaru episcopulu nescu ; ddra cercetandu lucrulu mai de apr6pe, tdta
lege aprâpe exterminarea basericei cath. apusene,
loru celu calvinescu N â p r â g y i irritase mai multu protectiunea lui G. Bathori devene illusoria. Las’
din causa mai virtosu, ca caB’a Habsburg încercase
pe Michaiu in contra magnatiloru si-lu indemnase ca trufaşii magnaţi ai tierei declară acte domnesci
totulu, câ tocma prin acea baserica se’si asigure
se’i talie pe cei mai mulţi, dra de alta parte, ca de natur’a acestei diplome indata la emanarea loru
dominatiunea sa in Transilvani’a, fora a cărei pos-
Di mi t r i e mitropolitulu romanescu din Alb’a* de inconstitutionali si illegali, ddr’ apoi anume a-
sessiune nu se tienea sigura de turci nici chiaru
Iuli’a fusese acel’a, care rogâ pe Domnu câ se'si cdsta era paralisata cu totulu prin alta diploma,
in Vien’a. Indata după doi ani, adeca in diet’a
incbida urechile la unu consiliu asia barbaru: „Se esita numai cu cateva luni inainte dela principele
gener. din Novembre 1593 tienuta totu la Alb’a,
nu faci una câ acdsta Mari’a Ta.**) Sigismundu Rakoczi, cu dat’a Beiusiu (Beldnyes)
se luara de nou mesuri restrictive in contra visi-
După asasinarea lui Michaiu, generariulu Basta 1608, in favdrea aceloru preoţi si episcopi de na­
tatiuniloru canonice, pe care le facea nu numai
se aruncâ cu furia de tigru asupra ealviniloru, si ţionalitate romandsca, cari apucasera a trece la cal-
episcopii romanesci, ci si preoţii serbesci in părţile
in scurtulu periodu ala domnirei sale, in numele vinia cu poporenii loru, si cari erâ se mai trdca
banatice, pe unde romanii si serbii locuiau ameste­
imperatului Rudolfu, merse cu crudelitatile asia de­ după aceea; ca-ci adeca Sig. Rakoczi asigura po-
caţi. (Pe atunci Banatulu Temisi6rei si cateva
parte, in catu pe unii popi reformaţi ii spendiurâ piloru romanesci trecuti la calvinla tdta auctorita-
comitate (districte) ale . Ungariei era incorporate la
de grinda si -i afumă cu cărţile loru, pe alti-i ar­ tea, onârea, grati’a, privilegiuri, favori, libertăţi si
Transilvani’a.)
dea, si drasi altora le tragea pielea. După esirea prerogative, de cate se bucura cierurile confessiuni-
Pre candu consiliarii imperatului Rudolfu ne-
lui Basta din tidra actele fanatismului seu le plă­ loru recunoscute prin legi, si anume popimea ma-
gotiâ cu nebunaticulu principe Sigismundu Bathori
tiră r. catbolicii totu asia de amaru, câ si romanii ghiariloru reformaţi calviniani, dra dreptulu de a’si
pentru abdicarea acestuia si trecerea drepturiloru
ortbodoxi. De aci incolo este cunoscutu din Lupulu alege episcopi si protopopi li se confirma de nou
sale asupra imperatului, dietele Transilvaniei înce­
Betblen, unulu din cei mai buni cbronicari ai Tran­ si inca cu adausu, ca aceia se fia traşi cu totulu
puseră de frica a se porta mai blandu catra catho-
silvaniei, ca după batali’a lui Radu Sierbanu tie­ de sub jurisdictiunea episcopiloru si protopopiloru
licii apuseni, ceea ce se cundsce din actele dieteloru
nuta cu Moise Szdkely in 17 Iuliu 1602, diet’a valachi si serbesci, ceea ce se notifică si metropo-
dela 1595, 1598 si 1599, cu care nu este loculu
Transilvaniei ajunse pana la gradulu de alienatiune, litului gr. resaritdnu Sava I., câ se nu cutedie
aici a incarca memori’a lectoriloru. Totu asia, pe
in catu decretă exterminarea totale a poporului ro­ a-si subordinâ siesi pe popii si protopopii calvi-
tempulu scurtei domnii a lui Michaiu-voda in Tran­
manescu locuitoriu in Transilvani’a. Se intielege, niti **).
silvani’a, diet’a din Iuliu 1600 tienuta in Alb’a-
ca asemenea lege nu s’ar’ fi potutu execută nici- Acelu privilegiu mare, datu acelui episcopu si
Iuli’a aduce abia unu articlu favoratoriu si clerului
odata, destulu inse ca ea exista si pune in eviden­ aceloru popi romanesci, cari se calvinisera, s’a in-
romanescu, adeca art. 29, adaoge inse curatu, ca
ţia caracterulu aceloru tempuri. noitu si confirmatu de catra principele Gabrielu
„La poft’a Măriei Sale (a lui Michaiu-voda)* p o p i i
III. Pana la ce intensitate voru fi ajunsu Betblen de Ictaru prin diplom’a sa din 25 Iuniu
r o m a n e s c i , in catu atenge persdn’a loru (nu si
persecutiunile continuate asupra basericei romanesci alu a. 1614. Totu acelu domnitoriu, de altu-mentrea
a membriloru familiei loru), se fia scutiti pe totu
din Transilvani’a si Ungari’a, se pdte cunâsce mai luminatu si curagiosu, care au aparatu protestantis-
loculu de sierbitutea, la care este supusu poporulu;
bene din decretele unoru principi ai Transilvaniei, mulu si cu armele, dupace infiintiase si scdle su­
cu alte cuvente, câ de aci incolo preoţii romanesci
cari de si ei inşii calvini zeloşi pentru restabilirea periori in capital’a de atunci a Transilvaniei, luă
se nu fia iobagiti, se nu fia obligaţi & lucra in
unitatiei in credenti’a loru, prin urmare fautori ai totu-odata mesuri câ se duca la acelea mulţime de
brasd’a boieriului calvinu cate patru dile in septe-
propagandei calviniane, totuşi in unele momente teneri romani din cei mai destepti, spre a-i instrui
mana, 208 dile pe anu, se nu fia batuti cu biciulu
lucide, care’i vinu une-ori si fanatismului religiosu, in doctrinele religiunei calvinesci. Cu acea mesura
provisoriloru boieresci, nici se fia aruncaţi in prin-
sdu in dile de pericule mari, candu 'avea lipsa de Betblen imitase pe primii sultani ai turciloru, cari
s6re alaturea cu tieganii, si se nu mai tiena in
braciale armate si de pungile romaniloru ori de rapia sdu luâ cu titlu de tributu mulţime de copii
iernatecu cânii boieresci de venatu prin casele loru.
confederatiune cu principatele romanesci, se indu- de ai cbristianiloru, pe cari-i dâ in scdlele ulema-
Acea lege inse a duratu de joi pana mai apoi. plecara a o luâ sub protectiunea loru, cbiaru si cu liloru, câ se-i institue in religiunea mobamedana,
Abia a esitu Micbaiu din Transilvani’a, pre candu vatemarea unoru legi tiranice aduse de catra die­ după aceea -i inrolâ in faimosulu corpu alu loru de
drasi se aduna diet’a generale in Octobre alu acelu­ tele tierei. Intre acei principi aflamu la Petru Bod ieniceri. Intocma asia s’au inrolatu mii de mii
iaşi anu la comun’a secuidsca Latieni (Ldtzfalva), si in Chronic’a lui Gr. Sincai la an. 1609 pre Ga- din junii de naţionalitate romana. Totu Betblen
unde 19 magnaţi si mulţime de alţi nobili adunaţi b r i e i B a t h o r i , de altu-mentrea omu teneru, a pusu se se traduca 8i Bibli’a in limb’a ndstra,
in numeru mare, declara in art. 19 ca, stricatiunea spulberatu si setosu de sânge, caruia totuşi i se care inse nu s’a potutu tipar! sub domni’a lui, ci
si pericolulu loru de atunci a venitu din cele doue făcuse mila de clerulu romanescu cadiutu in sier­ mai tardlu.
tieri romanesci; de aceea ei decidu, câ de acf in­ bitutea cea mai aspra din cate se potu cugeta. Acelasiu privilegiu alu romaniloru calviniti mai

colo se nu p6ta trece nimeni in acele doue tieri Deci acestu Bathori emisse una diploma cu dat’a fu confirmatu si de catra principele Georgie Rakoczi
spre a ocupa vreunu servitiu; dra de aru merge, de Alb’a-Iuli’a 9 Iunin 1609 subscrisa de elu si I. prin diplom’a sa din 9 Aprile 1638. De altu-
se'si pdrda capulu si averile. Nici unu popa ro­ de cancellariulu (marele logofetu) Stefanu Candea, mentrea privilegiulu datu romaniloru calviniti era
manescu se nu pdta intra vreodată din tierile ro­ stranepotu alu unei familii romanesci de cele rene* intru tdte in spiritulu legiloru dietali sancţionate in
manesci in Transilvani’a. Călugării romanesci se gate. In acea diploma principele află, ca preoţii sec. alu 16-lea si anume art. 13 din 1568 si art.
fia proscrişi pentru totu-deaunâ; dra ddoa totuşi ar romanesci din t6ta Transilvani’a si Ungari’a gemu 5 din 1577 citati mai in susu. Acestu domnitoriu
intra vreunulu in contra dicisiuniloru dietei, pe sub tractare neaudita de rea (malum luconditum), inse a mersu si mai departe intru exterminarea
acela se’lu p6ta prende si spolia ori-cine si ori-unde. apoi decide, câ preotiloru romanesci se le fia per- dogmeloru, a ritului si a toturoru institutiuniloru

In Ianuariu alu anului urmatoriu 1601 tienen- misu a se mută, chiaru si fora voi’a patroniloru antice ale basericei orientale. Domnulu Munteniei
du-se una alta dieta generale la Clusiu, aceea prin M a t b e i u B a s a r a b u recomeudase lui Rakoczi de
art. 12 decretă, ca popii romanesci carii au parte* *) Vedi chronic’a lui George Sîncai la a. 1599
cipatu la acţiunile bellice din acelea tempuri, se după Enyedi Pâl apud Anonymum Carolinensem. *) Vedi acdsta diploma publicata intrdga in
Historiculu Lupulu Bethlen spune libro 13, ca si limb’a latina de dn. Cipariu in archivu nr. 28 după
nu mai fia suferiţi in tidra; totu-odata se committe
Basta urise din sufletu pe boierimea transilvana, si cumu se afla la Fiedler, dra la Sincai tom. II pag.
prefectiloru si judecatoriloru (comites et judices
ca o tienea sub cea mai strinsa privighiare, dra pe 319 et sequ. romanesce.
regii) câ se’i prindă si se’i pedepsdsca eonformu cativa iau si ucisu, cumu arata si Alex. Szilâgyi **) Vedi si acdsta diploma intrdga in Archivu
legiloru, adeca: iu cele mai multe caşuri cu mârte, Erddlyorszâg târtdnete tom. II. pag. 73. nr. 91 din 1870 pag. 609—610.