Page 6 - 1875-12

mitropolitu in Transilvani’a pe unu hieromonachu ■ ; data Deâk-Pescariulu, idolulu cadiutu din grati’a dulu regescu nu mai pdte. ramând in organisatiunea
din Munteni’a anume Ilie Iorestu, precumu se spune, unguriloru, ca imperatorele Austriei si regele Un­ si impartirea sa de pana acum. La ndu’a împăr­
gariei pana candu se voru concentrâ amenduoi intr’o ţire a tierei privilegiate voru avd se dispara inain-
esitu din una familia de frunte. Mitropolitulu
persdna, voru fi atatu de intielepti, incatu se nu tea interesseloru tierei. — Acestu respunsu alu dlui
Iorestu dupa-ce se vediă confirmatu in scaunulu
pdrte resbelu unulu contra altui. Tisza a facutu rea impressiune asupra tramitieto-
mitropoliei, incepuse a se oppune mesureloru de- riloru aceloru deputatiuni si preste totu asupra in-
Se ne int6rcemu inse la obiectu. — Pre basea
structdrie si a’si apara baseric’a sa de calvini. art. 22 din conventiuuea vamale si comerciale austro- tregei naţiuni sasesci. —
Acdsta portare a lui fu considerata de crima; se ungurdsca după decurgerea celoru de antei cinci O r o a t i ’a inca e impetita de catra maghiari,
aflara inse alte proteste spre a surpa pe Iorestu. ani fia-careia dintre părţile contrahente ei sta in peDtru-ca nu potu mistuf tienut’a loru autondma,
Ilu incurcara in nesce istorii femeiesci, după aceea voia libera, a incepe negotiatiuni relative la modi­ pe care si-o au extorsu cu curagiu, candu maghia­
ficarea conventiunii, fora câ cealalta parte se aiba rii făcură pactulu dualisticu cu Austri’a. „Hon*
convocandu sinodu, exoperara degradarea si trans-
dreptulu de a refusâ susceperea acestora negotia­ ad. diariulu gubernamentale, la primirea posturiloru
mitterea lui in manile auctoritatiloru civili, unde
tiuni. Era ddca pre acdsta cale in decursu de pentru Croaţia in bugetu, se plânge, ca in restempu
din mandatulu principelui fu batutu cu nuiele, apoi siese luni nu se p6te ajunge la nice unu resultatu, de 5 ani, dela 1869—1873 maghiarii au platitu
exilatu, dra averile lui se confiscara. După acdsta atunci fia-care parte contrahenta are dreptulu de pentru Croati’a 13% mii. fi. Croaţii inse la in-
se comanda sinodului gr. res. orthodoxu, câ se’si a anunciâ conventiunea pre unu anu de dile, in care chiarea pactului dualisticu nu vrură se primdsca a-
aldga altu mitropolitu, inse asia, ca de nu va alege casu au de a se incepe fora amanare negotiatiunile suprasi pentru spesele comuni decatu 55% din ve-
pentru reînnoirea conventiunii. Deci, precum scimu, nitulu tierei loru, dr’ 45% si leau retienutu pen­
vreunu individu placutu episcopului maghiara cal-
au trecutu dejâ siese luni de candu s’au inceputu tru autonom’a loru administratiune interna si mi-
vinescu, se scia din capulu locului, ca principele
intre guvernulu din Yieu’a si celu din Peşt’a ne­ diuldcele de cultura, si acdsta inca ar’ vre maghiarii
nu’lu va confirma. Sinodulu, sdu mei bene, simu­ gotiatiunile relative la modificările, ce sunt de a se se o sleidsca in liber’a loru dispusetiune, inse cro­
lacru si umbra de sinodu, alese pe pop’a Ş t e f a n u face in vechi’a conventiune vamale si comerciale, si aţii o sciu aperâ cu tdta resolutiunea.
S i m i o n u , dra superintendentele calvinescu S t e - fiindu ca aceste negotiatiuni n’au dusu la unu re­ — Din vecin’a R o m a n i a cursulu postalu nu
f a n u G - e l e i ilu recomendă si principele ilu con­ sultatu favorabile, guvernulu maghiara s’a folositu potă veni de vro siese dile, din caus’a dificultarii
de dreptulu de anunciare pre unu anu, castigandu
firmă, prin diploma din 10 Oct. 1643, inse sub passagiului cu multa nea.
si acelu avantagiu, câ la casu, candu nice in de-
cincisprediece conditiuni, dintre care cele mai me­ — De pe campulu luptei in Turci’a nu pri-
cursulu acestui anu nu s’ar potd esoperâ o intielegere
morabili sunt acestea: Tdte părţile ritului baseri- in asta privintia, se p6ta celu pucinu consideră miramu sciri de ndue atacuri; ci numai despre re-
cescu se se execute in limb’a romandsca. Cathe- conventiunea de dissolvata, câ se p6ta avd mana nitenti’a armatiloru turci, cari nu voru a ascultă
de comand’a siefiloru, ci deprada totu pe unde a-
chismulu calvinescu, care se inpusese mai dinainte libera mai departe. jungu. Er’ insurgenţii tramisera pe la curţi depu-
clerului, ilu va introduce preste totu si tenerimea Foile officidse de o parte, dra pe de, alta parte tatiune, pentru a li se defige unu locu de asilu
va avd se'iu invetie pe acela. Sacramentulu bap­ insusi ministrulu presiedinte Tisza asecura din tdte neatacabilu pe sdm’a familieloru loru. —
poterile, ca prin acdst’a nu s'au conturbatu intru
tismului se se administra numai cu apa curata, „ O r i e n t u l u a b s â r b e g r i g i l e d i p l o »
nimicu bunele relatiuni intra fraţii siamesi, ci din
adeca se nu se pună si untu-de lemnu. Sant’a m a t i e i europene mai multu, decatu orce causa.
contra se spera, ca negotiatiunile, ce se voru incepe
cuminecătură se se dd numai la cei adulţi, nu si la de nou catu mai curundu, voru duce la unu bunu Britani’a, temenduse, ca Russi’a ocupandu Constan-
copii. Sântei cruci si ic6neloru se nu se dd nici- resultatu. — Si nice nu li se p6te luâ in nume tinopolea, ei va inchide calea catra Asi’a, se si ase­
cura de alta cale la Ostindia, cumparandu vr’o 177
uau cultu religiosu, ci se fia considerate numai câ de reu, ddca credu aceea ce li place a crede; inse de acţiuni egiptene de ale canalului S u e z cu 4
decoratiuni ale basericeloru. Dela iugropatiuni se ndue, cari vedemu lucrurile cu ochi imparţiali, nu mili6ne pundi sterlingi, cam 40 miliâne fr., pe
ne vine a vedd situatiunea in colori asiâ de favo­
se omitta cerimoniile superstiti6se. La cununia se unde se-si asecure passagiulu la Ostindi’a. Planulu
rabile, de6race scimu ca ungurii in frunte cu d-lu
cdra dela mire si mirdsa juramentu de credentia, de a taia istmulu Suez si a impreunâ marea medi-
Tisza dicu: „ori esoperamu conditiuni mai favora­
dra in caşuri de divortiu se judece după canânele bile, ori crdpa pamentulu.* Astfelu cu tdte ca teranea cu marea roşia prin unu canalu proiectatu
basericei reformate calviniane. Mitropolitulu se nu dinsii declara astadi in gur’a mare, ca voiescu a de francesulu Leseps, Angli’a nu vruse alu sprijini
cu neci o acţiune din sum’a de vro 200 mii. si
cutedie (non attentabit) a se oppune acelora romani, sustiend si pre venitoriu territoriulu vamalu comunu, asia Franci’a fă silita a cumperâ acţiuni de 100
cari' voru trece la legea calvindaca, nici se intre- totuşi ddca nemţii nu se voru invof „odata cu ca­ mii., dr’ celelalte remasera asupra regelui Egiptu­
pulu* a le face concessiuni, atunci nu renane alfa,
prenda ceva in contra loru, ci si după apostasi’a lui, si acum m. Britania deodata cumpera acţiunile
decatu a rumpe legaturile economice comune si a
loru se’i considere si tractedie câ pe fraţii sei. Kedivului, vice-regelui, silita de amenintiarile cau-
redicâ la riulu Lait’a barierele neintielegerii si ale
Mitropolitulu se fia obligatu a tiend in toti anii conflicteloru intre fraţii dualisti. sei orientale, câ se-si asecureza influintia asupra
sinodu generale; inse atatu elu catu si protopopii De si scimu prea bine, ca atatu domnii din Egiptului si a canalului de Suez, ceea ce face pe
lume se crdda, ca si Angli’a vede caderea Turciei
sei, nu va cutedia se aduca la îndeplinire canânele Yien’a, catu si cei din Pest’a voru miscâ tdte pe- câ secura; dr’ Franci’a prin acdsta cumpărare si
sinodali, fara ratificarea episcopului calvinescu, din trile, câ se se intieldga intra sene catu se va potd politica anglica in Egiptu se afla paralisata in in-
mai bine, spre a nu slabi supremati’a loru asupra
alu cărui cuventu n’au se dsa. Mitropolitulu roma- fluinti’a sa, ceea ce pdte nasce alta diferintia. —
celorulalte elemente din monarchia, totuşi ne mai
nescu erthodoxu se nu cutedie a pedepsi, a destitui, Ce insemnetate are acdsta operaţiune financiale
place a crede, ca ori cum s’ar’ suci ei de asta-data,
denumi vreunu protopopu, fara a cere mai antaiu totuşi voru trebui se recundsca, ca desconsiderarea se p6te vedd si de acolo, ca Angli’a s’a opusu la
involirea episcopului calvinescu. T6te căuşele mai totale a poporatiuniloru nemaghiare si negermane tempulu seu din tdte poterile, spre a impedecâ rea-
mari de judecata, atatu dela protopopi, catu si dela din acdsta monarchia poliglota nu pdte avd unu fi- lisarea proiectului relativu la canalulu Suez. —
Candu inse acestu canalu a fostu gafa, atunci o
mitropolia se se transmitta spre revisiune la epis- nitu bunu, pentru-ca ori si cum, ddca nu astadi, foia francesa dise intra altele „ca Franci’a a des-
atunci de securu mane dreptatea insultata, liberta­
copulu calvinescu alu unguriloru. Prin aceeaşi di­ chisu pdrt’a pentru comerciulu indianu universalu,*
tea maltratata si adeverulu calcatu in petidre voru
ploma G. Rakoczi scâte de sub jurisdictiunea mitro­ trebui se invinga si se triumfe asupra silei si vol­ inse la aceste cuvinte foile anglese respunsera, „ca
politului romanescu cateva parochii din cele mai nicişi, asupra dnganfarii si a uneltiriloru viclene. Angli’a are deja chei’a dela acdsta pdrta,* dedrece
de frunte, si districtulu Fagarasiului intregu cu Apoi pre de alta parte se mai pdte scl si aceea, ea si-a asecuratu intrarea in marea roşia. Se pare
inse, ca atat’a nu i-a ajunsu Angliei pentru asecu-
trei protopopiate, care t6te remanu supuse juris- ca ce s’a claditu pre ruinele dela Konigsgrâtz si
Sadov’a nu pdte avd mai lunga vidtia, decatu in rarea posessiuniloru sale din Indi’a si pentru co-
dictiunei episcopului calvinescu. municatiunea comerciului seu, si asiâ s’a folositu de
celu mai bunu casu, pana la repetirea unoru ase­
Popa Stefanu Simionu acceptă conditiunile ocasiune spre a pune man’a pre pdrt’a intrdga. —
meni evenimente. —
coprinse in acdsta diploma si puse juramentu pe Acestu evenimentu ddr’ este de mare insemnetate si
ele. Din acea di baseric’a orthodoxa a romaniloru pentru politic’a orientale, pentru ca „Monitoriulu*
fraucesu dice, „Noi credemu, ca politic’a orientale
din Daci’a superiore mai existâ inca numai cu nu­ Camer’a din Budapest’a continua inca a ma­
mele; mitropolitulu si clerulu se calvinisera. cină la bugetu. Se totu vorbesce, ca e mare lipsa a Angliei nu este egoista, inse cumperarea actiuni-
loru canalului Suezu ne ardta, ca atatu noi, catu
Mai departe este sciutu, ca sub acestu Rakoczi de parale in tidra, ba se dice, ca chiaru vistie- si Europ’a intrdga si mai cu sama Turci’a s’au
ri’a statului ar’ capetâ de multe ori ametieli si le­
se infientiase si tipographia romandsca, din care au amagitu amaru in asta credintia.*
şinuri din caus’a goletatii sale, inse tdte aceste
si esitu. cateva cârti romanesci cunoscute literatiloru trebue se fia numai scornituri tendentidse, dedrace (Abissinianii atacara pe egipteni intr’o lupta
nostrii. (Ya urmâ.) părinţii patriei maghiara acum mai de o septemana de 12 dre. Egiptenii sub comand’a unui colonelu
de dile se ocupa necontenitu cu mii si milidne de cadiura mai toti, ddr’ si abisinenii perdura multe
florini, pentru cari abiâ mai gasescu locu spre a le vieţi —).
SSrasiovn 4 Decembre st. n. 1875. dâ de capu. Intr’unu stătu, unde milidnele suntu Totu in caus’a orientale princ. G o r c i a c o f t ' f ,

Anunciarea conventiunii vamale si comerciale asiâ de eftine, incatu părinţii patriei votdza cu cea după ce întrerupse fora resultatu consultările cu
dintre ambele parti ale monarchiei austro-UDgare mai mare usiuratate 8 milidne mai multu in ru- C. Andrasy pentru pacificarea insurgentiloru, merse
este fapta implinita. Ce e dreptu, guvernulu ungu- bric’a dariloru directe, acolo nu pdte fi lipsa de la Berlinu si conferi cu Bismark, care indata primi
rescu era dejâ de multu resolutu a face acdsta parale, ci din contra acolo trebue se domndsca a- audientia la imperatulu, abuna sdma totu in contulu
anunciare, inse pentru câ se se indeplindsca spre bundantia si prisosu intru tdte. — Preste cateva causei orientali, si Russi'a nu va odihni, pana candu
acestu scopu t6te formalităţile, se mai recerea pre dile bugetulu va fi votatu si asiâ guvernulu va avd nu va lua partea leului din ea.
langa altele si consemtiementulu domnitoriului. destule milidne la dispuseiiune — pe charthia. — In G r e c i a , comissiunea camerei depu-
Acdsta formalitate s’a indeplinitu in 28 Novembre, —■ Deputatiunile sasesci tramise la guvernu tatiloru a datu actulu de accusatiune- a ministeriului
candu Domnitoriulu, luandu in justa consideratiune si Domnitoriu in caus’a arondării territoriale in Bulgaris, care fă depuau, din causa, ca si-a usur-
motivele auuse de guvernulu seu ungurescu, a apro- Transilvani’a, fura primite in 1 Decembre de ca- patu potera legislativa, violandu dispositiunile legi-
batu intentiunea, sdu mai bine disu, firm’a prapur tra dlu primu-ministru Tisza, care le dechiară verde loru existente; dr’ pe doi miniştri Nicolopulo si
nere a acestui guvernu, d’a anunciâ inca din bunu in facia, ca in dara mai ambla pre la icdne, de­ Balasopulo, cari se si arestaseră, ii acusa, ca din
tempu conventiunea din cestiune. Bine a disu o- drace după convicţiunea si priceperea dinsului fun- interesu de castigu au luatu sume mari de bani si