Page 7 - 1875-12
P. 7

bijuterie,  argintărie  dela  archiepiscopii  de  Patras,    cele  mai  bune  producte  ale  literaturei  frumdse  abia   comerciale  suntu  bolnave,  si  ca  se  ceru  mesuri  e-
          Argolida,  Cefalonia  si  Mesenia  cu  occasiunea  nu­  au  cate  cinci  siese  sute  de  cumpărători.  De  aceea    nergidse  si  anume  moralitate  mai  multa  in  co-
          mirii  loru  de  a  episcopi.  Camer’a-si  salvă  on6rea     se  nu  ne  mai  facemu  de  risu  voindu  a  figurâ  în­  merciu,  pentru-câ  creditulu  se  se  pdta  stabili.  Mi-
           controlării  sale  in  numele  tierii;  —  dr’  peddps’a     aintea  Europei  de  bogaţi  cu  saraci’a  n6stra,  si  se    diuldce  suntu  de  ajunsu,  numai  dmenii  se  se  re*
           ministriloru  va  remand  exemplu  de  monitare  la
           pastrarea mai bunei moralitati officia.               ne  punemu  poft'a  in  cuiu  de  a  mai  inchiaid  inca    f o r m e d i e  ei pe sine.
                                                                 si  tractate  de  apararea  unei  avuţii,  care  ne  lip-
                                                                 sesce.                                                      R e v i s i u n e a   i n v o i e l i i   d u a l i s t i c e
                            Proprietatea literaria.                    Asia  vorbescu  diariale  maghiare.  Se  pare  inse    cu Ungari’a, in an. 1878 trebue se se supună
                Acdsta  specie  de  proprietate  in  tierile  ndstre    ca  ministeriului  totu  ’ia  casiunatu  câ  se  faca  din    la ndue discussiuni, si sdu se se reinnoidsca, sdu se
           nu  prea  este  cunoscuta  in  sensulu  in  care  o  cunoscu   proprietatea  literaria  cestiune  diplomatica  si  obiectu   dd occasiune la scisiuni fatale.
           pop6rale  inaintate  in  civilisatiune;  sdu  ddca  dmenii   de  negotiatiune.  Literaţii  străini  se  voru  bucura     Unu  baronu  austriacu,  mare  istoricu,  Jos.  A-
           au  si  pe  la  noi  idea  despre  proprietatea  literaria,    de  acdsta  mesura,  pentru-ca  voru  castiga  dreptulu     l e x a n d r u   d e   H e l f e r t ,    esl  in  dilele  de  cu-
                                                                                                                        rundu  trecute  in  publicu  cu  unu  opu  intitulatu:
           apoi  ni  se  pare  ca  aceea  semena  cu  ceea  ce  se  afla    de  a  cere  desdaunare  dela  cei  cari  traducu  dramele,
                                                                                                                        „Revisiunea  pactului  cu  Ungari’a*,  in  care  ataca
           in  legile  unoru  tieri  care  tienu,  ca  a  manca  din    romanele,  novelele,  poeme,  cârti  scolastice,  etc.  pe
                                                                                                                        atatu  dualismulu,  catu  si  maghiariamulu  in  specie,
           gradin’a  de  pometu  a  cuiva  atatea  p6me  cu  cate    furisiu in limb’a maghiara si le vendu câ pe a le loru.  câ  ruinatoriu  alu  monarchiei  cu  apucaturile  dove­
           se  satura  unu  omu,  nu  este  furtu,  numai  se  nu-ti                                                    dite.  H e l f e r t   pretende  in  opu,  câ  se  se  asecu-
           impli’  si  traist’a  ori  desagii.  Intre  literaţi  este  cu­                                              reze  mai  antaiu  intrdg’a  monarchia  in  existinti’a  ei,
           noscuta  terminulu  latinescu  PI  agi  a  tu,  adeca  candu    EBrasiovu,  4  Dec.  In  acdsta  regiune  s’a    apoi  libertatea  federativa  a  Ungariei  si  spre  acestu
           cineva  fura  conceptulu,  elaboratulu  altuia,  -lu  deco-    si  pusu  drna  in  forma.  Ninsârea  ce  veni  pe  la  28    scopu  cere  o  misiune  seridsa  a  pactului,  care  apoi  se
           piadia  si  apoi  -lu  da  de  alu  seu,  că  si  cumu  ar’  fi     Nov.  insocita  de  venturi  furi6se,  tienîl  aprdpe  ddue     aiba  garanţia  de  durata  pe  tempuri  inainte.  Pentru-câ
                                                                                                                        se  se  pdta  face  acdsta,  afla  nestramutatu  si  neapa-
           esitu  din  capatien’a  lui.  Plagiatulu  inse  pe  la  noi     dile,  si  se  pare  ca  orcanele  in  munţi  au  astupatu     ratu,  câ  Ungari’a  se  se  invoidsca,  inainte  de  tdte,
           nu  a  cadiutu  sub  nici-o  lege  positiva  si  sub  nici-o     cu  nea  drumurile,  pentru-ca  post’a  dela  Bucuresci     câ  ministrulu  ei  la  curtea  imperatdsca  se  se  dela-
           peddpsa,  celu  multu  ddca  plagiatorul.u  e  demascatu,    nu  ne  veni  vreo  cinci  dile.  Acdsta  drna  timpuria     tureze,  precum  ai  ministrulu  pentru  apararea  tierei
           rivalii  sei  -lu  iau  in  risu,  -lu  făcu  de  ruşine,  adeca     produse  dintr’o  data  scumpete  extraordinaria  in  lem­  si  ministrulu  de  comerciu;  dr’  creditulu  statului  si
           ddca-lu  prinde  ruşinea.  In  diaria  mai  intempini     nele  de  arsu,  care  inse  s’ar’  fi  po.tutu  preveni  f6rte    datoriele  lui  trebue  se  fia  drasi  comune.  Eiu  ame-
                                                                 bine,  ddca  administratiunea  economica  a  cetatiei  nu    nintia  apoi  pe  maghiari,  ca  de  nu  voru  primi  ace­
           destule plagiate.
                                                                 ar’  fi  cadiutu  la  starea  orasieloru  unguresci  si  tur-     ste  supunenduse  postulateloru  intregei  monarchie
                Aici  inse  nu  ne  este  vorb’a  de  simple  plagiate                                                  comune,  si  voru  amblâ  a-si  stdrce  drepturi  eschi-
           merunte,  ci  de  acea  proprietate  a  producteloru  men-    cesci.  Trebue  adeca  se  scimu,  ca  Brasiovulu  este     sive  de  stătu  politicu  naţionale,  atunci  se  scia  ma­
           tiei  omenesci,  cărei  in  tierile  civilisate  i  s’a  datu     fdrte  bogatu  de  păduri,  are  si  officiu  de  silvicul­  ghiarii, ca voru fi daţi prada popdraloru.
           definitiune  exacta  si  apoi  s’a  pusu  sub  apararea     tura,  care-lu  costa  la  14  mii  florini  pe  anu,  pdte     De  candu  esl  brosiur’a  acdsta,  nu  numai  in
           legiloru  statului  câ  ori-ce  alta  proprietate,  cu  sin-     se  taie  cate  10  mii  de  stanjini  lemne  de  fagu  si    diaristic’a  din  ambe  castre  dualistice,  ci  chiaru  si
           gur’a  mărginire,  ca  auctorulu  unui  productu  scienti-    de  bradu  pe  fia-care  anu  asia,  in  catu  numai  la  80    in  parlamentele  loru  ferbe  necontenitu  si  colcăie
           ficu  ori  literariu  si  heredii  lui  se  bucura  de  drep*     de  ani  se  se  intârca  drasi  la.  taiatur’a  din  estimpu;     ferbinte  mancarimea  de  cdrta,  dusmania  si  resbunare,
                                                                                                                        ceea  ce  se  vede  si  din  incidentulu  pertractariloru
           tulu  exclusivu  alu  acelei  proprietăţi  numai  pe  unu     cu  tdte  aceste,  cetatea  nu  are  astadi  in  magasinulu     in  privinti’a  tractatului  de  vama,  despre  care  vor-
                                                                 seu  nici  50  de  stanjini.  Se  spune,  ca  are  in  pă­
           timpu  anumitu,  de  ex.  pe  treidieci  de  ani,  in  care                                                  biramu  in  nr.  trecutu.  Ei  se  cdrta  pentru  ossulu
                                                                 dure  la  cinci  mii  st.  lemne  taiate  si  uscate;  ddra
           periodu  ori  cine  ar’  cutediâ  se  tipardsca  cartea  cuiva                                               de  roşu;  ddr’  după  ce  successe  lui  Tisza  fusiunea,
                                                                 acelea  suntu  in   p ă d u r e ,   si  tdte  interpellatiunile   in  catu  adi  are  la  dispusetiune  maioritatea,  caus’a
           fara  soirea  si  invoirea  respicata  a  proprietariuiui,
                                                                 si  certele  din  adunarea  representatiunei  suntu  nuci   dualistica  a  devenitu  amenintiatdria  in  ultim’a  ana-
           cansideratu  fiendu  că  ori-ce  furu,  e  condamnatu  la
                                                                 aruncate  in  părete.  Pare  ca  ar’  fi  unu  farmecu,     lise,  ad.  la  revisiunea  viitdria,  pe  care  a  semnali-
           peddpsa  si  desdaunare  *).  Intr’aceea  s’au  aflatu                                                       sat’o  cu  atat’a  seriositate  Helfert,  dandu  se  intie-
           mulţi  librari  si  alţi  speculanţi,  cari  locuindu  in     ca  de  candu  ministeriulu  de  interne  spărsese  (1870)    ldga  maghiarii,  ca  austriacii  in  casu  de  asia,  au
                                                                 representatiunea  vechia  si  fach  din  ea  unu  corpu
           alta  tidra,  luă.  producte  literarie  de  airea  si  le  ti-                                              refugiu  a  fi  germani  tari,  ddr’  maghiarii  prin  se-
           pariea  in  patri’a  loru.  Acestu  mare  abusu  s’a  co-     greoiu  de  150  membrii,  lucrurile  comunei  mergu     paratiune vom trebui se apuna. —
           misu  tempu  indelungatu  mai  alesu  in  Belgiu.  Spre     si  mai  reu  decatu  pana  atunci.  Mulţimea  de  fun­
                                                                 cţionari  condamnaţi  a-si  consumă  vidti’a  in  aerulu
           a  pune  capetu  nelegiuirei,  cestiunea  proprietatiei
                                                                 celu  innadusitu  alu  cancelariiloru  si  a  scrie  mii  de     B a i ’ a - d e - c r i s i u  (comitatulu Zarandu)
           literarie  ajunse  pe  manile  diplomaţiei,  de  unde  apoi
                                                                 cdle  pentru  plaţi  fdrte  modeste,  si  totuşi  spese  e-                          in Novembre 1875.
           resultara  tractate  formali  incliiate  intre  diverse  sta­                                                                    ( C a p e t u . )
           turi.  Ungari’a  nu  a  sciutu  pana  acilea  nici  de     norme  representate  prin  unu  bugetu  anuale  ce  se     La  aceste  —  pdte  —  va  dice  cineva,  ca  tdte
           asemenea  tractate.  Acumu  inse,  in  dilele  n6stre,     apropie  la  300  de  mii  fiorini;  cu  tdte  aceste  una     comitatele  au  un’a  si  aceea-si  forma  de  administrare,
           vedemu  ca  se  dede  in  discussiune  publica  unu  pro-     parte  de  pavagiu  ruinatu  cu  totulu,  alte  strade  nici     si  anume  cea  centralistica.  —  Este  adeveratu,  si
                                                                 macaru  aşternute  cu  petrisiu  si  nici-decumu  lumi­
           iectu  de  tractatu  regulativu  alu  proprietatiei  lite­                                                   eu  credu,  ca  au  aceea-si  forma,  inse  nu  sciu  din
           rarie.  Ce  dicu  inse  literaţii  ungureni  la  proiectulu     nate  ndptea,  si  comun’a  inca  totu  detdre.  Aceste     ce  causa,  ca  nu  au  si  acela-siu  modu  de  adminis­
           acesta?  Ei  dicu  fdrte  reu  si  suntu  buni  bucuroşi     contradiceri  apparente  se  potu  esplicâ  numai  luandu   trare.  Si  pentru  a  se  potd  formă  unu  conceptu
                                                                 la  examenu  tdte  positiunile  bugetului  una  cate-una,   despre  deosebirea  intre  aceste  moduri  —  după  de­
           câ  se  nu-i  mai  audia  nici  de  nume.”  Si  pentru-ce                                                    scrierea  in  linie  principali  a  starei  administrative
           asia?.  Căuşele  suntu  apr6pe  de  mintea  omului,  si     mai informandu-te si pe cale private.            si  de  justiţia  din  Zarandu  —,  fia-mi  permisu  a
           cei  cari  cunoscu  limb’a  maghiara,  le  voru  fi  cititu     Pretiurile  cerealieloru  suntu  scadiute,  inse  si     face  o  mica  asemanare  facia  cu  acest’a  intre  veci-
           in  foile  din  Pest’a  si  in  „M.  Polgâr*  din  Clusiu.    banii  devinu  totu  mai  rari,  dra  executiunile  de  con-    nulu comitatu Bihari’a.
           Dreptulu  proprietatiei  literarie,  dicu  ei,  presupune    tributiuni  totu  mai  dese;  migratiunea  se  continua     Repetu:  nu  sciu  caus’a;  se  pdte  inse  se  fia
           reciprocitate  din  tdte  punctele  de  vedere,  adeca,  câ    in  proportiuni  colossali,  in  mani’a  lui  „Kelet*,    acea,  ca  avendu  acestu  comitatu  o  estensiune  colo­
           ddca  literaţii  si  erudiţii  străini  voiescu  se  se  apere    „Hon*,  Dobransky,  Koos  Ferencz,  cari  injura  ne-    sala,  frenele  administratiunei  acurate  si  punctuali,
                                                                                                                        cum  si  ale  esecutarei  de  justiţia  ddra  nu  potu  pă­
           de  noi  câ  se  nu  le  furamu  proprietăţile  mintiei  si    incetatu  pe  „boierii*  romanesci,  „tirania*  politiei     trunde  pana  la  vdtr’a  celui  din  urma  locuitoriu  alu
           ale  geniului  loru,  se  avemu  si  noi  proprietăţi  de  a-    din  Bucuresci  si  insulta  pe  romani  preste  totu.  De     seu.  Destulu  ca  după  modulu  seu  de  administra-
           celea,  care  se  merite  câ  se  le  aparamu  prin  trac­  altumentrea  dela  Romani’a  inca  avemu  astadata  sciri    tiune  ce  se  observa,  list’a  de  evidenţia  a  acestui
           tate,  prin  conventiuni  de  stătu.  Ddra  noi  vai  de    fdrte  urite  mai  alesu  din  lumea  comerciale,  in  care     comitatu  se  vede  a  se  estinde  cumva  numai  asupra
           capulu  nostru  ce  avemu?  Din  toti  literaţii  noştri    se  intemplara  falimente  colossali,  si  acumu  urmddia   organeloru  sale  subordinate,  si  inca  numai  câ  asu­
           numai  M.  Jokai  este  cunoscutu  Europei  din  lucrări   cele  mai  mici  unulu  după  unulu.  Creditulu  este     pra  unoru  persdne  private,  ddr’  nu  câ  organe  offi-
                                                                                                                        cidse  si  cu  privire,  in  catu  corespundu  acele  chia-
           originali,  dra  mai  departe  nu  te  teme,  ca  germa­  aprdpe  asia  sguduitu  câ  si  celu  din  Pest’a.  Mulţi     marei  loru,  nu  asupra  poporului,  causeloru  si  inte-
           nii,  francii,  italianii,  anglii,  belgianii,  helvetianii,    voru  se  afle  caus’a  crisei  numai  in  lips’a  exporta-     resseloru  lui.  De  aci  urmă  intim’a  legătură  si  prd
           spaniolii,  holandii  nu  se  bătu  după  cârti  maghiare,    tiunei  cerealieloru;  adeverulu  inse  -lu  mai  aflamu     marea  încredere  a  corpului  officialu  intre  sine,  cum
           nici  câ  se  fure  din  ele,  nici  câ  se  le  traduca  pe    si  airea.  Au  esitu  adeca  la  lumina,  ca  mai  multe    si  despoiarea  si  maltratarea  poporului  prin  acele
           furisiu,  pentru-ca  ori-unde  se  intorcu  prin  Ungari’a,   case,  anume  din  Bucuresci,  jocasera  pana  in  a.  1873   organe  officidse,  cari  vinu  in  nemijlocita  atingere
           dau  totu  numai  preste  producte  de  ale  loru,  tra­  grosu  la  burs’a  din  Vien’a  si  perdusera  sume  e-     cu  elu  si  cari  anume  suntu  notarii  comunali.  Ddca
           duse,  imitate,  excerpte,  plagiate;  abia  ici  colea  cate    norme,  ddra  tacea,  câ  se  nu  se  afle  perderile  loru.     in  decursulu  constitutiunei  a  potutu  se  se  intemple
                                                                                                                        o  alegere  de  notariu  după  placulu  celoru  din  cen­
           o  drama  originale,  alu  cărui  subiectu  inse  este  strictu   Pe  alţii  ii  trânti  luxulu  celu  turbatu,  pe  care-lu     tru,  bine;  dr’  de  nu,  acel’a  s’au  alesu  sub  form’a
           naţionale,  atatu  de  locale  si  exclusivu,  in  catu  de    facea  ei  si  familiile  loru.  Mai  este  inse  unu  reu     constituţionala,  ddr’  in  modu  fortiatu.  Acdst’a  a
           ex.  publiculu  Yienei  ori  alu  Parisului  nu  afla  nici-    extraordinariu,  de  care  sufere  mai  alesu  piati’a  ca­  causatu,  ca  in  Bihari’a  notarii  comunali  pana  acum
           unu  gustu  la  densulu.  Preste  acdsta  ce  mai  frica    pitalei,  adeca  resboiulu  acelu  subterranu,  surdu,  a-   n’au  fostu  alta,  decatu  nisce  viermi  ce  rodu  la  ra-
           se  ducemu  noi  pe  terrenulu  literariu,  scientiflcu  si    scunsu,  pe  care-lu  pdrta  capitaliştii  evrei  in  contra     decin’a  planteloru  frum6se.  Se  da  esceptiune  si  re-
           artisticu de furi străini, 'candu la noi maghiarii,    capitalistiloru  creştini,  pe  vidtia  pe  mdrte,  din  co-     cunoscintia  celoru  ce  o  merita,  si  nu  se  pdte  negă,
                                                                                                                        ca  in  Bihari’a  suntu  si  notari  demni  de  tdta  stim’a
                                                                  mand’a  aliantiei  israelite,  precum  se  spune,  pana
                                                                                                                        si  respectulu;  asiâ  servdsca  de  esemplu  bravulu  no­
                 *) In „Transilvani’a* se publicase mai antierti   atunci,  pana  candu  evreii  nu  voru  castigâ  tdte     tariu  Sabbas  Andru,  cum  si  alţii  de  o  sucrescentia
           unu estrasu din respecţi v’a lege austriaca.           drepturile  civili  si  politice.  Destulu  ca  piatiele  mai  moderna  si  crescere  mai  basatâ*  Ddr’  nu  se





                              «
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12