Page 8 - 1875-12

p6te nega in genere nici acea, ca o mare parte 15 reuniuni cercuali si una archi-diecesana, compusa — In Galiti’a s’a denumitu locutiitoriu (in
a acestor’a imflati de spiritulu despoticu conservatu, din representantii reuniuniloru cercuali. Normati- loculu c. Goluchowski) c. Alfredu P o t o c k i , care
a despoiatu poporulu tractandu cu densulu adese — vulu provisoriu modificatu de una comissiune de 7 primi postulu numai sub conditiuni, ddca ministr.
fara nici o controla, câ tiranuti — cliiaru in se va incredentiâ comitetului centrale spre a pre­ Ausperg nu va angusta drepturile naţionali poldne
modu brutalu astfelu, in catu mulţi din poporu lucra statutele, amesuratu uniformităţii cerute intre in Galiti’a, si se voru sancţiona legile dietei, cele eco­
pana adi n’au mai sciutu, ca in comitatu este ci­ reuniunile cercuali. D. Stefanu Popu se insarcinâ nomice, si ddca vice-presiedente va fi acela, pe care
neva mai mare se păta porunci notariului. Forulu cu presidiulu, se alegu si 2v.-pres. si notari, si lu va propune elu, asia scriu foile polăne, nu scimu
decisivu in t6te căuşele a fostu notariulu; totu ce se mai alesera si convocatorii reuniuniloru cercuali ce voru dice cele din Vien’a.
dicea acest’a era santu. — Mosi-stramosi, nepoţi si pentru înlesnirea constituirei depline. — Jos. Othomaru cav. de R a u s c h e r cardi»
strănepoţi au peritu, fara se fia sciutu cine e corni­ Cele 15 reuniuni cercuali suntu compuse din nalulu archiepiscopu din Vien’a repausâ in 24 Nov.
ţele, vice-comitele, sdu celu pucinu pretorele seu. mai multe tracturi protopopesci ale diecesei si a- Inmormentarea i fii aprâpe regale, la care si cur­
Apoi nici torturele nu lipsiea, de cate ori unu lo- nume: 1. in cerculu B l a ş i u l u i , compusa din tea imp. luă parte.
cuitoriu scapă unu gestu ce esprimâ neindestulire tracturele protopopesci: Blasiu, Alecusiu, Armeni si
facia cu inalt’a dispusetiune a d-lui notariu, si t6te Bi’a. 2. Cerculu A l b e i J u l i e i , din tracturele (Xiterarill). Pentru invetiatori si alţi
aceste remanea m6rte. Alb’a-Juli’a, Bistr’a, Cutu. 3. Cerculu M u r e s i u barbati de scâla va appard in S i b i i u dela 1 Ian.
Deci câ se terminu mai iute, fara a me de­ U i 6 r e i , din tracturele Muresiu Uiâr’a, Ernotu, an. nou unu d i u r n a l u s c o l a s t e c u sub redac-
mite la alte specialităţi interessante afirmu: ca nu Siomfalâu. 4. Cerculu Ai u d u l u i , din tracturele
e mirare ddca in o astfelu de stare ananarchica lo­ Aiudu, Bagâu. 5. Cerculu F a g a r a s i u l u i , din tiunea dd. PETRI si I. CANDREA. Atragemu
cuitorii, cari in comunităţi se bucura de o stare mai Vicariatulu de acel’asi nume. 6. Cerculu S i b i i u - cu totu-adinsulu atenţiunea celoru interessati, a
buna materiala, — acum candu miseri'a e la culme l u i , din tracturele Sibiiu, Cichindealu. 7. Cerculu invetiatoriloru, preutiloru, a parintiloru, cum si a
— ajutandu pe cei mai miseri cu lucruri bagatele, M e d i a s i u l u i , din tracturele Mediasiu, Ibasfalâu. altoru barbati, asupra acestui diurnalu atatu de ne-
pentru aceste mai tardiu i scotu de pe vetrele stră­ 8. Cerculu L udo a i u l u i , din tracturele Ludosiu, cessariu pentru poporulu nostru. Scdl’a este basea
bune. Cu unu cuventu, nu e mirare, ddca adi mass’a Pogacdu’a, Beiu. 9. Cerculu M u r e a i u l u i , din fia-carui poporu, fia-carui stătu. Acum, candu ve-
poporului din acelu comitatu in împilarea sa spiri­ tracturele Muresiu Osiorheiu, Vaidacut’a. 10. Cer­
tuala — chiaru câ pescii — celu mai tare înghite culu G i u r g e u l u i , din tracturele Giurgeu, Odor- demu resultatele si progressele gigantice ce le făcu
pe celu mai debile. heiu, Treiscaune,. 11. Cerculu R e g i n u l u i , din statele si popârale culte in t6te direcţiunile, nu in-
Cu plăcere inse amu se-mi esprimu convinge­ tracturele Reginu si Faragâu. 12. Cerculu Sa­ cape indoidla, ca si noi romanii suntemu detori,
rea: ca pe viitoriu acdsta direcţiune periculdsa a mar ţ i n u i u i , din tracturele Samartinu, Cătină, ddca voimu se essistemu câ atari, a cugeta se­
notariloru comunali — fora alta intrevenire di­ Palatc’a. 13. Cerculu C l u s i u l u i , din tracturele riosu de venitoriulu nostru, se venimu la convicţiu­
recta — in catu-va s’a curmatu prin introducerea Clusiu, Cosiocn’a, Dersi’a. 14. Cerculu A l i n a ş i u - nea, ca numai noi ne putemu redicâ pre noi, im-
procedurei civ. din 1868; ddr’ mai vertosu — re- l u i , din tracturele Morlac’a, Margâu, Milvanu. braţjisiandu din tdte puterile cultur’a, uniculu caru,
cunoscintia legislatiunei in asta privintia — s’a 15. Cerculu T u r d e i , din tracturele Turd’a, Ari-
pusu o mare stavila faradelegiloru loru, prin intro­ esiu, Pocdg’a. ce ne pdte conduce la tient’a aspiratiuniloru n6stre.
ducerea institutiunei notariateloru publice din art. Vis unita valet! Ddca aceste reuniuni -si voru Cel’a-ce scie, cum stâmu noi cu scdlele si cu
de lege 35 1874, ne mai cerendu-se alta, decatu da man’a intre sene spre a conlucrâ pe întrecute invetiatorii in genere nu p6te decatu se intimpine
energi’a invetiatoriloru, preotiloru si a totu inteli- cu poteri unite la problem’a culturei si a lumină­ de caru cu bucuria apparatiunea f6iei, carea, sub
gintelui spre a instrui si indemnâ poporulu de a rii generatiuniloru succedente, ajutanduse cu zelu conducerea si redactarea dd. numiţi, va fi la cul­
cere in t6te afacerile loru de dreptu, intervenirea si cu însufleţire unele pe altele si t6te intre sene, mea missiunei sale. (P. + C.)
notariului publicu, care va fi in stare a le îndeplini resultatele inaintariloru voru fi fora indoidla cu
aceste cu una favore asiâ mare pentru respectivii. multu mai imbucuratdrie, decatu cele de pana a-
T6te aceste le-am adusu înainte numai spre a cumu, cari prin incordari isolate, fora imprumuta-
ne potd închipui: intre ce relatiuni si impregiurari rea ideeloru si a experieutieloru dovedite, după suc- Pretiurile piacei
traiescu locuitorii unoru comitate; fora a perde inse cesse salutari, remasera mai restrinse si in resul-
din vedere, ca ans’a la acdst’a scriere mi-a datu de tate. Consiliale multora suntu salutea binelui pu­ ‘in 3 Decembre 1875.
osebitu Zarandulu, care nu preste multu — p6te blicu, care cu poteri unite se promovdza pentru Pvflt.inlii
va fi stersu din numerulu comitateloru. Inse me- tempuri inainte, prelucrandu terenulu pentru ferici­ Mesura Specia fructeloru fi. cr.
mori’a si urmele sale binefacat6rie voru remand pu­ rea tiivoriului. —
rurea neşterse in animele locuitoriloru pe territo- — (Navigatiunea pe riulu Jiului) dela Dunăre | fruntea . 3 54
riulu seu de adi. G e o r g i e T u l v a n u . pana la Craiov’a inca a aflatu anteprenoru; societatea Granu 1 midiulociu 3 26
constituita a reesitu cu lucrările de a canalisâ riulu de diosu 3 —
pana acolo. Acum societatea cere guberniului a-i eu Mestecatu 2 76
2
26
O
1 from6sa
Hontati diverse. prelungi terminulu fixatu pentru terminarea lucra- o Secara J de midiulocu 2 14
riloru, cari voru fi o binefacere pentru populatiune 1 frumosu 2 60
Apelll! Subscrisii invetiatori ai sc61ei gr. si unu isvoru de alte bogaţii nefolosite si de mine c<3 Ordiulu J de midiulocu 2 52
O
cat.' cu trei classe din comun’a Sinc’a vechia, in ascunse in sinulu pamentului, incependu dela Car- 03 I frumosu 1 54
interessulu culturei poporali ne-amu apucatu de in- pati pana la Dunăre. Spiritulu de întreprinderi >3 Ovesulu / de midiulocu 1 48
03
a
fiintiarea unei bibliotece* pentru scdl’a amentita. aventagidse inlesnirei industriei, comerciului, si imbo- rt Porumbulu 2 94
2
Acdst’a intreprendere a nâstra fii spriginita de ca- gatirei tierei a devenitu fdrte activu in Romani’a, cG Meiu • • t — 14
—
Hrişcă
• • •
tra on. domni inteligenţi din locu, ale “caroru ştim. dovad’a cea mai pipăită la acd3ta suntu începutu­ Mazerea • • • 3 94
nume le vomu publică cu alta ocasiune, cari au fostu rile, cari continuate si immultite, cu tempu voru 3 Lintea • • • 6 —
generoşi a donâ pre seam’a memoratei bibliotece, face din Romani’a o Belgia orientale, — ceea ce Paseolea • • # 1 94
vreo 30 esemplaria, afora de cele aflat6ria dejâ si si dorimu se devină 1 — Sementia de inu — 80
—
donate de subscrisii. Deci ne luamu umilit’a in- Cartofi . —
drasndla, a apela la bunatatea p. t. dd. benesem- — (In gri g i r i ) . Facia cu amenintiarile pan­ Carne de vita . 18
titori, si adeverati romani, câ se benevoidsca a ne slavismului, cont. Bethlen, cum scimu, vorbise in a „ de rimatoriu , _ 26
10
tinde mana de adjutoriu, donandu pre seam’a in- „Coresp. hongroise“ despre identitatea sortii si a P-i ,, de berbece —
fiintiandei bibliotece cate ver’unu opsioru de ori ce interesseloru naţiunii maghiare cu naţiunea romana A .2 Seu de vita prospetu 16 —
g 13
specie. — de preste Carpati si despre dorinti’a de a se spri­ o n 9 n „ topitu •
Scopulu nostru e a folosi cărţile din acdsta jini la olalta. „Press’a* din Bucuresci a datu unu
biblioteca, mutuale si pentru lectur’a numerosiloru respunsu seriosu la acea voce sirenica, nime inse
poporeni, cari sciu lege, pre lunga un’a taxa mo­ nu o apretiuesce câ sincera, ci numai pentru tempu
derata, cu care se voru procura alte cârti, dr’ parte, de periculu scdsa la tergu. Acum mai veni si la bursa in 3 Decembre 1875 stă asia:
coadunanduse cei ce nu sciu lege, li se voru lege „Messagerulu de Ath8na“, si luandu in considera-
si esplicâ de catra subscrisii. — tiune combinatiunea de susu, dice, ca si naţiunea Galbini imperatesci . — — 5 fi. 33 cr. v. a.
Optandu, câ acdst’a intreprendere a n6stra se grdca are s6rte egale cu maghiarii si romanii, cari Napoleoni — — — 9 ff 067,
afle generdsa spriginire la ştim. inteligintia romana, toti au acelasiu scopu a respinge planele panslave 9
precum si la on. Redactiuni, remanemu in bun’a intre limitele sale, ca-ce provedinti’a a asiediatu pe Augsburg — — — 105 n — 9
sperantia *). romani si maghiari ps malulu Dunării, câ se des-, Londonu —■ — — 113 n 20 9
Sinc’a vechia 25/11 1875. partia pe slavi de catra olalta, ca altmintrene aceste Imprumutulu naţionala — 73 n 50
2 naţiuni, ma si Greci’a ar’ cadd sub cnuta rusdsca, 9
, . Ioane P o p u m/p. invetiatoriu primariu.
im 01 ‘ Eustachiu Crisianu m/p. invet. secund. oare ar’ veni pana in anim’a Europei; deci spre Obligaţiile metalice veohi de 5% 69 tf 35 9
comuna aperare vreu se intre si panhelenii in alli- Obligaţiunile rurale ungare 80 ft 75
( R e u n i u n i i n v e t i a t o r e s c i ) . In archidie- antia. — Istori’a dovedesce, ca maghiarii si grecii 9
cesea Blasinlui invetiatorii adunaţi la cursulu su- numai in periculu au eKploatatu ajutoriulu romanu­ p n temesiane 80 9 — 9
plementariu, 230 la numeru, tienura in 27—28 lui ; indata inse după scapare se aruncara pretutin­ n 9 transilvane 79 9 25 9
Aug. a. c. conferenţia, in cari au decisu a se formă deni in capulu lui, suprematisandulu si storcundu-i ff 9 croato-slav. 84 9 50
si medu’a din 6se spre alu face neputintiosu, si 9
*) Rogamu pe t6te foile năstre publice, a pro­ jocarla sie-si. Exemplele suntu experienti’a de t6te Acţiunile bancei — — 926 9 — 9
duce acestu a p e l u in estensiunea s’a. — Adres- dilele. Combinatiunea inse in fondu ar’ fi salva- „ creditului — — 204 9 80 9
sele suntu a se face directiunei scolastece în Sinc’a: tdria de pericululu comunu, ddr’ sub auspicia ferite
per Siarcaia (Sârkâny). de perversa perfidia. —

Eedactoru respundietoriu • Editiunea: Cu tipariulu lui

I A C 0B U M U R E S I A N U , IOANE GOTT si fiiti HENRICU.