Page 9 - 1875-12
P. 9
T M I M V I N E I
Q-fîsaet’a ese da 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8a prenomera la poştele o. si v., si pe Ifc
Fdi'aj candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Anula XXXVJUI. DD, corespondenţi. — Pentru seria 8 cg,
pa 1 ana 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri estsrne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacafe pa*
v, a. pe unu ana sdu 2*/a galbini mon, annatdria. bliosrs,
Ir. 83. Brulovn 9 Decembre 27 Novembre 1875.
1
litulu Sava Brancoviciu et Coreniciu, de naţiune candnele calvinesci.*) Acestea puucte se inpunu
Anantia de prenameratiane. serbu, din renumit’a familia a domnitoriloru serbesci, clerului romanescu sub amerintiare de pedepse. In
„Gazet’a Transilvaniei* intra cu 1 Ian. 1876 acuma inse scapatata. Pe acesta ’lu recomendase modulu acesta Apaffy cu consiliarii si cu popii sei
in anulu alu 39-lea alu vietiei sale pline de cala- principelui episcopulu calviuescu anume G - e o r g i e calvinesci deregendu errdrea comissa de Rakoczi II.
mitati, si sbiciulate de multe furtune. De optu I s u l a i . Din acdsta diploma merita se insemnamu, cu ocasiunea confirmarei lui Sava, iu 1656, candu
ani incdce tienut’a ei fusese mai multu a unui ca in trensa sunt aratate marginile, pana unde se acestuia nu i se puseră cele 15 conditiuni, se des-
întindea jurisdictiunea eclesiastica a mitropoliei de fiintiara si cele din urma resturi ale autonomiei
chronicariu spectatoru, la evenimentele ce se rosto-
Alb’a-Iuli’a, adeca nu numai preste t6ta Transil ndstre basericesci.
goliea pe de înaintea ndstra câ petrele aruncate din
piscurile muntiloru; dra rolele principali le lasase vania propriu disa, ci si pana diosu la Dunăre in Cu tdte aceste pacharulu inca nu era plinu,
altoru poteri vigordse, care alergaseră in liniele Banatulu Severinului si de acolo in susu : pana in scandalele si tirani’a inca nu ajunseseră la culme.
prime ale câmpului de lupta. districtele Beiusiu, Bihari’a si Maramuresiu; ddra In aceleaşi tempuri dietele tierei, ori-candu era vorba
Bucuri’a ei era mare, candu vedea, ca lupt’a cele 15 puncte coprinse in diplom’a data lui Stef. de romani si de baseria’a loru, ei aruncâ insultele
ae continua nu-numai cu barbatla, ci si cu pru- Simionu de G. Rakoczi I., aici lipsescu cu totulu. cele mai barbare in facia. Prin articlii de lege
dentia. In caşuri cantrarie ea plangea in tăcere Se vede ca iu situatiunea ce’si preparase Rakoczi fundamentali n a ţ i u n e a r o m a n a (olâh naţio) se
pentru risipirea atatoru poteri nobile, fora nici-unu cu nebuniile sale, nu’i dete mau’a deocamu-data se declara numai de suferita (tolerata) iu Transilvani’a
planu, fora picu de calculu si prevedere, fora a se se ocupe si de propaganda religidsa, precumu făcuse si Ungari’a, pana candu voru cere interessele tierei,
observa macaru regulele elementarie ale unei lupte tata-seu. In aceeaşi diploma se comite si acestui câ se mai fia suferita. Totu asemenea fă proscrisa
mitropolitu, câ se ingrigdsca d e t i p a r i r e a c â r t i - si excomunicata intrdga baseric’a orthodoxa romandsca
de publicistu, care vrea se ffaca si politica buna.
l o r u i n l i m b ’ a r o m a n d s c a . cu totu clerulu si poporulu seu; preste acestea
Astadi „Gazet’a Transilvaniei* se decise a
reintra in l u p t ’ a d e e x i s t e n t i a , care, cumu Georgie Rakoczi II. aruncase tidr’a in cele mai locuitorii de religiuni heterodoxe confederaţi intre
vedemu, in acestu imperiu se mai p6rta intre po- mari calamitati prin ambiţiunea sa de a ocupa senesi prin asia numit’a uniune transilvana depunea
p6ra pe vidtia pe mdrte si dela care poporului ro- tronulu Poloniei. Batutu fdrte reu in Poloni’a, juramente solemne, ca voru observa strinsu acestea
manescu nu-i este permissu a se subtrage, intocma provocă ingerenti’a Pdrtei otomane, de aci destitui legi de proscriptiune. Acelu juramentu se innoiâ la
precum nu i se permitte lui a se scuti pe sene de rea sa si numirea de altu principe. Turci si tatari, tdte successiunile in domnia, pana in a. 1837. De
contributiunile cele enorme, care i se ceru in bani haiduci din Ungari’a si nemţi imperatesci devastară aci incolo naţiunea si religiunea romaniloru era
si in sânge. „Gazet’a" si-a reculesu poterile vechi, tidr’a cativa ani, pana ce o adusera la marginea lasata cu totulu in discretiunea domnitoriului.
au adausu altele ndue, si cu aceste va continua. perirei. In.şcurtu tempu se schimbară trei. domnii, Prin art. de lege din 16. Febr. 1643 mitro-
Ea inse nu promitte nimicu, nu ese cu nici-o pro* a lui Franciscu Khedei, a romanului Acatiu Borcea, polituJii *i apifuropii rnmanesci sunt ODriti sub De-
-g¥afm#^6M; «qub i8 nBşnlJ*03î?p;A ui siă deps’a destituirei a hirotoni preoţi din filii tieraniloru.
; a unui altu romanu renegatu Ioanu Kemdny (Co-
Trecutulu seu dela 1838 si pana astadi este manu), pana candu in flne paşii turcesci iupusera Prin alte legi, cumu este cea din 1 Maiu 1639,
program’a sa. Modificare se pdte face numai in tierei pe unu boieriu de secuiu, anume Michailu se decide, câ filii preotiloru se fia supusi la iobagia,
metbodu, in tactica, in tempu, nici-odata in scopu. Apaffy, unu omu bunu, inse betivu; dara turciloru prin urmare parentii loru nu potea se’i dă nici
Cei, cari ne cunoscu, voru merge cu noi, ceilalţi, le placă statur’a lui cea mare. la scdla fora permissiunea patronului calviuescu,
dra ddca ilu da, boieriulu ilu aducea dela scdla
cari cumu le va placd; se cere inse se fimu cu
In acelea dile de ruina si decadentia generale si’lu supunea la pedepse grele.
totii una anima in diverse corpuri. —
ce se intendea preste tdte trei principatele din Prin art. 13 din 12 Febr. 1651 se dictase
Intr’aceea press’a periodica, pe langa ce con-
summa cantitate considerabile de poteri spirituali Daci’a, mitropolitulu Sava II. mai midiulocesce una peddps’a mortei asupra protopopiloru romanesci,
si presupune responsabilitate pentru tdte publica- diploma in favdrea clerului seu, dela principele A. carii aru cutedia se despartia casatorii asia cumu
Borcea, cu dat’a din 15. Martiu 1659. Principele sciâ ei, după candnele, praxea basericei resaritene,
tiunile sale, atatu facia cu publiculu catu si facla
Michailu Apaffy rogatu totu de mitropolitulu Sava dra nu după cele calvinesci.
cu legile, apoi ea mai are si spese grele, cari
trecu in mii de fiorini. Redactorii si collaboratorii II. confirma si elu diplom’a data de Borcea in Prin art. 2 din 1 Oct. 1678 se interdice
fav6rea clerului romanescu prin alfa din 9. Sept. nobilitarea preotiloru romanesci, precumu si câşti
-si consacra poterile loru, publiculu are se copere
1663. După cinci ani inse confirma in 20. Febr. garea de averi immobiliarie (moşii, pamenturi).
spesele tipariului, charteei, poştei, expeditiunei si
1669 si pe a lui Georgie Rakoczi data mitropoli Amu mai potd cita una serie lunga de legi,
remuneratiuuile. Aceste au se dsa din banii de
tului Stefanu Simionu. Iu acea diploma pe langa din care se se cundsca natur’a tiraniei sub care
prenumeratiune. In unulu din nrii trecuti arata-
ramu„ ce sume se ceru la sustienerea celui mai ce se provoca la actele respective ale antecessoriloru gemuse baseric’a romandsca in Transilvani’a si Un
modestu diariu, adeca optu paua in 10 mii florini sei la tronu, mai coprende si volienti’a sa in patru gari’a, ddra celoru, cari voiescu a le cun6sce, le
v. a. Acdsta impregiurare essentiale o lasamu la puncte dicundu: Se se faca scdle romanesci in mo- stau deschise collectiunile de legi, dintre care multe
nastirea din Alb’a-Iuli’a, adeca la mitropolia si in se afla si tipărite; preste acdşta credu ca scopulu
apretiarea onorabilelui publicu, si asia deschidemu
trei districte, Huned6r’a, Maramuresiu, Oetate-de ce ne-am propusu, este ajunsu si cu enumerarea
abonamentulu pe 1876.
pdtra. Se se restaure typographi’a romandsca din făcută pana acilea.
Cu 10 florini pe anulu intregu, cu 5 fl. pe
1 / anu pentru prenumerantii din laintru; dra in Alb’a. Se se destitue toti preoţii, cari sciu numai Mitropolitulu Sava II. Brancoviciu nu era omulu
2
afara cu 2^/ # pe anu, din causa, ca portulu po carte serbdsca, si in loculu loru se se pună alţii care se fia potutu suferi acumularea ulteriora a ne
2
ştei este indoitu. cari cunoscu si literatur’a romandsca (qui et litera- mai auditeloru infamii preste clerulu si baseric’a
turam valachicam callent). Iu fine, câ mitropolitulu sa si cu atatu mai pucinu surparea progressiva a
Cei, cari voru binevoi a face cate 10 abonaţi,
romanescu in tdte caşurile, in cari va avea se hiro ei; de aceea elu se decise a lua positiune defensiva
unulu -lu voru avd gratis.
tonisea preoţi, se pună protopopi, cumu si in caşuri catu s’ar potd mai tare. Dupa-ce vediă, ca super-
Pe aşteptare nu se mai pdte da nimicu.
de pedepsire, de visitatiuni eclesiastice, de revisiu- intendentii calvinesci Petru Eovâsznay si successorii
nea causeloru grele, in convocarea sinodului gene acestuia in scaunu anume Mich. Thofeus si Tisza-
Baseric’a romanesca in lupt’a cu reformatiunea. rale, se dependa dela dispositiunile pe care le va becsi se inedrda din tdte poterile, câ după lupta
(Fragmentu. liistoricu cititu iu siecl. sociotatci acaci. romano clin lua episcopulu calviuescu, care iu tdte actele pdrta continua de una suta si mai bene de ani, in fine
12,24 Sept. a. c.) titlu de orthodoxu; dra dupa-ce se voru termina se dd basericei romanesci orthodoxe gr. res. lovi-
( U r m a r e ) . lucrările sinodului generale romanescu, mitropolitulu tur’a de gratia, se puse si elu din respoteri pe
G-eorgie Rakoczi II. inca a confirmatu privile- cu membrii ceilalţi se fia obligatu a se presenta in langa Apaffy, câ se asigure incai usiorari materiali
giulu popiloru romanesci trecuti la calvinia prin sinodulu ungurescu, ori candu ii va comanda epis clerului seu, si asia mai stdrse dela elu, in a. 1673 una
diplom’a sa din 29 Ian. 1653, dra prin diplom’a copulu calvinescu, pentru câ asia sinodulu ungurescu alta diploma, in care principele cundsce, ca preotimea
din 28 Dec. 1656 confirmă in scaunulu mitropoliei se id la revisiune lucrările sinodului romanescu, si
romanesci orthodoxe pe archiepiscopulu si mitropo- membrii acestuia se aiba ocasiune de a inveţia *) Yedi T. Oipariu Archivu Nr. 31 pag. 11,