Page 10 - 1876-01
P. 10
sdrtea poporului tieranu remase afceeasi, cruda si tami d-ta acumu, unde suntu confiuiiie etnografice apellandu la tdte forurile superiori si la ministeriulu
barbara, pana in sec. alu 18-lea. Ce dicernu? Ea ale gintei maghiare — ? de justiţia; inse dreptatea ce o cauta ei, n’o afiara
ajunse a fi si mai funesta prin impregiurarea, ca (E. S. tace; după catu-va tempu continua): nicaiurea. Singura camer’a remasese crutiata de
dela unu timpu înainte locuitorii tierei au fostu Bine, ddr’ cumu taxedi d-ta influinti’a si dre plansorile loru, pana ce Trauschenfels nu veri si aici
opriţi a-si cumpără proprietate jmmobila, adeca li pturile aristocraţiei maghiare respandite intre cele aedsta ingrata cestiune ... Inse respunsulu la in-
s’a interdisu se aiba si ei p a t r i a . lalte ginte eterogene ? — terpellatiunea sa l’a potutu vedd din aplausele,
( Y a u r m i ) Hm! Asia pe cumu taxedi d-ta pe spahiile prin cari camer’a a salutatu conclusulu tribunalului
turcesci din Bosni’a si Hertiegovin’a. Suntu rene de Brasiovu." Totu aedsta fdia dise, ca legea despre
gaţi; se afla usioru in tdte giurstarile, sciu trage nationalitati trebue nimicită, pentru ca este defec-
Brasiovu 22 Ianuariu st. n. 1876. cărbunii la 61’a loru! — tu6sa, ambigua si confusa, si in loculu ei se se
La G e s t i u n e a o r i e n t a l e . Ce dici din punctu de vedere dinasticu? introducă art. de lege II. dela 1844, care dispune
(Capetu.) Hm! Nipgyar-kirâiy suna bine, Rex Hungariae câ pre territoriulu judecatorieloru maghiare se nu
Pre cumu se vede inse ministrulu nostru pen suna mai bine, si Imperator Austriae suna si mai pdta folosi decatu numai limb’a maghiara; si aedsta
tru esterne a repasitu incqtuva dela fpculu ipitia-^ bine; martore -mi este imperatorele Franciscu I. dispusetiune s’a intinsu chiaru si asupra foruriloru
u
tivei sale araţate la inceputu; proiectata lui — (1806). *" eclesiastice.
primitu de tdte poterile — ipşdmna mai multu na- 6re cumu ar’ fi se mai amanamu lucrqlu? De altmintrelea dişu uoue mai bine ne*ar
dusirea, decatu resolvirea cestiunei. — Se lu amanamu! Fa unu proiectu de amanare, pard, câ ungurii se se int6rca nu numai la legile
Noi aflamu aedsta repasire fdrte n&tqtale, si ddr’ nu credu, ca ne va foloşi multu, turcii suntu din 1844, ci chiaru la Constitutiunile aprobate si
nu o motivamu câ alte multe diurnale germane si netangi, insurgenţii dra netangi, d u a l i s t i i d t a l e compilate, dedrace atunci amu sci celu pucinu de
slave cu incapacitatea d. comite Andrâssy; ci o u l t r a n e t a n g i ; — ceşti din urma -ti încurca ce se ne tienemu, amu sci ca n’avemu nimicu, si
aflamu mai multu in organisatiunea d u a l i s t i c a itiele mai multu de catu turcii, de catu insurgen ca trebue se ne castigamu, ddca voimu se avemu.
a imperiului, si in credeulu lui politica de acumu. ţii si decatu noi diplomaţii. Vedi d6r le vei bagă Legea despre nationalitati, care ici-colea mai cu
In numele Austriei vechi, chiaru si in numele minte in capu. — A’ revoir! — F. prinde cate o dispusetiune, ce se pdte numi justa
Ungariei vechi, corniţele Andrâssy ar’ potd esi in- si liberale, — si asiâ esiste numai pre harthia, in
naintea Europei cu o aseminea pretenşiune cu frun fapta ea n’a esistatu nice odata. Ddca domnii
Brasiovu 14/26 Ianuariu 1876. unguri se semtu asiâ de poternici, incatu se ne
tea inaltiata.
Marturisimu din capulu locului, ca plăcere nu pdta calcă in petidre fora frica de mani’a ndstra,
Nu asia in numele „ C i ş l a i t a n i e i " de as-
avemu, inse detorinti’a de publicişti ne silesce, câ atunci dieu chiaru noi i svatuimu, câ se înfigă
tadi, ce ambla aseminea unei gaine, care ar’ voi
se ne ocupamu mai desu sdu mai raru, după im- cutitulu pana in prasele, ca numai asiâ ne va scdte
se oaud, ddr’ nu-si afla locu; — ori ip numele
pregiurari, de cele ce se petrecu in Olimpulu ungu- ddra din prea rabduri’a ndstra pele.
„maghiariei," unde trebile stau totu asia de rep
rescu. Deşi nu spunemu ceva nou si momentosu,
câ in Turci’a. —- Scirile din strainetate sunt din ce in ce mai
totuşi accentuamu sî cu aedsta ocasiune, ca vointi’a alarmatorie. Cabinetulu anglesu a decisu a sprigini
Pentru illustrarea acestei repasiri, se ne ima-
lui Colomanu Tisza este astadi vointi’a naţiunii numai „in principiu" proiectulu de reforme pre
ginamu, ca intre caqcellariulu nostru de sţatu, si
unguresci si chiaru a regelui ungurescu. Ce dice
intre unu ambasadoru dre-care, ar’ fi urmata o con- care Andrâssy l’a presentatu guvernului turcescu in
Tisza se face si • ce face Tisza se apr6ba si se cointielegere cu Germani’a si cu Russi’a. Bismark
versatiune camu in intielesulp. urmatoriu:
sanctiondza. Fatalitatea este numai, ca acestu dice, ca spriginirea „in principiu" nu insemndza
Ce cugeti despre ipcurcatprile turce?-
domnu dice si face lucruri de acele, cari pentru alfa in limb’a diplomatica, decatu refusu, inse unu
Hm| Turci’a devine totu mai imposibila, pdte
noi sunt stricatidse, dra pentru statulu ungurescu refusu frumosu, pentru care nu te poţi superâ. An-
iu sc.urtu ei voma anuncia apunerea prin dervişii
desastfdse. Proiectulu de lege despre comitetele gli’a sustîene, ca reformele, pre cari sultanulu le-a
de.la S. Sofia,, — nuoeiq. emoî eaievib din permanente, deşi a fostu combatutu chiaru de câtra
Cu aedsta ocasiune ar’ fi dşiţiuu de Europ'a, promissu supusiloru sei suntu totu asiâ de întinsa
unii dintre mamelucii guvernamentali, totuşi s’a câ sî cele prelucrate de Andrâssy, prin urmare a-
ddca A.ustri’a ar’ fi scdsu din precari’a pqşitiune,
votatu si s’a acceptatu, potemu. dice, ca fora nice mesteculu este de priso«u si chiaru stricatiosu. Fran-
in care a fostu lasata in 1815. —
ou ividoOi » ivu ie mneiegu ? o modiîicatiune essentiale. Deputatulu Zseddnyi, ci’a inca nu vrea se se amestece in acestu calaba-
care de altmintrelea se închina d-lui Tisza, a
* (Contele A . . . . dice appi in termini mai di licu, cu tdte ca dins’a inca mirdsa catastrofa in
propusu, câ acestu proiectu de lege se nu se estinda
plomatici, si in maniera mai fina, qamu acele ce le Orientu. Diariulu desbateriloru afirma, ca foculu
si asupra orasieloru, inse aedsta propunere, fiindu
ama scriau noi): in provinciale rescolate se alimentdza in modu sis-
combătută de catra d-lu primu ministru, a trebuitu
Ah! bine Excelentia, acumu te pricepu, ddr’ tematîcu sî ca Russi’a vrd se rumpa in bucăţi trac-
totuşi nu te intielegu. — se oada. Asiâ s’a primitu unu proiectu de lege, tatulu de Parisu.' Acestu diariu dice între altele:
Cumu asia? pre care baronulu Sennyey l’a numitu monstru si „Pentru aceea noi nu vomu mori de necasu. Trac-
contra caruia au protestatu cele mai mari orasie
In numele cui pretindi d.-ta asia ceva? tatulu de Paris a fostu fructulu unei aliantie, care
din statulu ungurescu. Unele diaria sustienu, ca
In numele Austriei. — ‘. dela 1870 inedee nu mai esiste. Candu eramu
aedsta victoria a lui Tisza ar fi anal6ga cu victori’a
In ale cărei, — Cis-ori Trans? trantitî la pamentu Angli’a se uită indiferenta la
Cjysl regelui Pirhu, dedrace mulţi dintre mameluci, si mai noi cum ne damu sufletulu, dra Russi’a, secura
cu sama notabilităţile vechiei partite a lui Deâk,
Cisla.iţani’a nu are continuitate territoriale pice fiindu de alianti’a prussaca, rupse tractatuln de
ar fi strimbandu din nasu si nu li-ar ver.i bine Paris. Acum se anuncia, ca vrd se cdra dela Ro-
cu un’a provincia turcdsca; Dalmati’a este recla
la socotdla, candu vedu pre Tisza asiâ de superbu mani’a acea parte a Bassarabiei, pre care a cedat’o
mata de Upgari’a. — Appi, tidr’a de. joşu,„Nieder-
si de violînte.
lande" cislaitane nu se, voru potd esoperâ. — cu ocasiunea închîarii păcii dela Paris, câ asiâ se
Ucasulu tribunalului de Brasiovu, referitoriu devină domna preste gurele Dunării. Pentru aceea
Atunci pretindu in numele Ungariei!
la oprirea limbeloru nemaghiare de a se mai folosi se va face apelu Ia poterile signatarîe tractatului
Hm| Ungari’a vechia, sciu, c,a a fostu candu-
înaintea judecatorieloru, a ajunsu la ordinea dilei de Paris. Anglia se respunda ce i va placd, noi
va in dre-care nexu cu aceste tieri, ddr’ acea Un
si in camer’a deputatiloru din Budapest’a. Depu nu ne mai amestecamu." Asiâ vorbescu francesiî,
garia nu mai esiste. O ati ingropatu odata cu a-
tatulu districtului Brasiovu Emilu Trauschenfels nu ddr nu credemu se cugete totu asiâ; undeva totu
nexarea Trauşiţvaniei, cu delaturarea limbai neutre,
s’a linisoitu pana ce in siedinti’a dela 19 Ianuariu se voru amestecă si ei.
si cu negarea eşistintiei altoru popdra in regatulu
vostru numitu : maghiari’a. a interpellatu pre ministrulu de justiţia, ddca are Ministeriulu austriacu a adressatu consulatului
cuno8cintia despre aedsta procedere a tribunaleloru, generalu din Bucuresci o nota urgenta, prin care
Apoi pretindu in numele maghiariei !
si ddca da, apoi ce mesure va luâ facia de o cere deslueire urgenta, ddca este adeveru sdu ba,
Asia ddr’ te scob.ori dela principiulu legitimi-»
asemene violare de lege. D-esi ministrulu n’a res- cumca guvernulu romanu a avisatu tdte auctoritatile
tatii istorice, la celu nou alu suveranităţii naţio
punsu inca la aedsta i'nterpellatiune, totuşi cunos- confiniarie de presta Milcovu, spre a cercetă si
nale ?
• nafiLnhmrW j.T * 1/® 19 cundu spiritulu ce domnesce in camera, potemu se
Asia este! r reportâ, ca dre ce miliţia s’ar potd adăposti in
asecuramu pre cetitori, ca respunsulu ministrului comunităţile singuratice de pre acolo, si catu de
Eh bien! acolo amu voitu se te aducu. Ara-
va fi o confirmare a ucasului din cestiune. Despre mare este provisiuuea de vite' si bucate in acele
acdst’a ne mai asecura inca si diariulu, „Ellendr", parti.
cendit jugiter ante conspectum Dei. § 1. Ad an-
tevertendam indignationem summi rerun* omnium care insultandu justiti’a dice: „A eruptu resbelu Diariulu! „Kelet Ndpe" din Pest’a i se tele-
;
Opificis.......... Ordines et Status regni illud quoque si bataia, inse nu din caus’a cestiunii orientale, grafâ din Essecu in Slavoni’a, cumca liniele ferrate
statuerunt unanimiter ut. § 2. libertas miserorum ci pentru cestiunea, ca Themis in ce limba se ar fi primitu deja ordinu, spre a stâ parate de a
colpnorum restituatur etc. — Indata inse in art. cumpendsca dreptatea. Tribunalele din punctele transportă 80 mii ostasi.
32 din anulu urmatoriu aceeaşi dieta, nullificâ drasi centrali ale nationalitatiloru au decisu unele după Regele G-reciei dimpreună cu famili’a sta a se
legea despre migratiunea libera. La dietele din altele a nu mai concede advocatiloru se se folosdsca departâ din Aten’a pre ore catu-va tempu. Amicii
anii 1550 si 1552 regele drasi' insiste cu taria.
pentru usiorarea poporului; diet’a dra se provdca in scriptele loru processuali de alta limba, decatu regelui se temu, ca nice nu se va mai întdree,
1
la Deum optimum maximum , ddra poporulu cad& de cea maghiara. Din aedsta causa Catilinarii şerbi, sdu numai asiâ se va mai reintdree, ddca s.e va
totu mai reu. mhfcfloă Une v a l a h i si sassi au inceputu a protestă si sberâ, schimbă constitutiunea,