Page 11 - 1876-01

O depesia dela Ragus’a comunica, cumca in acei domni veniră a candidă pre unu maghiaru cele mai multe ori in planurile loru, ddr’ n o i ,
18 Ianuariu insurgenţii sub comand’a lui Peco- Gedeon Tanârky, dicundu alegatoriloru, ca asia e in cercustarile, in cari ne aflamu, cum de mai po­
bine pentru noi. — Inse alegatorii, — cei con­ temu si cugeta la politica?
Pavloviciu au atacatu siese batallidne de turci pre
duşi numai de semtiulu natiunale, se deciseră a-si Cu totulu âltulu este terrenulu asupt’a carui’a
drumulu dela Ragusa catra Trebine si i-au batutu
dă increderea adv. Joachimu Muresianu. Unii, trebue inca se ne concentramu poterile si se ne indrep»
cumplitu. Perderea turciloru se urca la 300 morţi,
conduşi p6te de interesulu loru si mai speciale tamu privirile. Dicu se ne c o n c e n t r a m u , pen-
precandu insurgenţii au avutu numai 30 morţi si decatu cela alu 'districtului, se deciseră a nu mai tru-ca, durere! tdte acţiunile si încordările ndstre,
o mulţime de răniţi. ii . dă atata ascultare domniloru celoru mai mari din au fostu lipsite de unu spriginu generale, nu au
Nasaudu,/aeintiendu-se destulu de tari spre a-si fostu acompaniate de consensulu toturoru, după cum
potd croi ei de sene venitoriulu stralucitu. Asia s’ar’ fi cuvenitu. Speru, ca voiu fi dispensatu
In R o m a n i ’ a se redica S t ă t u ’ a e q u e s - o fracţiune a alegatoriloru, si anumitu cei din cer­ de ami documentă assertulu acesta cu dovedi si d’a
t r a p e n t r u S t e f a n u c e l u m a r e . culu Monorului in frunte cu nisce domni mai mici, sondă căuşele, pentru cari s’au intemplatu asiâ si
cugetandu, ca ungurulu din Nasaudu nu ar’ fi des­
Proprietarii din Iassi luasera initiativ’a a re­ du altu modu. Aceste le presupunu cunoscute. Nu
tulu de bunu pentru densii, sdu ca dora ar’ fi cu
dica prin subscriptiuni publice in orasiulu Iassi o potu inse a nu apella din adenculu animei catra
cale că. nu numai ungurii, ci si alte neamuri se ne toti cei binesimtitori, si a-i rogâ, câ cu man’a pe
statua cavalerdsca lui S t e f a n u c e l u m a r e , ero­
porte de grigia, se grupara pre lenga unu Jidanu pieptu se cugete la tempurile, la starea oritica,
ului romanu, si Domnitoriu in Moldavi’a. Acdsta maghiarisatu numitu Slesy. Cu acdsta idea veniră in care ne aflamu si fia-care se se oblige serbato-
opera naţionala a primit’o Maria Sa Domnitoriulu alegatorii acelui cercu in Nasaudu. Unulu dintre acei resce, ca atunci, candu va fi vorba de binele co-
Carolu sub patronatul» seu. In Bucureşti co- alegatori, omu de încredere, ne spuse ca D u m i t r u munu, o se-si dâ man’a chiaru si cu inimiculu seu
M o l d o v a n u , adiunctulu din acelu cercu si
mitetulu in obiectulu acestu nationalu, si anume personale! O astfeiiu de acţiune, o astfeliu de con­
S i m e o n e B e s i a n u , notariulu din Monoru inainte lucrare, de siguru va fi încoronata cu successulu
Pre S. Sa metropolitulu primatu si princ. Dimitrie
de actulu alegerei ar’ fi amblatu in ruptulu capului celu mai salutariu.
Glii ca, câ vice-presiedinti ai comitetului din Bu­
printre alegatori, i-ar’ fi indemnatu câ se mdrga Ddr’ se revinu la obietu.
curesci, făcură de se expusera consemnatiuni la a- la alegere si se voteze pentru acelu judanu; si câ Nu incape nici o indoidla, ca punctulu, in
aemenea subscriptiuni naţionali cu rogare, câ su­ se-si p6ta mai usioru ajunge scopulu, li-ar’ fi im- giurulu caruia trebuie se ne adunamu, catra care
mele se se depună la banc’a României: Acdsta partitu si bani, chiaru si preutului rom. Dumbrava trebue se fimu atraşi intocma câ de unu magnetu,
din Budaculu rom. Judele cercuale de acolo,
publica „Press’a*, care si deschise subscriptiunea este: — cui t u r ’ a . Da! acestu lucdferu eternu,
r o m a n u l u E l i a C i n c i a , precum se vede inca
si apromite publicarea contribuentiloru la acdsta ale cărui radie luminâse alunga si intunereculu
nu remase pasivu facia de aceste intemplari, ceea
opera per eminentiam naţionale, întreprinsa sub ce se pote lesne vedd din întrebările cele dese si celu mai crassu si respandesce binefaceri in t6te
arteriele societăţii umane, singura ea p6te se ne
regimulu conservatoriu liberale. — desperate ale acelui ^llesy, vediendu ca e absentu. scape si pe noi din labirintulu caoticu, in care or-
Romani’a, câ stătu representatoriu alu latini- Si celu mai mare,., natarau ar’ fi potutu intielege becamu, singuru ea p6te se ne dâ a mana flrulu
tatii in Oriente progressdza mereu in t6te, câ una joculu draconicu, candu vediu cumu acelu judanu in Ariadnei, cu ajutoriulu caruia putemu esf din si-
desperarea s’a totu mereu întrebă: „Wo ist der
naţiune libera, care prin portarea s’a a benemeri- tuatiunea fatale, in care ne aflamu!
Herr Stuhlrichter?* (Unde e domnulu Jude?) T6te
tatu increderea poteriloru Europei, care in fapta ei Si 6re care este palladiulu, prin care se p6te
câ t6te, ddr’ candu se vedih, ca s; Prota din acelu
recunoscură dreptulu suveranităţii, dreptulu de a tractu, tribunulu dela 1848, impreua cu doi preuti propagă cultur’a? —■ S c d l ’ a . Sc61’a, deci trebue ră­
tracta directu cu ele, si a inchia "conventiuni, câ si mai toti invetiatorii fora a aminti pre notarii dicata, trebue cultivata, câ in modulu acesta se ne
cea începută cu Austro-Ungari’a. Franci’a, Russi’a romani, cari, se intielege de sine, se lasara a fi crescemu o junime conscia de chiamarea sa, nutrita
cu principia adeverate si saneţdse, pentru-ca nu­
si Itali’a inca se. declarara gata la inchiare de con- sedusi, in simplicitatea n6stra ne vine a ne întreba, mai estmodu putemu contă la unu venitoriu, numai
ca 6re unde ar fi de a se mai cerca caraoterulu
ventiuni directe cu Romani’a. T6te poterile trac­ estmodu potemu essiste asiâ precum amu dori a
si demnitatea natiunale? — Se dice, ca seducato-
tatului de Parisu afla complacere in portarea si essiste. , -.q mîseboJtm sise uijtf
riulu Moldovanu..., prin o epistola îndemnă si v)
atitudinea României, ceea ce i asecura increderea pre judele procesuale din cerculu nostru, câ se Manecandu din aceste consideratinni stimezu
facia cu orce eventualitati, ce s’ar’ ivi in Oritnte. — lucre pentru reesirea acelui jidanu. Ar’ fi bine indoitu pe acei prea ştim. barbati, cari nu -si pre­
candu judele nostru, acestu barbatu stimatu, ar’ geta a-si consacră t6te poterile pentru realisarea
da publicitatiei acea epistola, câ asia la tempulu scopului mentionatu.
D e l a N a s a u d u , Ianuariu 1876. seu, candu va veni apa si pre a ndstra m6ra, se O reforma generala si o cultura correspundie-
Domnule Redactoru! avemu deplina cunoscientia despre omenii noştri, de ttiria a scdleloru, baseata pe principia moderne,
Te vei miră si vei cugetă, ca ce resmiritia cumva pana atuncea adeca nu voru urmă esemplulu p6te se producă lucruri nesperate in poporulu
pote se se intemple prin tienutulu nascerei Domniei protoparintelui loru jud’a, aruncandu argintii in nostru.
Tale, candu si noi, plugarii, apucamu pdn’a cea baserica si................. Fdrte multu voru contribui la ajungerea sco­
ruginita, ce mai ca nu o amu folositu din tempulu Ne dore anim’a, ne e ruşine de trecutulu nostru pului acestuia foile de specialitate in asta privin-
caprariei, si insusindu-ne rolulu de publicişti, damu a si pomeni de asia fapte si ddca totuşi o facemu tia, cari deci merita a fi spriginite in totu modulu
a-Ti scrie unele sire, pre cari Te rogamu se bine- acdst’a, nu tientimu altu ceva, decatu sterpirea possibilu.
voiesci a le publică in iubit’a noatra Gazeta. reului. Dorimu, câ cei chiamati se intrebuintidze Noi ceşti dincdce de Carpati amu avutu in
t6te midildcele pentru sterpirea coruptiunii judanesci anulu espiratu d 6 u e foi scolastice. In estu anu
Pre la noi se intempla lucruri, ce nu s’au
mai intemplatu pana acum’a, se intempla lucruri, si suppastrarea renumelui parintiloru noştri de ro­ se va mai redige un’a in T i m i s i 6 r ’ a dr’ alfa in
la vederea carora ’ti sta mintea pe locu si 'ti vine mani cu corpu cu sufletu cu totu. Doi tiereni foşti grăniceri. Sabiiu. Numerulu I din asta din urma -mi jace
a te indoi, ddca unii din fiii acestui districtu ar’ pe mdsa. Atatu cuprinsulu, catu si esteriorulu ei
mai fi următorii fostiloru grăniceri, Yei fi primitu va multiuml, va incanta pe ori-cine. lilcca cum se
— ca in loculu dep. Ludovicu Csdry se alese in De l a n g a M u r e s i u . esprime despre acdst’a unu pedagogu de specialitate
dilele trecute. Gedeon Tanârky. Yei fi inscientiatu dlu D. I s o p e s c u l u , redactorele f6iei „ B u c o -
p6te si de modalitatea alegerei. Cu t6te aceste nu M a i m u l t a l u m i n a ! este devis’a soclului, w i n a e r p a e d a g o g i s c h e B l ă t t e r * , ce aparu
ne luă in nume de reu, ddca si noi Te molestamu in care traimu. Alte popdra s’au petrunsu de in C e r n ă u ţ i u . Acelasiu dice: Es e r s c h e i n t
cu scris6rea năstra. O facemu acdst'a, pentru ca multu de acestu mandatu divinu. Ele au si lu- s e i t d e m 1 . J ă n n e r e i n e n e u e p a e d a g o -
cu ocasiunea acestei alegeri amu esperiatu lucruri cratu si lucra din resputeri pentru a-lu realisâ in g i s c h e Z e i t s c h r i f t i n r o m â n i s c h e r S p r a -
ne mai pomenite pre la noi, cari sunt rele semne fapta. Resultatele acestora se vedu si le admiramu c h e , d i e w i r u n s e r e n H e r r e n C o l l e g e n
pentru venitoriu. Eră unu tempu, candu grănicerii in t6ta diu’a. s o w o 1 w e g e n d e r e l e g a n t e n ă u s s e r e n
noştri priviea cu mandria la fiii loru, ori ce causa Ddca ne intrebamu, ce facemu noi romanii, A u s s t a t t u n g , a l s a u c h d e s g e d i e g e n e n ,
importanta o incredea numai acelora, ca-ci erau cum ne trudimu noi, câ se satisfacemu acestui pos- s o r g f â l t i g g e w ă h l t e n I n h a l t e s w e g e n
petrunsi de dical’a ndstra: „Sângele nu se face apa.“ tulatu imperativa? eu . . nu sciu, ce potemu res- a u f ’ s w ă r m s t e a n e m p f e h l e n . D i e A u f - -
Ddr’ au trecutu acele tempuri. Astadi barbatii punde, deşi in ceşti Unea acdst’a s’ar’ potd scrie ar- s c h r i f t d e r s e l b e n i s t Scol’a romana,
harnici din midiloculu nostru sub diferite proteste ticli întregi. Unii dicu, ca romanii au fostu îm­ etc. —
suntu innapoiati. Yenitoriulu nostru se concrede piedecaţi in progressulu loru, le-a fostu taiata orce Ad. dela I Ianuariu apare o n6ua f6ia pedag.
iD mani străine sub pretestu ca ai noştri nu mai cale, pe care ar’ fi potutu se înainteze; alţii din in limb’a rom., care o recomandamu cu t6ta cal-
suntu capaci a ne ajută. Se delaturdza unu contra afirma, ca noi n’amu fostu împiedecaţi in dur’a fratiloru noştri collegi atatu pentru esterio­
J o a c h i m u M u r e s i a n u , u n u D a n i e l e L i c a desvoltarea n6stra, nu ni-ău fostu taiate cărările rulu ei elegantu catu si pentru cuprinsulu ei so-
si alţii, pentru ca densii nu consimtiescu cu poli- pentru progressu, ci tdta vin’a o purtamu n o i lidu si alesu cu cea mai mare grigia, titul’a ace­
tic’a de astadi, ce ne duce spre perire. Nefericit’a î n ş i n e . leiaşi este „Scdl’a r o m a n a * . V .
idea de a se concrede venitoriulu acestui tienutu E dreptu c’amu fostu impiedecati, pentru aceea
barbatiloru de altu neamu, a produsu relele, ce se inse totu poteamu face mai multu, de catu amu fa-
ivescu astadi pre la noi. Candu districtulu nostru cutu, e dreptu c’avemu vina fdrte mare; se nu ui» legea de comercin.
s’a abatutu dela politic’a profesată de Romanii tamu inse impregiurarile in care amu traitu: atunci (Urmare).
Transilvăneni de a remand in stătu pasivu, si candu, vomu concede, c’amu fostu isbiti de amendâue cău­ § 49. Prin actulu inchiatu de unu procuristu
considerandu-si interesele sale particulari, a dşcretatu şele amintite mai susu. sdu de unu prepusu comercialu, in virtutea procu-
activitatea, delaturandu prin acdst’a apoi pre fiii Nu se p6te negă, ca intelleginti’a n6stra, asia rei sale sdu a mandatului seu in numele siefului,
sei, si concrediendu-si destinele sale strainiloru, a dicundu, mai t6ta, s’a occupatu si se occupa, chiaru cestu din urma adeca siefulu dobandesce facia cu
pregatitu calea spre coruptiune, pana acumu neum­ si astadi eschisivu de politica. De faci o escursi- tertii drepturi si devine obligatu.
blata pre la noi. Asia au venitu mai antaiu une, de v6ia ori nevdia, in cutare orasielu, sdu Nu are locu distinctiunea (deosebirea),, ca ac­
domnii cei mai mari dela noi, la idea câ in cerculu chiaru si satu, nu audi, de catu numai de politica. tulu s’a inchiatu expresu in numele siefului, sdu
electorale Monoru-Nasaudu se se aldga câ deputatu Apoi, ce feliu de politica, e cu totulu alta între­ ca numai in urm’a circumstariloru si după vointi’a
dietale uhgurulu, sdu după cumu se vorbiea printre bare. Si ce e mai nemultiumitoriu decatu tocm’a contractanţilor» va trebui consideratu câ inchiatu
poi, i t a l i a n u l u Ludovicu Osdry. Acumu totu politic’a? Capete mari si illustre inca se insidla de in numele siefului.