Page 13 - 1876-01

G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I

Gazei’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a,. Se prennmera ia poştele o. si r., 6i pe la
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: Anula XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 anu 10 fi., pe 7& 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fi. Tace’a timbrala a 30 or. de flacare pu-
v. a. pe unu anu sdu 27s galbini mon. sunâtdria. blicare.

Hr. 5, BraMovn 30)18 Ianuariu 1876.

de mesurile dietei, ci continuara a se apara cu ar­ lasandu pe a domnului in campu, câ se si-o duca
f '.ffelegraiMmln lui „Kr. ztg.* mele, dra candu era invinsi, se tragea pe territo- elu candu ei va" pfacd. 3. Dieciudl’a ce se numiea
„ B u d a p e s t ’ a Ianuariu. A s t a d i l a riulu turcescu, precum se tragu astadi de acolo sub cea mica, din alte producte si din animale, se in-

1 1 6 r e d e n d p t e FrancîSCU Deâk a r e p a u - protectiunea imperatului Austriei. Acea revolutiune cetedie cu totulu câ n e l e g i u i t a . 4. Locurile
s a t u.“ tienuse patru ani de dile, ceea ce se cunbsce cu- h e r e d i t a r i e , luate cu poterea dela iobagi, sdu
Intieleptulu naţiunii maghiare va fi obiectulu ratu din n6uele mesuri luate de catra diet’a adu­ schimbate cu altele mai rele, domnii se le dd in-
celei mai profunde dureri in t6te paturile societăţii, nata la 1659. Ddra candu vei cauta bine, turbu- dereptu, sub peddpsa de ale da indoitu, si se nu
cari voru sci cumpăni colossal’a perdere in marele rarile n’au incetatu nici-odata, ca-ci si ddca nu mai cutedie a lua locuri dela locuitori. 5. Locu­
acestu barbatu de stătu, pentru care se va imbraca curgea sânge, foculu totu ardea sub spudia. Caus’a rile, pe cari domnii nu le cultiva, se fia obligaţi ale
naţiunea in doliu, si toti voru suspina după unu reului, adeca tirani’a si spoliatiunile nu incetasera, impartf la locuitori spre cultivare, pe langa unu
patriotu cu spiritu atatu de inaltu si cu characteru nu era delaturate, prin urmare, efectele remanea. censu agrariu moderatu, pe care se-lu id in natura,
atatu de pronunciatu. — Sub domni’a imperatului Carolu (câ rege III) re­ dra nu in bani, ca-ci tieranii nu prea au bani (ob­
volutiunea tieraniloru prorupse de nou. Atunci a- serva imperatulu). 6. Carciumaritulu se fia mono-
cestu imperatu si miniştrii sei luandu lucrulu fdrte polu domnescu, inse numai pe 9 luni, dra dela St.
Magia vechia si âobagia uona. in seriosu, precum si trebuiea se faca, se pare, ca Michaiu (după călind. Julianu S. Sofi’a) pe trei luni
(Urmare).
juramentului pusu pe constitutiunile unguresci si pe se aiba si comunele rurali dreptu de carciumaritu.
• V. Istori’a sclaviei poporului cultivatoriu de pa- prerogativele feudaliloru ei detera cu totulu altu Locuitorii particulari se-si p6ta aduce beuturi pe
mentu in Ungari’a si in asia numitele tieri ale co- sensu, câ si cumu regele ar’ dice: Eu am juratu sam’a casei cu butoiulu, de unde le va placd.
r6nei, este in partea ei cea mai mare istoria ace- pe constitutiunile vâstre aristocratice, ddra câ o mu Domnii se nu dd la carciumele loru beuturi stri­
storu tieri sdu ddca vreţi, tragedi’a cea mai fiordsa, si câ c r e ş t i n u nu am juratu si nu am potutu cate, nici se sildsca pe 6meni câ se cumpere t6te
cărei asemenea nu a esitu nici una din imaginatiu- jura, nici câ se suferiu anarchia in tidra, nici tira­ liurcele si scursurile mucedite si inacrite. 7. Ioba­
nea poetiloru lumei. Ddra cine se deducă intr’unu ni’a minoritatiei locuitoriloru asupra maioritatiei, gii se pdta ferbe vinarsu (rachiu) de prune pe sam’a
micu diariu t6te actele, scenele si episodele trage- nici emigrarea continua la turci spre daun’a si ru­ casei si spre vendiare cu butoiulu, fara nici o taxa.
dice intregi. Volume intregi nu le incapu. Câ se şinea mea si a tierei, nici se ve concedu v6ue dre- 8. Macelari’a inca e monopolu domnescu, ddra 6me-
ajungemu la scopulu ce ne-amu prefiptu, vomu mai tulu vietiei si alu mortiei asupra iobagiloru. Din nii potu se-si taie vite pentru familiile loru. 9.
ac6te aici inca numai unele acţiuni principali din contra, eu chiaru si câ monarchu constituţionale, Gensulu de macinatu la mdr’a domndsca se fia cate
dram’a cea mare. Tragemu inse totu-odata atten- vediendu ca diet’a nu face nimicu pentru emanci­ 1 fi. pe anu de fia-care familia, dra mai multu nu.
tiunea lectoriloru ia una impregiurare de cea mai parea poporului, ba inca-lu apasa si mai multu, 10. Pandurii (politianii), pe cari-i platea si sătenii
mare importantia. Mai mulţi regi ai Ungariei, me simtiu obligatu in consciinti’a mea câ se tragu pe y , se nu mai fia obligaţi a face servitiulu pri-
2
afara numai de regele Dobzse, au luatu la diverse t6ta poterea la mine si se dictediu dreptate, celu vatu alu domniloru. 11. Se scie din experientia,
epoce sub protectiunea loru pe poporulu tieranu; pucinu pe atata, in catu nici lupii se nu remana dice imperatulu, ca arendatorii de moşii r u i n d d i a
dra ddca poporulu nu se potea folosi de acea pro- flamandi, nici oile cu cate doi miei. pe l o c u i t o r i , de aceea in Slavoni'a se opresce
tectiune regdsca, caus’a era, ca classea privilegiati- Imperatulu Carolu VI asia a si facutu. A in- arendarea de moşii etc. 13. Amendele (gldbe, birsia-
loru, feudalii, nobilii, uniţi cu clerulu inaltu, avea ceputu mai antaiu cu Slavoni’a din diverse cause guri) in baui, care ajunseră a fi de tdte dilele si
pe regi de plete si de barba, ei luâ juramentu as­ grave. Edictulu imperatescu, câ cea de anteia lege pentru t6te nimicurile, alta ruina a poporului, sunt
pru, ca va respecta si apara prerogativele loru ti­ numita urbariale, din 22 Maiu 1737, este in ade- oprite strinsu, ci culpabilii convinşi de vin’a loru,
ranice chiaru si cu armele; preste acdsta ei -si a- veru drasi unulu din documentele cele mai memo­ se fia pedepsiţi după impregiurari, inse moderatu,
securasera prin legi fundamentali dreptulu de re- rabili. Originalulu e nemtiescu, in limb’a din acelu cu inchisâre, înfruntare, lab6re in fidra. Subscrisu:
sistentia in contra regelui chiaru cu armele inpum- seculu. Imperatulu recundsce, ca poporulu despe- C a r o l u . Contrasemnatu: J. comite de Dietrich-
nate, ceea ce s’a si intemplatu nu odata, adeca ratu comisse drasi multe excesse si crudimi demne stein et de Kdnigsegg.
nobilimea au rebellatu in contra regiloru. In asia de mare peddpsa, ddra constata in acelasiu tempu Domnii nu s’au supusu la edictulu acesta.
situatiune ce potea face regii mai multu, decatu se cumplit’a tirania sub care gemea si suspinâ popo­ Tieranii din Slavoni’a s’au rescolatu din nou si —
se compromitta in ochii lumei dandu edicte si alte rulu *); apoi dupa-ce declara ca este f6rte decisu se intielege, cu mai mare curagiu, ca-ci vediura,
dispositiuni, pe care privilegiaţii le aruncă cumu a o infrena, regulddia relatiunile poporului cultiva­ ca imperatulu tiene cu ei. Intre aceea Carolu mori
dicea ei, ad acta. Asia ddra poporului nu ’ia re- toriu catra domnii feudali in 13 puncte, alu caroru in 1740. Fiic’a sa imperatds’a Mari’a Theresi’a
masu alta scapare, decatu sdu emigratiunea, desier- coprinsu pe scurtu este: calcâ in acdsta cestiune pe urmele parentelui seu.
tarea tierei, sdu apararea in contra tiraniei totu cu 1. Ddca locuitorii cei ajunşi in iobagfa voiescu Dupace adeca vedih, ca pe cale constituţionale nu
armele. S’a intemplatu un’a că si alfa; de aceea se-si rescumpere robot’a (labdrea, munc’a in brazd’a p6te face nimicu pe lume in favârea poporului, im­
nu avemu se ne miramu, ddca multe regiuni ale boieriului) ce o făcu preste anu, se-i dd 8 (optu) peratds’a se decise a face ea singura, cu miniştrii
Uugariei, Croaţiei, Slavoniei si chiaru unele ale forini, dra pentru alte obligaminti 3 fi., cu totulu si consiliarii sei cumu o va taiâ capulu. Asia in
Transilvaniei au locuitori asia de pucini. 11 fi. si domnii se nu-i p6ta spolia de mai multu, 15 Martiu 1756 esl u r b a r i u l u , adeca l e g e a
Una din cele mai crunte revolutiuni popularie nici la robota se nu-i pdta mana. 2. Dieciudl’a ce a g r a r i a s d u r u r a l e i m p e r a t d s c a pentru
spărsese intre locuitorii Slavoniei, in a. 1655, care se numiea cea mare, adeca din vinu, grâu, secara, Slavoni’a pe temeli’a celei Caroline din 1737, inse
se inceph pe intinsele dominie ale grafiloru ErdOdi ordiu, OV68U si papusioiu, se o dd in natura, in mai amplificata. După 11 ani, in 23 Ianuariu
si pe ale canoniciloru capitulări dela Zagrabi’a paia, asia cumu se afla pe campu, dra nu de acasa, 1767 imperatds’a emîsse si Urbariulu pentru Un­
(Agram). Acea revolutiune intinsa preste trei co­ nu trierată,, si colonulu (iobagiulu) se nu fia obli­ gari’a propriu disa, prin care infranse multu pote­
mitate fach pe diet’a Ungariei, câ se id mesurile gatu a astestepta cu caratulu pana va veni poft’a rea tiraniei. Imperatd3’a cercase cu diet’a din 1764,
cele mai- severe in contra revoltantiloru, adeca se domnului se dieciudsca, ci se-si duca.fructele acasa, ddra nimicu nu potir se scdtia la cale, dra poporulu
sara in ajutoriulu privilegiatiloru, precum face buna- se revoltase in unele locuri. Urmarea firdsca f i i :
dra guberniulu turcescu in dilele ndstre in Hertie- d i c t a t u r ’a.
*)............. . Wir (Imperatulu) gedenken aber
govin’a si Bosni’a. Banulu Croaţiei, generalii si
dabey keines Wegs den Frevel, und Muthwillen, so B a n a t u 1 u , adeca cele trei comitate Toron-
căpitănii, comiţii supremi luara ordinu strinsu, câ nur wenige Bosewicht angesponnen, das ganze sonst talu, Temesiu et Carassu, luate dela turci in an.
se spendiure si se taie barbatesce; dra temendu- devoteste Volk entgelten, und selbes um deswillen 1716, au fostu administrate de a dreptulu din
se diet’a, câ nu cumu-va revolutiunea se prorumpa in seinen w a h r h a f t e n beschwerden hilflos zu Vien’a cu legile austriaca, câ provincia separata,
lassen, vielmehr seyn Wir des gerechtesten Ent-
si in Ungari’a, propriu disa, se detera si palatinu­ pana in a. 1779, candu s’a incorporatu la Unga­
schlusses, unsere getreue Unterthanen gegen allen
lui instrucţiuni de acelasiu coprinsu. Despre apa­ ri’a, inse pe langa unu Urbariu speciale, mai fa­
Gtewalt, Drangsaalen und Unterdrtickungen mit eben
rarea poporului in contra tiraniei privilegiate nici- jenem Nachdruck krăftigst und vaeterlich zu schtîtzen vorabile pentra locuitori, decatu cele introduse in
unu cuventu leganatu. Serbii inse nu s’au dpariatu etc, etc, SlaToni’a si in Ungari’a. Este adeca de insemnata,