Page 14 - 1876-01

ca locuitorii Banatului au fostu inainte de aceea -ti place numai se casei gur’a la palavrele totu- Limb’a franctisca este adeverata limba diplo­
relative mai pucinu asierbiti decatu t6ta mulţimea roru charlataniloru politici, si apoi ve luaţi după matica a l u m e i , fora câ se fia impedecatu pe ce­
ceealalta din Ungart’a, si din celelalte provincii ei câ oile după cate unu tiapu cu c6d’a ridicata. lelalte limbi in cultur’a loru. Cine a impusa limb’a
ale cortinei unguresci. Chiaru sub „Spahii“ (Sipahi- Ce dici de diaria? Le despretiuesci ? Cu ce Franciei celorulalte staturi? Francii de siguru ca
Cavalerii) turcesci banatieniloru le mersese mai bine dreptu, dtica nu le citesci niciodată? Pia-ti pe nu, nici prin arme nici prin legi. In diu’a in
decatu de ex. ardeleniloru sub „Nemeşii" (Nobilii gustulu dtale. Adeverulu inse este altulu, ca’ti tii care Franci’a ar’ fi cutediatu asia ceva, ttite pop6-
feudali), ştiu celu pucinu nici-decumu mai reu; de pung’a legata, de si Ddieu ti-a datu destula avere; rale Europei meridionale si apusene s’ar’ fi ridicatu
aceea banatianii nu făcu nici o distinctiune intre tira lenea te domina câ pe unu pasia din Asi’a. asupra ei cu armele.
domnii de turcu si intre domnii unguresci, pe cari’i Dtira din istoria de ce nu scii nici atata catu ue Mi se pare inse, ca conversatiuni de acestea
numescu pana in diu’a de astadi „Spaiia," de si invetiâ odata călugării piaristi dela Clusiu? Dtica dtale -ti aducu tirasi somnu, si eu vorbescu pareti-
aceştia nu suntu taiati impregiuru, nici se inchina te-ar’ fi lasatu lenea, câ se te ocupi seriosu macaru loru. Am mai patit’o asia deunadi. Mai asculta
si spala de cinci-ori pe di, ci făcu altu-ceva; tira de istori’a patriei ntistre, sciu bine ca acuma nu numai ceva, si apoi se ne scolamu.
sub gubernulu austriacu in cei 63 de ani banatia­ te ar’ tortura consciinti’a, ca-ci ai avea celu pucinu Scii turcesce? Nu scii. Ei, bine, hai la turci.
nii au fostu tractati apr6pe câ si poporulu tieranu consolatiunea regelui Franciei Franciscu I cadiutu Acestu poporu se incercâ aprtipe cinci sute de ani,
din provinciile hereditarie de preste Lait’a. Au por- in captivitate: Ttite le-amu perdutu, numai honti- câ se-si impună religiunea, legile politice si limb’a
tatu si banatianii destule greutati, acele inse au rea nu. sa la ttite poptirale subjugate, nu numai priu fer-
fostu fixe, — regulate, cumu dice poporulu, pe nem- Ce spui cumetre, ce? Ca nici o limba naţio­ mane, ci prin potere terribila de arme, tira la re­
tiesce, in catu au sciutu cu totii, care ce are se nale nu p6te prospera si nu p6te avti viitoriu, dtica negaţi le deschise carierele cele mai strălucite;
implintisca. Din actista causa este vechia observa- nu ajunge la rangu de limba officiale, ştiu cumu sultanii ii accumulara cu avuţii, cu ranguri si dia-
tiunea, ca banatianii in starea loru mai tolerabile dicu ungurenii in jargonulu loru latinescu, limba tinctiuni extraordinarie. Cu t6te aceste limb’a tur-
nu intielegea de ex. strigatele ardeleniloru câ din diplomatica. Actista e parerea si dorerea dtale. Se ctisca nu a fostu in stare se sugrume nici macaru
gur’a sierpelui si chiaru in dilele ntistre abia le o cercetamu pucintelu pana a nu ni se face diua, vreo limba din cele lipsite de cea mai modesta li­
intielegu. Banatianii au auferitu multe impilari ca-ci- apoi ptite ca ne vinu executorii de imposite teratura, precum de ex. limb’a arnautiloru. In a-
dela hyerarchi’a gr. serbtisca; de aceea ei catu lu­ pe capu. celasi tempu inse, limb’a arabica câ limba ftirte
mea despre actista-ti vorbescu. înainte de ttite -ti concedu unu lucru: ca avuta si de cultura superitira, se impuse chiaru si
Fiindu-ca ajunseramu câ se vorbimu de Tran­ limb’a ştiu limbele, in care se ducu afacerile unui familiei sultaniloru, si orice turcu, care vrea se aiba
silvania, este la locu intrebarea, dtica imperattis’a stătu au unele avantage facia cu alte limbi, care ceva pretensiune la 6reaicare cultura, trebue se in-
Mari’a Theresi’a -si va fi adusu aminte in dilele nu se bucura de acea favtire; de aici inse nici- vetie limb’a arabica. Totu-odata limb’a grectisca,
sale si de poporulu cultivatoriu de pamentu alu decumu nu se ptite deduce, ca aceste ar' trebui se 'de si 8trimtorata aprtipe numai in familia, la altariu
Transilvaniei. Acea imperattisa si-au adusu desu mtira, ca-ci pentru aceste mai existu si alte con- si in comerciu, se scih nu numai sustienti, ci se si
aminte si de poporulu ardeleanu. Intr’aceea cesti- ditiuni essentiali de vititia, din care unele suntu inpuse la mai multe poptira christiane; in fine, ea
unile agrarie ale Transilvaniei trebue se fia cerce­ asia decisive, in catu nu numai le asigura in con­ se emancipâ cu totulu de sub jugulu turcescu prin
tate in „Grazet’a Transilvaniei" separatu, inadisu, tra despotismului limbei officiale, ci chiaru inpunu arme, iu Greci’a propriu disa. Totu asemenea ur­
pentru-ca numai asia vomu ajunge, câ se intielegemu acesteiea cu auctoritatea castigata prin eminentele mară romanii, serbii si in dilele n6stre bulgarii.
actista iobagia ntiua, oare amerintia in dilele ntistre. loru calitati. Nu vrei se credi si -mi ceri exem­ Cu catu turcii facea sila altoru limbi, cu atatu mai
(Ya u r m i ) ple. Asttipta pucintelu si le vei avti; tira pana una multu poptirale se feriea de limb’a turctisca si nu
alta, se-ti insemni macaru atata, ca limb’a ntistra o invetiâ, tira ura in contra ei se propagă barba-
are si acea prerogativa, pe care dta pui atata te- tesce in familii, mai alesu prin femei.
Oisimfa cumetrilorn. meiu, ea adeca este limba diplomatica, ştiu dl mai Ce au facutu pana acuma romanii pentru pro­
(Dela nr. 91 an. tr. nr. 2 an. c.) bine, limb’a statului pentru cinci mili6ne de suflete. pagarea limbei-loru in Transilvani’a? Aprâpe ni­

Dormi cumetre dormi? Eu me intorcu de pe Dta me intrerupi cu obiectiunea, ca aceea nu e la micu. Era romanii din Ungari’a? Mai pucinu de
o lăture pe alfa si nu mai pociu inchide ochii. noi, ci a i r e a . Unde airea? Ca dtira nu in vreo catu nimicu. Si cu tâte aceste ... Dtira dtale ti
Aceste suntu nopţi polari. — Apoi dtica te-ai sa- titira transatlantica si nici in Chin’a, ci ticca colea, s’a uritu de dascaliturile mele, tira eu am se plecu.
turatu si dta de somnu, spune’mi mie ce ai visatu pe unde are se trtica calea ferata orientale, de care Eram se-ti spunu ceva si din Russi’a, si apoi se
asia de greu, de mormaiai atatea vorbe fara nexu: te prindea si pe dta in anulu trecutu frigurile. ne ocupamu de limb’a ntistra; acumu inse remane
„Soha sem — spune romanesce — nu sciu; roma- Limb’a officiala, diplomatica, limb’a statului? pentru alta* data, candu ne va chiama cumatr’a la
nesce câ si latinesce." Pare-mi-se, ca dta conti- Mi-ai cerutu exemple. Dtica s’a mai vediutu vreo­ ceaiu.
nuai prin visu ataculu, ce avuramu deunadi din dată limba a statului in t6ta lumea actista, apoi
caus’a attentatului facutu limbei romanesci pe la aceea fost-au limb’a latina, limb’a de consuli si
tribunale. Tardiu te*ai deateptatu cumetre! 6re proconsuli, limb’a Imperatoriloru si a Cesariloru, O noua infamia*
pe la 1863—4 totu asia visai? Dupace se votase limb’a legiuniloru victori6se in ttita lumea. Cu Publiciştii dela diariulu ungurescu „Kelet" din
in diet’a dela Sibiiu legea regulattiria de usulu ce- ttite aceste, limb’a hellena exercitase influenti’a si Clusiu ne dau o ntiua proba despre cavalerismulu
loru trei limbi in afacerile publice ale Transilva­ auctoritatea sa chiaru in lumea romana cu atata si demnitatea maghiara. Alegerea dela Oresthia,
niei, cumu te involburasesi, cumu irritai si dta pe successu, in catu actista impunea legi celeia, chiaru victori’a ce a reportat’o eroulu A x e n t e S e v e r u l u
junimea nepatita si scurtu vediettiria, câ se strige si după caderea toturoru republiceloru grecesci sub cu alegatorii romani din cerculu alu duoilea alu
Oresthiei, intru atat’a a implutu 'pre unguri cu
trădători la toti aceia, cati o votaseră in perfecta loviturele bracialoru romane. G-raecia capta ... le­ veninu si mătrăgună, incatu nice pana astadi nu
cunoscientia a situatiunei si a planuriloru ulteritire gea inposuit. In fine limb’a hellena impinse pe cea si-au venitu in fire, nu si-au reculesu minţile, spre
ce stâ gata susu la curte. Adecă se nu te superi, latina chiaru si de pe tronulu lui Constantinu, alu a potti vorbi despre acestu faptu cu saDge rece,
ca acilea suntemu numai noi si Ddieu, nu ne aude lui Theodosiu si Justinianu. Castigat-au grecii a- fora mania si fora turbare. Dovada despre actist’a
nimeni; dtira spune-mi dreptu, ca acuma ti-ar’ celu resultatu stralucitu prin arme fisice, ştiu prin ni ofere numitulu diariu in nr. 10 din anula
curinte, unde intr’o varietate, ce i face ontire, dice
placti prea multu acea lege, cu care pe atunci legi politice tirane si perfide, prin care se voitisca intre altele si aceste: „Dela s c a r n a v ’ a s i i n ­
ti-ai fi aprinsu pip’a. Dtira la 1866 ce-mi diceai? a omori limb’a latina? Nici-odata, ci legile im­ f a m ’ a alegere (becstelen vâlasztâs) dela Oresthia
„Se tienemu cu ungurenii, ca ei ne promitu mai puse au fostu legile limbei, representate prin pro-, si pana in diu’a de astadi, nimenea n’a mai vorbitu
multu decatu austriacii, si in Pest’a inca vomu duetele immortali ale anticului geniu hellenu, aju­ nimicu, cu ttite ca ar’ fi multe de vorbitu, inse
numai cu diferinti’a, ca loculu fapteloru si alu nego-
vorbi romanesce câ si in Sibiiu." — Dici se nu tate de afinitatea strinsa a ambeloru limbi si de
tiatiuniloru s’a stramutatu dela Oresthia la Alba-
strigu asia tare. Oe-ti pasa? Acuma nâptea nu frumseti’a farmecat6ria a limbei grecesci. Iuli’a, in cuibulu lui Axente, unde unu pretinsu
asculta nimeni la chiai’a usiei. Dtira candu ai vo- Altu exemplu. Aceeaşi limba latina impera- professoru din Buda, cu numele Emericu Miksits,
tatu pentru Benedek, si apoi pentru jidovulu Mâdai, t6ria, după caderea imperiului apustinu, remane to­ nu se rusintiza a se adressâ catra unu omu câ
mai deunadi pentru mosiu-Boer, spune-mi dreptu, tuşi domnittiri» câ limba a staturiloru Europei pana Axente si a cortesi in favtirea contiloru conservativi.
ce ti-au promisu dtale, la frate-teu si la cumnaţii spre nordu in Poloni’a si pana in insulele britan- Acestu domnu spune in gur’a mare, ca cu Axente
se va potti face trtiba, pentru ca este omu scapa-
tei? Ai votatu de sila? Pfui! nu-ti e ruşine; nice. Cine a impus’o de nou Europei cu armele
tatu, diferinti’a este numai de 3000, de6race din-
mie-mi spui dta secaturi de acestea? — Nu mai ştiu cu legi? Nimeni, ci s’a impusu ea insasi prin
aulu cere 5000 fi. pentru mandatulu seu, etc." —
scii ce ai facutu? Se tăcu? Bine, se tăcu. Dta eminentele sale calitati, dusa la poptira numai de Infamii credu, ca ttita lumea este infama, — ei
dici, ca te-ai insielatu amaru. Nu mi-o spune mie, nisce călugări armaţi cu crucea si- cu evangeli’a. numescu alegerea dela Oresthia infama si scarnava,
ci aibi curagiulu câ se o spui in faci’a lumei. Dtira Omorit’au inse limb’a latina pe limbile naţionali? fiindu ca corruptiunea ungurtisca n’a potutu se în­
scii dta, care este caus’a principala de te-ai insie­ Din contra, ea le-a insuflatu spiritu de vititia, si vingă virtutea romantisca. Pre asemeni timeni orbiţi
de patima si ura de buna sama nu-i vomu potti
latu atatu de cumplitu, acuma, la anii dtale atatu descteptandu-le din somnulu barbariei, le-a datu
capacitâ nice convinge despre acea ce este demnu,
de inaintati? Dtica ti-asiu spune-o eu, tirasi te-ai acea educatiune excellenta, pe care o admiramu, de
moralu si virtuosu, pentru aceea ar trebui se-i
supera pe mine. — Nu? Da-mi parol’a. Apoiticca: ex. in limbile Italiei, Franciei, Spaniei. Angliei eto., lasamu a se svercoli in ran’a loru, in rau’a ce li-a
te-ai insielatu mai vertosu din causa, ca dta nu in fine, la o epoca tirecare mam’a declară pe fiicele causat’o alegerea eroului dela 1848 A x e n t e
citesci nimicu pe lume, nici carte, nici diariu, ci sale de maiorenne. S e v e r u i u, inse at&t’a totuşi ne vedeam nece*.-