Page 15 - 1876-01

sitati a observă, ca după îogic’a loru s’ar’ potd ungurii făcu fratiloru iaşi vr’o mare nedreptate, ci Yien’a a imbracatu de cativa ani unu altu caracteru.
numi scarnave multe alegeri din Ungari’a si asiă vremu numai se aretamu, ca nu este frum6sa, nu Ea era o data upiculu cercu, in care veniea romanii
după acdsta logica ore camer’a deputatiloru ce con- este cavalerdsca o asemenea tratare a 6spetiloru din Vien’a in atingere, si-si dă semtieminteloru
glomeratu ar‘ trebui se fia? sale romanesci dorita espressiune. Astadj esistu
proprii.
Cu privirp la acdsta insultatdria notitia primi- aici si alte puncte de concentrare, nunumai că
ramu si dela d-lu A x e n t e o scurta relatare despre — Divergintiele intre unguri si fraţii loru isvăra sigure pentru cei ce insetosiaza de naţionali­
adeverulu celoru intemplate in Alba-Iuli’a cu tra- nemţi din Yien’a devinu totu mai interessante. tate in desertulu străinismului, ci si că factori
misulu Corruptiunii din Budapest’a. Din acdsta Foiele vienese punu in gur’a ministrului presiedinte activi pentru latirea numelui de romanu.
relatare se p6te vedd contrastulu celu mai respicatu Auersperg urmatoriele cuvinte: „Ungurii vreau In aedata privintia avemu se numeramu negre-
si mai elocuentu intre caracteru firmu, virtute ro- banca propria, vreau se le restituimu, adeca se le situ societatea academica „ R o m a n i ’ a J u n a *
mandsca si demnitate barbatdsca, cari t6te stau in platimu înapoi darea de consumu si se le facemu cu întrunirile s’ale, cu petrecerile arangiate de ea,
partea e r o u l u i A x e n t e , si intre corruptiune, concessiuni in cestiunea vamale. Inse noi nu vremu intre cari per eminenti&m trebue socotitu b a l u l u
inmorale si degradare propria, cari caracterisdza o r o m a n u ; si in fine cu cabinetulu seu de lectura.
societate resp. ungurdsca. se scimu nimicu de tbte aceste si suntemu tari, Astadi si serbarea ajunului anului nou a tre-
pentru ca ne aflamu in defensiva, precandu ungurii
$cca ce scrie eroulu A x e n t e S e v e r u l u : cutu totu in cerculu petreceriloru societăţii „Ro­
se afla in ofensiva." — Din aedsta causa deputa- mani’a Juna." Oă atare sa v’a păstră cu siguri-
„ C r i c a u 21/1 1876.
tulu Iosifu Madarâsz a’a vediutu indemnatu a inter­ tate că pdtr’a angliulare pre care s’a ridicatu edi-
5000 £L pelă pre dlu Tisza, ddca sunt său nu sunt înte­ ficiulu frumosu, ce se chiama „Romani’a Juna",
Cine da mai multu ? meiate acele cuvinte, ce press’a de Yien’a le pune care este menitu a scuti — aici — pre fiacare fiiu
Ati auditu, ati citita cele ce le scrie „Kelet" in gur’a primului ministru? — La aedsta interpel- de romanu, c e v o i e s c e a cauta adapostire sub
in nr. 10 dela 14 a. 1. c., despre mine? acoperisiulu ei.
latiune dlu Tisza respunse in siedinti’a dela 26 Ian.
ca asiu fi cerutu 5000 fi. pentru mandatulu Acdsta însemnătatea serbării ajunului anului
de deputatu? a camerei deputatiloru, „ca espectoratiunile pri­ nou — că o scumpa reminiscintia pentru „Romani’a
mului ministru austriacu, pre cari diurnalele le-au Juna", — intonă si presiedintele societăţii D.
Asia e ca nu credeţi acdst’a ? *).
Cu tdte aceste professorulu Miksits din Bud’a reprodusu mai multu sdu mai pucinu esactu, — nu F a g a r a s i a n u in cu entulu de deschidere, invi-
a avutu fruntea de a -mi offerf prin unu amicu potu avd nice o influintia asupr’a atitudinei guver­ tandu membrii se o serbeze totu cu acele semtie-
lOOO 11. v. a. sunatoria, numai se renunciu, nului maghiaru. Despre aceea inse, ddca ministrulu mente pentru naţiune, cu care a serbat’o unu Bar-
se me declaru, ca nu primescu (alegerea de depu­ presiedinte austriacu a fostu sdu n’a fostu indrep- nutiu, Pumnulu si alţii.
tatu? R.) dela Oresthia. — tatitu a se esprime asia, dsa totu asia de pucinu Incatu despre serbare, mi permitu a ve ala-
Ce va fi voitu Miksits cu mandatarii, sei cu ar potd se decidă, precatu de pucinu ar potd se tura spre publicare si unu programu.
acesta, nu sciu; ceea ce sciu si voiu se scia t6ta concdda, că ministrulu austriacu se-i prescria, cum (Observu intr’aceea, ca nici astadata n’au lip-
lumea e, ca am respinsu cu despretiu acestu offertu situ toastele îndatinate, pentru Monarchu, Domni-
degradatoriu. Si ddca am stătu vreuna data de ar avă d-sa se proceda. De altmintrelea d-lu Tisza toriulu romaniloru, cleru si poporu. Presenti’a
vorba cu professorulu Miksits, am facut’o, că se doresce din anima se vina momentulu, candu se unoru alţi confraţi fach se se redice toaste si
vedu însumi in persdna, pana .unde merge imper- p6ta comunică camerei si natiunei t6te detaiurile, pentru vidti’a natiunei italiane, spaniole, pol6ne
tinenti’a, neruşinarea si pornirea de coruptiune a pre cari acum nu le p6te comunică." grecesci si serbesci.)
celoru, ce suntu, său voru se ajunga la potere in Camer’a boieriloru din Yien’a a esmisu o co- Productiunile au fostu esecutate destulu de
diu’a de astadi. Ceea ce spre deplin’a mea satis- missiune de 9 membri, care se se pună in intiele- bine si urmate de entusiastice aplause. Ceva nou
factiune am vediutu. a fostu „Procesulu anului vechiu" compusu in ver­
gere cu guvernulu in privinti’a impacatiunii cu suri de Dlu B. M. Lazaru, dr’ scena, candu se
Priimesce Dle Redactoru distins’a mea consi-
deratiune. Ungari’a. Acdsta comissiune a facutu apoi reportu departdza condamnatulu 1875 intre doi soldaţi la
A x e n t i e m. p." adunării, care fora diferintia de partite a decisu esilu, si in intunereculu nopţii si sub sunetulu 6re-
unanimu, a nu se invoi la nice o noua concessiune, loru 12 apare 1876, eră destulu de nimerita.
ce ar i de a se accordâ Ungariei pe contulu Cu multa căldură a rostitu cuventarea dela
Brasiovu 29 Ianuariu 1876. Austriei. Acestu conclusu s’a comunicatu ministe- 12 6re Dlu Tilea si i-a succesu bine — improri-
sarea. Petrecerea a fostu f6rte cordiala si vidia,
Prim’a sagdta asupra asiă numitului „fundus riului prin o deputatiune de duoi membri.
si a duratu pana tardiu.
regius" este dejă sc6sa din tolba si aruncata de a Precum scimu din notiti’a premissa in unulu
Ecca si Program’a s o c i e t ă ţ i i a c a d e m i c e ,
dreptulu catra anim’a acestui pamentu, care de din numerii precedenţi, camer’a comerciale si in­ „Romani’a Juna", pentru serbarea ajunului anului
secuii a formatu unu intregu separatu in sinulu dustriale din Yien’a a adressatu camerei o petitiune nou 1876.
marelui principatu Transilvania. Linguşirile si prin care cere, că conventiunea comerciale inchiata 1. Spohr: „Bucurii nevinovate" cantu, esecutatu
gugulirile, ce unele diarie sasesei le-au manifestatu ou Romani’a se se respingă, de6race conven- de 0. B La s i a n u , med., J. M u r e s i a n u ,
pana la degradare facia de barbatii natiunei dela tiunea inchiata la anulu 1862 cu Turci’a ar fi tech., Y. H a m s e a, tech., II. M u n t e a n u , fii.
2. Hellmesberger: „La melancolie" si H. Vieux-
potere, n’au ajutatu si nice nu voru ajută nimicu, multu mai favorabila pentru comerciulu austriacu.
temps „Premier morceau de salon", esecutata
de6race aceia si-au propusu a nu mai suferi odata Din aedsta causa ar avă de cugetu si ministrulu
pe violina de G-. B a i u l e s c u , med., acomp.
cu capulu stătu sasescu — precum dicu ei — in ungurescu de comerciu, a propune camerei boieri­ pe piano de med. Dr. S t e r i u C i u r c u .
sinulu statului ungurescu. loru, că se mai amane inca deşbaterea asupra 3. Lorenzo: „Carnevalu de Bucuresci", esecutatu
Foile de Budapest’a aducu soirea, cumca pro- acestei conventiuni, pana ce se va vedd, ce s6rte pe piano de J. M u r e s i a n u , techn.
iectulu de lege despre regularea universităţii natiunei va avd in camer’a din Yien’a. 4. Aiessandri: „Danu capitanu de plaiu" poesia
declamata de St. Y e l o v a n u , când. prof.
sasesei ar fi dejă gafa si in scurtu tempu se va Diariulu „Pressa" din Bucuresci comentdza
5. Singlee: „Fantasie pastorale", esecutata pe
si presentă camerei spre desbatere si votare. — proiectulu de lege despre creditulu de 5% milidne
violina de 0. Bla si an u, med., acomp. pe
După acestu proiectu universitatea naţiunii sasesei lei, ce s’a cerutu pentru munitiunile armatei ro­ piano de Dr. St. C i u r c u . .
’si perde totu caracterulu de corporatiune politica, mane si dice intre altele: „Detori’a n6stra de ro­ 6. Bar. de Wertheim: „Souvenir de Krems",
si se degraddza la simplulu rangu alu unui comi- mani si de buni romani este a ne aperâ cu armele esecutatu pe flauta de II. M u n t e a n u, acomp.
tetu, ce este insarcinatu cu administrarea averei in mana, ori si de unde ar veni ataculu. Naţiu­ pe piano de J. M u r e s i a n u .
7. A. Gebauer: „Te iubescu" romantia, esecutata
naţionali. Pre venitoriu universatatea natiunei nea romana este pacifica, nu se amesteca in trebile
pe piano de J. M u r e s i a n u .
sasesei va constă din 20 deputaţi, cari voru avă altor’a, inse ea este armata si trebue se fia armata.
8. E. Caudella: „Le retour dans le pays natal",
se tiena siedintie sub presiedinti’a comitelui supremu Candu cineva o va atacă, ea va sci a se aperă." esecutatu pe violina de Gr. B a i u l e s c u , acomp.
de Sabiiu. Ori-ce va decide si ori-ce va între­ In Serbi’a lucrurile se desv61ta din ce in ce pe piano de Dr. St. C i u r c u .
prinde universitatea sasdsca, nu va avă val6re mai mai spre reu. In dilele trecute s’ar fi tienutu 9. * # * „Doina", esecutata pe flauta de II.
Înainte de ce ar primi aprobare din partea guver­ unu consiliu secretu in palatiulu principelui, cu M u n t e a n u, acomp. pe piano de J. M u r e s i a n u .
10. B. M. Lazaru: „Procesulu anului vechiu",
nului maghiaru. De aici se vede, ca pre venitoriu care ocasiune principele ar fi dechiaratu, ca nu
esecutatu de mai mulţi membrii ai societăţii
aedsta corporatiune n’are se aiba alta insemnetate scia ce se mai faca, pentru aceea se va vedd neces- si finitu cu
si valăre, decatu aceea a unui instrumentu vilu in sitatu a paraşi tronulu si a se retrage la bunurile 11. G . Dima: „Adunarea", cantu, esecutatu de
manile potestatii de stătu. Acdsta este o grava sociei sale in Bassarabi’a. 0. B l a s i a n u , J . M u r e s i a n u , V . H a m s e a ,
lovire asupra institutiunii celei mai scumpe a Soirea cea mai interessanta de pre campulu 11. M u n t e a n u.
12. 0. Tilea: „Salutarea anului nou" rostita de
naţiunii sasesei si nu încape i’ndoidla, ca după de lupta din provinciele turcesci este, ca unulu
autoriulu.
aedsta lovire voru mai urmă inca si altele. Ddca dintre cei mai însemnaţi capi ai insurgentiloru
tnceputulu la 8 6re sdra subscrisu C o m i t e tulu.
o asemene lovire ar veni dela poporulu, caruia na­ Liubobraticiu, ar fi desfiintiatu intregu corpulu de
ţiunea sasdsca i-a causatu pana in tempulu mai nou insurgenţi de sub comand’a sa si s’ar fi resolvitu
cele mai mari nedreptăţi, n’ar fi tocmai de miratu, a se retrage de pre campulu insurectiunii. De Legea de comerciu.
inse ea vine ehiaru dela acelu vecbiu amicu si presinte Liubobraticiu se afla in Serbi’a. (Urmare).
aliaţu alu seu, care odinidra a invitat’o se vina in TITLULU VIL Despre societăţile de comerciu in
aedsta tidra, spre a-i servi astadi de obiectu de nume cojectivu.
ocara. Prin aedsta inse nu vremu se dicemu, ca vien’a. —x—. (Serbarea ajunului an. nou.) C a p u I . D e s p r e i n f i i n t i a r e a s o c i e t a t e i .
După datin’a vechia ajunulu anului nou se § 64. O societate in nume colectivu existe,
•) Neci legaţi n’amu crede. R. serbâ si an. acesta. Ac^st’a serbare romandsca in candu d6ue sdu mai multe persdne exercitdzi o