Page 16 - 1876-01

profeasiune de comerciu sub raţiune comuna si cu resortulu comercialu alu societăţii; totu asemenea di celu pucinu 100 cai, in 5 dile după olalta se
obligaţiune neliminata (netiermurita) si solidaria. n’are dreptulu a lua parte că associatu in nume la fia finita assentarea. Jurisdictiunile suntu a visate
Spre validitatea conventiunei de societate nu o egala societate de comerciu. că in casu, candu Maiestatea Sa ar’ ordona mobi-
se exige (recere) nici unu actu inscrisu nici alte Autorisatiunea de participatiunea assotiatiloru lisarea, indata se se păta duce caii assentati in
formalităţi. la o societate egala de comerciu se va presupune antea comissiunei. Orasiel, care nu formăza de sene
§ 65. Infiintiarea unei societăţi comerciali in pe dreptu, dăca la infiintiarea societăţii ceilaltu as­ cercu de asentare, voru duce contiugentulu de cai
nume colectivu trebuie anunciata la inceperea affa- sociati aveau sciintia, ca associatulu participa la o la jurisdictiunea vecina.
ceriloru din partea associatiloru pentru inscrierea alta societate de comerciu că associatu in nume, si Toti comandanţii forteretiloru suntu avisati a
in repertoriale de comerciu la acelu tribunalu, in dăca nu s’a conditionatu expresu disolverea menţio­ reportâ autenticu despre starea loru de aperare co-
alu cărei circumscriptiune va avă siediulu seu, si nate relatiuni. mandei generale. —
inca la fia-care tribunalu, in alu cărei circumscrip­ § 75. Societatea este autorisata a considera In B u l g a r i ’ a amenintia insurrectiune; si
tiune va avă o siiccursala (filiale). pe tăte acele operaţiuni, pe cari ver-unulu dintre turculu concentra 70 batalliăne catra Rustschuk. —
Părt’a nu pre vră a primi amesteculu diplomaţiei
Anunciulu trebue se contiena: associatile ar’ fi inchieatu in contra dispositiuniloru in caus’a orientale. La Trebinje ăr’ versara sânge
1. Numele, positiunea sociale si domiciliulu din §-ulu precedentu pe propriulu seu contu, că Hertiegovinenii in 18 si 19 Ian. —
fia-caruia dintre associati; candu s’ar’ fi facutu pe contulu societăţii; totu a-
semenea este autorisata a reclamă daune — inte­
2. Raţiunea societăţii si loculu, nnde -si va
avă siediulu; resse, fara a se prejudiciâ prin acăsta dreptulu de Publicatiune.
a potă exige resiliarea (desfacerea) contractului de
3. Epoc’a de candu s’a infiintiatu societatea;
societate. Pentru occuparea postului de N o t a r i u c e r -
4. Dăca va existe conditiunea, ca societatea se
fia representata numai de unulu său de unii dintre Dreptulu societăţii de a consideră o operaţiune, c u a l e in comun’a Persani, cu comunele Gridu si
associati, trebue se contiena indicatiunea, carele său inchiăta de unu associatu pe contulu seu, că făcută Pereu, impreunate cu unu salariu anuale de 400 fi.
pe contulu societăţii, si de a reclamă daune — in­
cari suntu destinaţi pentru acăsta, totu asemenea teresse, se prescrie (se stinge) in terminu de 3 v. a. si locuinti’a libera, se escrie prin acăsta con­
se va indica, dăca dreptulu de representatiune se curau.
va exercita in comunu. luni, socotite din diu’a, de candu societatea a avutu Doritorii de a concurre, pre lenga cualifica-
sciintia despre contractarea affacerei. tiunea ceruta de legea comunale in § 14, au a
§ 67. Anunciurile menţionate in paragrafele
§ 76. Nici unulu dintre associati nu păte,
precedente, cari voru trebui înscrise cu intregulu fara autorisatiunea celorulalti associati, intr’oduce dovedi, ca cunoscu si limb’a maghiara.
loru cuprinsu in repertoriale de comerciu, se voru pe o a trei’a persăna cu titlulu de membru in so­ Concursele bine instruite suntu a se substerne
subsemna de toti associatii cu propri’a loru mana la Pretura in Sierpeni pana la 90 felll'uarlll
dinaintea tribunalului, său se voru susterne in forma cietate. 1876.
autentica. Dăca ver-unulu dintre associati ar’ adopta pe S i e r p e n i in 24 Ianuariu 1876. 2—3
o a trei’a persăna de sociu la partea sa, său dăca
Associatii, cari voru representa societatea, voru Pretur’a Venetiana.
legalisa totu-odata subsemnaturele loru dinaintea ar’ cede partea- sa unei a trei’a persăne, acăsta per­
săna nu va dobândi nici unu dreptu inmediatu a-
aceluia-si tribunale, său le voru susterne in forma supra societăţii, si in speciale nu va fi autorisata
autentica. Pretiurile piacei
a cere productiunea cartiloru si a inscrisuriloru so­
C a p u I I . D e s p r e r e p o r t u l u j u r i d i c u cietăţii.
i n t r e a s s o c i a t i . in 28 Ianuariu 1876.
§ 77. Dăca prin centractulu de societate său
§ 68. Reportulu juridicu intre associati se printr’o conventiune ulteriăra s’ar’ fi predatu ge­
regulăza mai antaiu prin conventiunea de societate, stiunea unuia său mai multor’a dintre associati, cei­ Mesura Speciea fructeloru fi. cr.
dăca inse conventiunea nu ar’ cuprinde nici o dis* lalţi associati se voru consideră eschisi dela gestiune.
positiune referităria la acestu reportu, voru servi de In acestu casu, associatii geranţi voru potă, chiaru i 1 fruntea . 5 40
base dispositiunile acestei secţiuni. in opositiune cu ceilalţi associati, efeptua tăte ac­ a- Granu ■ midiulociu 6 20
§ 69. Aportandu-se in societate bani său alte tele ce suntu legate de gestiunea ordinaria a pro- Mestecatu de diosu 4 90
33
4
# #
lucruri consumabile său supuse schiambarei, aceste fessiunei de comerciu. | 1 fromdsa 3 46
obiecte voru devenf proprietatea societăţii; acăsta § 78. Gestiunea fiindu deferata toturoru as­ 1 Secara de midiulocu 3 40
regula se referre si la lucruri neconsumabile său sociatiloru său mai multoru dintre ei in acelu modu, Ordiulu frumosu 4
3
cari nu suutu supuse schiambarii, dăca s’a aportatu că unulu se nu păta transige fara altulu, atunci . de midiulocu 2 90
63
frumosu
in societate cu o certa valăre de estimatiune, afara nici unulu nu va potă face singuru nimicu afara o \ Ovesulu de midiulocu 2 55
dăca se va fi operatu estimatiunea numai cu scopu de caşuri, unde prin intardiare s’ar’ nasce periculu. 1 Porumbulu 3 5
de a se fixa partea de profitu. Meiu „ 3 60
Neexistendu o otare restrictiune, fia-care din­ O | # — —
In caşuri dubiăsa se presupune, ca — obiec­ tre associati geranţi va fi autorisatu a efectua tăte Hrişcă , #
8
tele mobile si inmobile — cari pana atunci erau transactiunile referitărie la gestiunea intreprinderei. CD 1 Mazerea t # 10 20
-- .
, ,
Lintea
proprietatea unui’a dintre associati, dăr’ care se afla Transactiunea intenţionata se va suspinde inse, dăca m [ Faseolea 2 28
trecute in inventariulu subsemnatu de toti associa­ ver-unulu dintre associatii geranţi va face opositiune Sementia de inu 12 —
tii — au devenitu proprietatea societăţii. in contra ei. i \ Cartofi • • • 1 50
§ 70. Neci unu associatu nu este obligatu a (Va u r m ă . ) 1 Carne de vita . — 32
augmenta (mari) aportulu seu preste surn’a fixata 1 Chilo ( „ de rimatoriu — — 44
20
» de berbece
prin contractu, nici nu este silitu a complectă f Seu de vita prospetu 29
aportulu, ce ar’ fi diminuatu prin perderi. Nontati diverse. 100 Chilo l » » » topita
§ 71. Societatea respunde pentru spessele ce Keunianea filiale a femeiloru romane
face unu associatu in afacerile societăţii, pentru din Blasiu prin comitetulu arangetoriu invită la Cwursrcurll©
obligaţiunile, ce le contractăza in sarcin’a ei, si B a l u l u defiptu pe Sambeta in 17/29 Ianuariu
pentru perderile ce le sufere imediatu prin opera­ 1876, in sal’a „Otelului nationalu" din Blasiu, ro- la bursa in 28 Ianuariu 1876 stă asia:
ţiunile loru său -prin risicurile inseparabile de densa. gandu pe on. publicu romanu a lua parte la im- Galbini imporatesci — — 5 a. 40
Associatulu p6te reclamă interesse pentru ba­ bunarea stării scălei de fetitie din Blasiu cu oferte Napoleoni — — — 9 » 19
nii avansaţi din diu'a avansului, inse pentru oste- generăse si maranimăse, cari se primescu cu mul- Augsburg —- — —■ 104 n 80
năl’a sa la gestiunea affaceriloru societăţii nu i se tiumita si se voru cuieta prin foile periodice. Londonu — — — 114 n 35
cuvine nici unu dreptu de indemnisare, afara de ( I n t e r e s a n t u ) . Intemplatu nu de mulfcu
casulu mentionatu in § 84. • Imprumutulu naţionala — 68 » 80
in S a b i i u . Amploiaţii de stătu de aici, că si
§ 72. Fia-care dintre associati este obligatu p’airea, după cura se scie, -si au peutru limb’a Obligaţiile metalice vechi de 5% 73 r 85
a aplică in afacerile societăţii acelasiu zelu si aeeasi maghiara instructorele loru platitu de stătu. Mai- E r r a t e . In nr. 2, lege: barou, (bareau) =>
ingrigire, pe cari le aplica de ordinariu in propriele departe precum pentru cancellariele si officiale reg. camera de advocaţi. Col. II după: care de care
sale afaceri. se tramitu luminările, negrăl’a si alte necessarie mai barbaru, său mai observatu lege: său mai ab-
Pia-care dintre associati este responsabilu so­ totu dela Pest’a, astfeliu si pentru înlesnirea stu- surdu. Col. II diosu lege: totuodata i n s e , in locu
cietăţii pentru daun’a ce ea ar’ fi suferitu prin deerei limbei maghiare se tramite charthi’a, ne- de d a r a .
culp’a lui; elu nu va potă compensa acăsta dauna grăla si luminările totu de acolo. Deunadile se Iu art. III. I o b a g i ’ a v e c h i a s i i o b ă ­
prin acele aventage, ce ar’ fi procuratu societăţii petrecura luminările tramise si din caus’a acăst’a g i a n ă u a „GazetV nr. 3, s’a streouratu una er-
in alte caşuri prin zelulu seu. zeloşii invetiacei fura necessitati cu părere de reu răre e83entiala, care de ar’ romană necorresa ar’
§ 73. Unu associatu, care nu va versâ la a-si intrerumpe prelegerile pana la sosirea lumina- infrange tăta poterea argumentatiunei.
tempu aportulu seu de bani, său care nu va predă riloru, nefiendu-le ertatu a si le procură d’aicea. Nu 20%, ci 80°/ (optudieci percentu) din
0
la tempu banii, ce ar’ fi incassatu pe contulu so­ Slaba gospodăria. Astmodu nu se redica, ci se elementulu m a g h i a r u au fostu aruncatu in lan-
cietăţii, său care va lua fara autorisatiunea celoru- omăra statulu. 6re totu asia se mărga lucrurile? tiurile iobagiei, adeca mai tăta populatiunea rurala
lalti associati bani din cass’a sociala, este obligatu P^na candu ? — locuităria in sate si chiaru multe orasie maghiare
a platf interesse din diu’a decandu ar’ fi trebuitu de pre siesurile Ungariei, care numai dela legile
facutu versamentulu său decandu s’a intemplatu re« din 1842 incăce au inceputu a se rescumpara dela
dicarea neautorisata. a baniloru. -ÎÎIaS nota. (La a r m a r e ) . Ministrulu domnii loru cu sume mari de bani (Vedi orice sta­
§ 74. Nici unulu dintre associati n’are drep­ ung, pentru apararea tierei a tramisu la tăte co­ tistica si mai multe acte officiali). In acelu. art.
tulu, fara autorisatiunea celorulalti associati, a face mitatele unu emisu in caus’a assentarei. Fia-care „fură chiaru si copii," se se corrăga: „fură chiaru
operaţiuni pe contulu seu, său pe contu strainu in comissiune de assentare e insarcinata a assenta pe si popii.* (Vedi legile aceloru timpuri).
a e i a i f a i i H : .......... .......... tLMlg. . . . '
Redactoru respundietoriu si E d r t o r u ® , Editiunea: Cu tipariulu lui
IA0 0 BU M U R E S I A N t î . IOANE OOTT si aiu HENRICO,