Page 2 - 1876-01

Ye incredintiediu, ca acei domni v’aru invita ajunsese la S e d a n . Atunci poporulu nu-i dise alte motive, scâse din diferitele legi, si acea prea
câ se le faceţi istori’a intrâga a feudalismului dv. nici macaru cale buna, se ne vedemu sanetosi, c- întemeiata observare, ca ucasulu numitu nu lovesce
ardelenescu, pentru-câ din acelu gallimathias de lasandu-lu in voi’a sortiei, -si vediii acumu de cumi atat’a in drepturile si interessele advocatiloru câ
atati termini, care de care mai barbaru sâu mai plitele nevoi, in care cela dusese statulu prin acţi­ atari, ci cu deosebire in drepturile si interessele
observatu, din acestu: insira-te mărgărite, catu se unile sale desfrenate. poporatiunii nemaghiare preste totu. Proba despre
vede acilea, este impossibile se intielâga ceva. Acei barbati, cari au incercatu centralisatiunea acestu adeveru este; ca representanti’a cetatii
(Ya u r m â . ) in Austri’a, inca au fostu cu totulu alte spirite. Brasiovu, iudata ce a aflatu despre starea lucrului,
Ministrulu principe Schwarzenberg (in Apr. 1852) n’a intardiatu a-si redicâ vocea contra acelei deci-
candu se restea la omu spumegandu-i gur’a, chiaru siuni, ce lovesce asiâ gravu in drepturile si inte­
IBisgtrafa politica a cumetrilor»
si collegii sei tremurâ de înaintea lui. Dâra inca ressele poporatiunii, ce se tiene de competinti’a
(din nr. 91 a. tr.)
se fii vediutu dta pe generalii Kempen si Welden acestui tribunalu. Sambeta in 15 Ianuariu a. c.
C u m e t r e ! N ’ a u d i C u m e t r e ? câ miniştrii de politia, in capulu regimenteloru de represontanti’a cetatii Brasiovu a tienutu siedintia
iârasi ti se intorcu gărgăunii prin capu? Eu gendarmi pedestri si gendarmi călări, ti se parea, si a decisu a face si din partea sa o representa-
se vedemu ce diariu cetesci acolea. Aha, ti-a in- ca si pamentulu se cutremura sub petiârele lui. Si tiune la ministeriulu de justiţia, prin care se câra,
tratu fric’a de centralisatiunea cea artificiâsa ce se cumu de ai uitatu asia curendu, ca pe la noi mai câ acelu conclusu violatoriu si nedreptu se se anul-
planuiesce tocma acuma in diet’a Ungariei. Ei, si toti Bezirkerii si Kreisvorsteherii -si luasera unu leze si judecatoriele de prim’a instantia se fia pro­
te-au revoltatu inpertinentiele deputatului Carolu aeru de mici monarchi absoluţi in sfer’a loru, si vocate a respectă usulu legalu de pana acum, după
Szatmâri, care cere, ca in contra poporului roma- se mi-te fia pusu pecatele câ se dici vreo vorba de care limb’a romana si germana inca erau îndrep­
nescu se se aplice cea mai r i g o r 6 s a c e n t r a ­ gluma catu de innocenta înaintea lui, chiaru afara tăţite a trece pragurile in palaturile justiţiei ungu-
l i s a ţ i u ne*), care cu alte cuvinte mai respicate din officiu, ca -si incretiâ fruntea si te intreb’a: resci. Pucinii membri maghiari ai representantiei
;
semnifica: Se se dechiare bellu poporului romanescu, „Mit wem sprechen S. e?“ — Atunci romanii se si au pledatu firesce contr’a amestecului comunităţii
se fia supusu la legea marţiala poporulu romanescu; reculeseră si tii minte ce facea? Fugea de ori-ce in acâsta cestiune, inse încordările loru au trebuitu
potestate discretionaria, despotismu golanu asupra convenire cu ei; -si scotea caciul’a catu de colo de se se multîumâsca in fine cu insinuarea unui votu
poporului romanescu. înaintea loru, dâra nici odata nu vorbiea mai multu separatu. Dâca tribunalului i este ertatu se inter­
Adecă acestea încercări desperate -ti scotu decatu ceea ce era absolutu necessariu in affacerea preteze si escamoteze legile după plăcu si se lovâsca
dtale peri cărunţi? Adecă dta credi, ca nâue ne ar’ dâ processulu ce avea, âra romaniloru „imbracati impunitu in cele mai sânte drepturi ale poporatiunii,
strica centralisatiunea intentata de ungureni? Mai nemtiesce" le luâ in nume de reu, dâca-i vedea in atunci nice representantiei unei comunităţi urbane
anteiu de tâte ar’ trebui se-ti ştergi ochii, sei in- societatea „domniloru cari înjura pe romanu nem- nu i se pâte contestă dreptulu de a-si redicâ vocea
vertr giuru in pregiuru in t6ta Europ’a si se vedi, ca tiesce.“ Intr’aceea mergea la Vien’a mereu asia in .favârea dreptului eternu alu popâreloru, in fa-
centralisatiunea, fia despotica personala, fia tirannia numitele „Stimmungsberichte* adeca relatiuni se­ vârea respectării legiloru in vigâre si contr'a des­
parlamentaria, se afla in agonia preste totu territo- crete despre spiritulu ce dominâ la poporu după considerării si a violării loru. Scimu bine, ca
riulu Europei, prin urmare ca nu voru potâ fi un­ nationalitati. In anii de antaiu acele relatiuni era votulu separatu alu unei mane mici de unguri va
gurenii acei thaumaturgi, acei făcători de minuni, falsificate chiaru din p o r u n c ’ a ministrului, pana trage mai greu in cumpen’a dreptăţii din Buda­
câ se inviie cadavre imputite. ce insusi monarchulu dete preste acea blastematia; pesta, decatu gravamenulu representantiei urbane,
Modellulu centralisatiunei din Europ’a fusese dâra apoi totu se siliră se-i lege ochii cu ocasiu- care nu cere dela unguri, decatu se respecteze
in Franci’a. Intreba-tive, in cati secuii si cu ce nea caletoriei celei mari pana in Transilvanii. Se legile pre cari ei insisi le-au fucutu, inse acâst’a
midiuloce prinsese acela radecini la poporulu fran- pare inse, ca nu le-a successu de totu, de si mo­ nu alterâza intru nimicu importanti’a pasului facutu
cescu si-lu făcuse, câ după Ddieu se respecte in narchulu era inca numai de 22 de ani. Mai tii de catra representantii romani si sasi ai comunei,
regimu pe a d6u’a provedintia, se aştepte pl6ia, minte, ca numai ce ne pomeniramu dintro-data, pe deârace din asemeni aparintie si manifestatiuni de
s6re, ventu si recâre, pane si vinu dela regimu câ la finea anului 1852, ca funcţionarii incepu se fia nemultiumire voru potâ ungurii celu pucinu se vâda
si dela ceriu. Ba totuşi, dâra ca centralisatiune ceva mai blandi, si mai multu de atata, ca incepu si se intielâga, ca deşi astadi victori’a este a loru,
s’ar’ mai potâ inca numi acolo si in acelu casu, se faca visite pe la casele mai de frunte, ca dau pentru ca a loru este si poterea, totuşi pana mane
unde si candu poporului după suferintie extraordi­ consiliu de înfrăţire prin — c a s a t o r i i . „Fârte lucrurile se potu intârce astfeliu, incatu cei apesati
nare, după belluri civili îndelungate, in fine i se multiamescu dvâstra domniloru, dâra uita-te, roma- se ajunga a distribui gratia asupritoriloru loru*
da ocasiune câ se guste fructele unei păci si pros­ nentiele nâstre nu prea sciu nemtiesce, si care sciu, Calea fortiei si a violintieloru nu pâte duce departe
perităţi de mai mulţi ani, sub unu regimu dreptu, nu-si făcu cruce câ dvâstra, mai si postescu câ ca- ea se va infundâ tocmai atunci, candu cei ce .au
intieleptu, economu, bunu, activu, imparţiale, ade- lugaritiele dela monastirile Paserea, Veraticu, Tie- pornitu pre acâsta cale voru crede, ca au ajunsu
veratu parintescu, prin care calitati se-si câştige ganesci, si apoi nu le place se le viie barbatii pe la scopulu doririloru.
cu incetulu incai încrederea maioritatiei poporului, la 1 6ra după miediulu noptiei acasa.* Mai in Camer’a advocatiloru din Sibiiu inca a tienutu
care apoi se dica intru una de dile: Totu ce face scurtu, brutalitatile centralistiloru au omoritu orce Domineca in 16 Ianuariu adunare generale si intre
regimulu e bine facutu; amu ajunsu in epoc’a lui sympathii in poporu, si candu regimulu ajunse la altele a decisu, a face o representatiune la mini­
Octavianu Augustu, avemu Panem et Circenses, man- Solferino (1859), nici unu sufletu de omu nu l’au
strulu de justiti’a, prin care se-i descopere regre­
camu si bomu, ne desfatamu, inpositele suntu usiâre Yaieratu si nu l’au compatimitu. Asia dâra centra-
tabili impregiurare, ca atatu la judecătorie, catu
statulu nu e datoriu nimicu, sut’a de mii de fetiori lismulu este midiuloculu celu mai siguru de a in-
si mai vertosu la officiale de cârti funduarie se
nu ni-o iau sub arme, se bătu numai sclavii si straina spiritele, de a te face de ur’a lumei. Acestu delibera căuşele asiâ de anevoia si de incetu, incatu
gladiatorii pentru noi, si aceia inca prin tieri de­ scopu se ajunge si mai curendu acolo, unde cen- din acâsta causa poporulu are se suferia cele mai
părtate, caroru abia le audimu de nume; deci se tralismulu committe attentate asupra limbei, a exi- mari perderi. Totu acâsta camera de advocaţi a
traiâsca regimulu si noi cu burt’a la s6re! Ce dici stentiei naţionale, a civilisatiunei, unde ti se spune
decisu mai departe a tramite totu la acelu ministru
cumetre, existu la noi acestea conditiuni ale cen­ din capulu locului verde si rotundu in terminii cei
o deputatiune, care se-i impartesiâsca gravaminele
tralismului? Yorba se fia. mai brutali: Voiu centralisa, pentru câ se te potu
sale relative la eschiderea limbeloru nemaghiare
Ei, mei, dâra vine ministru, -ti bate cu pitio- sfarma cu atatu mai usioru. Dâra credi dta, ca
dela judecătorie. Deputatiunea acâst’a consta din
rulu in pamentu si -ti amerintia, ca te va sfarma. va potâ elu vreodată? Ti-amu mai spusu: Candu siese membri, intre cari si duoi romani si anume
Si apoi dta cumetre, iai de bani buni ame- va face plopulu pere si va da stejariulu mere. Dr. J. Nemesiu si Dr. D. Racuciu. Asiâ trebuieâ
rintiari câ aceste? Dâra nu l’ai vediutu cu ochii Eu nu ve pricepu pe dvâstra, cari dăscăliţi se procâda si advocaţii din Brasiovu.
dtale, curau ei tremura barb’a si budiele, si cumu atatu de multu pe cei dela potere. Sute de ani
ei suna peptulu, câ si cumu ar’ fi de dâge, candu ei n’au primitu consiliulu nici unui romanu; ce ve — Camer’a deputatiloru in Budapest’a a luatu in
strigâ catra cei de prin pregiurulu seu? Cu totulu insiâla fantasi’a vâstra câ se credeţi, ca tocma cu- discussiune proiectulu de lege despre reformarea
alţi miniştri si alţi barbati de stătu au fostu in ventele vâstre voru avâ trecere la ei? De ce nu-i legii municipali si introducerea comiteteloru per­
Franci’a sub Napoleonu III, cari se incercara se lasati in pace se mârga incatrau le place, la Cos- manente. Aceste comitete voru constă din 21
concentre t6ta potestatea intr’unu singuru punctu. sova, la Yarna, la Mohaciu, la Siri’a (Vilâgos), ce membri, dintre cari 11 voru fi denumiţi de catra
Urmarea fit, ca poporulu intieleptitu prin experien- ve dâre pe voi capulu loru? guvernu, âra 10 aleşi de catra municipiu. Acestu
tia, in locu de a mai asculta de conspiratori si a’si Dâra limb’a, dici dta cumetre, limb’a. Las’ comitetu va avâ se ingrigâsca apoi de tâta admini»
expune viâti’a pe baricade, -si vediii de affacerile ca-ti voiu implâ eu urechile si despre limba, numai stratiunea municipale. Dlu Tisza crede, ca prin
sale, totu-odata dâra insielâ pe regimu dandu’i tâte de m’ar laşa in pace alţii, câ dta. introducerea acestoru comitete permanente va redicâ
cate’i cerea, inse’i subtrase tâta increderea, -lu lasă administratiunea publica din starea sa asiatica, inse
câ se-si faca de capu si nu-lu dăscăli nici atatu baronulu Sennyey i-a doveditu in siedinti’a dela 12
ISrasiovu 7/19 Ianuariu 1876. Ianuariu a. c., ca proiectulu din cestiune este unu
catu au dascalitu de optu ani incâce unele diaria
romanesci pe regimulu ungurescu, pierdiendu-si In representatiunea făcută de catra advocaţii monstru, prin care d-lu primu ministru vrâ se-si
tempulu cu sapunirea harapului. In fine regimulu romani si sasi din Brasiovu contra ucasului, prin câştige influintia pana asupra celoru mai mice
care tribunalulu de aici opresce limbele nemaghiare lucruri, ce taia in autonomi’a municipialoru, âra
*) „M. Polgâr* nr. 10. de a mai intrâ in palaturile justiţiei, obvine intre pre nationalitati vrb se le eschida cu totulu dela