Page 3 - 1876-01
P. 3
partecipare la administratiune si prin acbst’a se le Intre insurgenţi si turci au incetatu atacurile Poporulu inca ambla ametitu si nu scia . . .
înstrăineze si mai tare de catra stătu. continue din caus’a ernei, inse făcu cu atatu mai de care protopopu se se tiena; comitetele si sinodele
mari pregătiri pentru primavdra, resoluti la lupta ptpesci nu pre voru a-se adunâ la siedintie sub
Dlu Tisza respundiendu la critic’a baronului
si m6rte pentru libertate. pretextu, ca numai se incurca cu arondarea si in
Sennyey dise, ca are firma convicţiune, ca proiectulu
In P r a n c i ’ a se afla la ordinea dilei alege tregirea protopopiateloru.
seu va contribui la ameliorarea administratiunei
rea senatoriloru restanţi 225, si apoi a deputatiloru Erâ si o subventiune pentru preoţii meritaţi,
mai multu decatu ar potb contribui unu proiectu la n6u’a camera, care se va intr’uni in 8 Martiu din grati’a imperatbsca..., neci aceea nu se mai
alu dlui Sennyey, care cere denumirea funcţionari- a. c. Republic’a se consoliddza prin comun’a în capeta regulatu, ba se vorbesce, ca n'o se se mai
loru municipali. Dsa scie ca la alegerea functio* credere. — dd, ca-ci in anulu acesfa nu s’au impartitu acelu
nariloru se intempla multe abusuri si erori, inse ajutoriu, carele catu de pucinu erâ, prindea bine
bietei preotimei nbstre, carea n’are de nicairi nici
aceste abusuri si erori se ivescu de multe ori in
B u c u r e s c i , 1 Ianuariu 1876. Inaltu or- unu venitu. Constitutiunea basericei are se vindece
mai mare mesura la denumirea loru. Dlu primu
dinu de di. or-ce scăderi prin executare si intrevenire inexo
ministru dice, ca prin o administratiune si justiţia
O s t a s i ! rabile. Yideant Oonsules! J. 0.
buna va fortiâ pre nationalitati se iubbsca statulu Yedu cu o mandria adeverata naţionala, ca voi
maghiaru, ddca inse dinsele cu tbte aceste se vom -mi oferiţi la fia-care reinoire a anului ocasiunea
intbrce contra patriei, atunci va aflâ dsa leacu de a ve multiumi pentru progressulu simtitoriu ce B e e l e a n u , 6 Ianuariu nou 1876. Iu
pentru pielea loru, ca-ci pentru aceea are dbra po- ati continuatu a. face in anulu incetatu. monotoni’a, amorţirea si melancoli’a tempului, in
Acdst’a este de celu mai bunu auguru pentru care ne aflamu, nu numai in natura, ci si in
terea in mana. Din acdsta enunciatiune se vede,
viitoriulu institutiunei n6stre militari. Ye multiu- spirite, in 4 Ian. st. n. in murgitulu serei dcca
ca d-lu primu ministru n’a renunciatu inca Ia po~
mescu si ve urezu ano bunu si fericitu. aici una cununa formbsa de inteligentia romana din
litic’a de sfarimare; inse acdsta amenintiare sdmena Datu in Bucuresci la 1 Ianuariu 1876. vecinulu districtu alu Naseudului, care petrecii pana
multu cu amenintiarea ciganului, care vediendu-se OAROLU. aici pre fostulu presiedente alu desfientiatului tri-
trantitu la pamentu strigă: „Luati-lu de pre mine, bunalu de acolo Magu. D. Ioane P l o r i a n u , cu
prd stimabil’a-i familia in strămutarea la nbu’a
ca-lu omoru.“
staţiune totu de presiedinte sedriale la pretoriulu
— V a m a s i b a n c a . 4 Miniştrii ung. se M a l u l u s t e n g u a l u O l t u l u i in 31 Dec. siculicu Odorheiu.
ducu in 23 Ian. dr’ la Yien’a spre a continua 1875. Candu privesce cineva in baseric’a n6stra
pertractările vamali si dbr’ ale si fini. — „EllenOr* ort. resarit. dela intr’oducerea constitutiunei nbstre Sub decursulu unei cine arangiate in onbrea
diuariulu Tiszaianu in art. sub titlulu: „Preste totu bisericesci prin asiâ numitulu „Statutu organicu" bărbatului cu merite nunumai pre terenulu justiţiei
resbellu* considera expressiunea min.presid.austriacu si prin actele congreseloru si sinbdeloru nbstre ci si alu culturei natiunale se redicara cordiali
princ. Auersperg: ca nu voru concede maghiariloru basericesci — i s’ar’ pard, ca in aceea-si baserica toaste, la cari bravulu nostru barbatu intre lacrimi
neci banca separata neci concessiuni in cestiunea domnesce intr’adeveru constitutiunea cea mai fru- a eschiamatu catra celi presenti: „udâti pomulu
de vama, — câ o dechiarare de resbellu; apoi mbsa si mai liberale facie cu cele alalte base- saditu !*
cuvintele min. austriacu br. Lasser: ca a acceptatu rice . . . etc. Pre St. Dna presidenta, carea cu mare zelu
învoirea dualistica numai, pentruca atunci se per- E adeveratu, ca constitutiunea in sene e fbrte si energia influintiâ la cultur’a secsului frumosu in
duse batai’a dela Kbnigsgrătz, dr’ astadi e altu frumbsa; — e vorb’a inse, ca cum se practisddia Districtu, chiamata de o deputatiune fii salutata la
ceva—, câ duşmane—le respinge offi. „EllenOr“, in viati’a de tbte dilele? Acdst’a n’o pote sci ni- intrare cu cele mai caldurbse aplause, eara la des
cu cuventu, ca Ungari’a e stătu nedependentu, si mend altulu, de catu acel’a, carele vietiuiesce in părţire urările de se traidsca „mam’a grachiloru",
ca decide cu regele seu incoronatu si regimele par acdsta constitutiune basericdsca, si are in tbte dilele si versarea de lacrime nu mai voliau a lua capetu.
lamentam liberu preste s6rtea sa, si ce e alu sou afacere cu ea. Abstragundu dela acele irregulari- Marturismu, ca o despărţire mai dolibsa si
n’are alu cers dela nime, ci numai alu exercea. tati, ca in cate-o parocbia, unde e peritoriu de mai simtitbria abia se va fi potutu intempla.
Unu regimu ung., care ar’ lucra contra acestui fome si unu singuru preutu, se făcu cate duoi Actulu acestâ a sternitu si in maghiari admiratiune
principiu si in punctulu de vama si in celu de unulu preste altulu; — ma astadi dbra avemu si si respectu. Pe unu poporu, ce si sci stimâ băr
banca n’ar’ mai susta neci 24 bre. Asia ddra preoţi s u p e r n u m e r a r i in archidieoesa. Se re- baţii sei destinşi, cauta selu respecteze si contrarii
numai câ pertractări internaţionali si intielegeri venimu inse la casulu celu mai prbspetu, la aron lui. In fine si noi consimtimu cu unu toastante,
împrumutate se privescu aceste consultări de „El- darea si întregirea protopopiateloru din archidiecesa, ca distr. Naseudului pbte fi mundru, ca a potutu
lenbr“ ca Ungaria, ddca si candu va vre p6te de- cari pana acum au stătu si stau sub administratori dâ fratiloru secui unu presiedinte de justiţia.
chiara, ca lini’a de vama de a lungulu granitiei protopopesci. Fraţii naseudeni, pana voru tiend de simbolului
unguresci susta. Acdsta vorba sta cu titlulu acestui Ce se vedi aici? Inca sinoiulu din 1874 prin parintiloru sei: „Yirtus romana rediviva*, cu fii sei,
stătu „Austro-uDgaria" in celu mai aprigu contrastu, dispusatiunea sea dela 11 Aprile nr. protocol. 27 si voru face câ cultur’a si educatiunea n a t i o n a l e
incatu nu mai încape aici indoidla. a fostu decisu: câ, fora cea mai mica amenare, se a fiiloru sei se de exemple illustre din sinulu seu,
— A c ţ i u n e a d i p l o m a t i c a i n c a u s ’ a se faca întregirea protopopiateloru pre basea proiecte- din Rom’a mica, voru fi stimati si de străini.
o r i e n t a l e a devenitu a fi obiectu de alternativa loru de arondare, ce s’au fostu aprobatu de acel’asi P. M. si S. M.
pentru Turci’a, câ sdu se primdsca propunerile sinodu, insarcinandu-se totu-deodata cu ducerea in
poteriloru nordice, cuprinse in program’a făcută de deplinire a acestei dispusetiuni Consistoriulu Sabiianu,
c. Andrassy si incuviintiata si de Franci’a si Itali’a carele s’a si incercatu de 2 ori a pune in lucrare Nontati diverse.
dbr’ si de Angli’a — sdu se fia gafa la o intre- întregirea protopopiateloru prin alegerea de proto
venire din partea poteriloru cu potere armata in popi actuali in loculu administratoriloru ptpesci de — ( C o n v e n i r i c o l l e g i a l i . ) Reuniunea
provinciele resculate Bosni’a si Herzegovina, câ se pana aci, precum si acolo, unde prin acordare s’au de cantari si gimnastica a Romaniloru brasioveni
faca ele pace si ordine după planulu loru. Cuprin- formatu protopopiate nbue: prim’a data prin cer- ne-a procuratu Sambet’a trecuta o sdra dintre cele
sulu propuneriloru c. Andrassy e inca secretu ne- culariulu seu din 13 Ianuariu a. c. nr. 132/92 B. mai plăcute. Program’a, care a intrunitu mai ver-
resuflatu; atata totuşi se scia, ca poterile voru a indreptatu catra tbte protopresbiteratele, care nu se tosu cântece naţionali, s’a esecutatu spre multiu-
face ordine numai in provinciele resculate si, ddca scia din ce motive s’a zadarnicitu inca atunci ; a mirea toturoru celoru de facia. Precum am aflatu,
Turci’a ar’ resiste, atunci chiaru si cu intrevenire dbu’a ora prin ordinatiunea cons. ddto. 17 Iuliu a. numai dlui Ioanu B. Popu este de a se multiumi,
armata — fora indoidla a poterii vecinasie. c. nr. 2134 asemend îndreptată catra tbte proto ca acesta Reuniune, cu care ne mandrimu, si-a
In Constantinopole representantii poteriloru au presbiteratele intreginde, pre basea carei’a s’au si mai reeulesu odata poterile, cari pareau a o fi
inceputu in deosebi a lucra, spre a îndupleca pe scri8U tbte concursele in foi’a „Tel. rom.“ cari au parasitu, pentru ca vitregimea tempului nu crutia
Pbrt’a Otomana pe cale semiofficibsa, câ se pri espiratu de 3 si 4 luni, si totu-si nu vedemu inca nici asemeni întreprinderi.
mdsca acele propuneri si se le pună in viatia fora neci unu resultatu. C l e r u l u T e n e r u din Institutulu teo-
amanare. Se aude ca P. Metropolitu M i r o n u R o m a n u l u logicu gr. cat. de G-herl’a in numele intristatiloru
P6rt’a inse se grăbi de-si tramise comissariu ar’ fi sistatu intregirea protopopiateloru. Consisto- parenti Q-avrilu si Maria, neconsolatului unchiu
la resculati, cu ordine de ai pacifica, câ se nu aiba riulu arcbidiecesanu din Sabiiu, candu a purcesu la Vasiliu Buteanu, jude reg. in Siomcut’a-mare, a
cuventu poterile cele mari a se amesteca in căuşele intregirea protopopiateloru, n’a facutu altu-cev’a de fratelui Nicolau si alţi consângeni, cu anima sfa-
interne ale imperiului suveranu. catu a voitu se aduca la deplinire dispusatiunea siata de dorere face cunoscutu, ca tenerulu de mare
Nbuele dispositiuni ale Turciei, cari cuprindu sinodale precitata ce i- s’a impusu, prin urmare, a sperantia VASILIU L. RAUSU teologu in an. alu
ordinea catra trupe turcesci a se apropia catra purcesu in acdsta afacere fbrte legalu. IlI-le, după unu morbu consumatoriu de cateva
Montenegru a casiunatu in Muntenegru o neodihna Pbte-ca Escelenti’a Sea Metropolitulu, a sistatu luni, — ’si dede blandulu seu sufletu in manile
sgomotbsa. Intr’unu consiliu belicu desfasiurâ prin arondarea protopopiateloru pre basea conclusului Creatorelui seu la 29 Decembre a. c. st. n., in
cipele Nichita, ca tienut’a lui de pana acumu a congressului din 1870 § 157 pt. 3 unde se dice: etate de 23 ani la 7 bre a. m., invitandu la astru
fostu correcta si, deşi unii montenegreni particulari S i n b d e l e e p a r c h i a l i s u n t u a v i s a t e carea remasitieloru pamentesci ale fericitului repau-
au luatu parte la luptele cu insurgenţii, Turci’a nu a c e s t u p r o i e c t u d e a r o n d a r e a p r o t o - satu deflpta pe 30 Decembre la 3 bre. Fia-i tierin’a
e indreptatita a lua pusetiune amenintiatbria facia p r e s b i t e r a t e l o r u , s i d o t a t i u n e a p r o - usiora si memori’a eterna!
cu Montenegru si intrdba, ca ce e de facutu? Re- t o p r e s b i t e r i l o ' r u , a l u s u b s t e r n e c o n
sultatulu consultariloru fii, câ se ascepte pana candu g r e s s u l u i v i i t o r i u s p r e u l t e r i b r ’ a
concentrările Turciloru la granitia voru lua dimen a f a c e r e . Ei bine, asi’a se fia, dbr’ apoi bre leges de cotnercln.
siuni mai mari, pe cari apoiu le voru privi de pentru ce nu s’a conchiamatu in tomn’a ast’a con- (Urmare).
„casus belii *, si Montenegru cu t6ta poterea s’a gressulu?!! Pentru ce nu s’a sistatu intregirea
(14000) va descinde pe campulu luptei in Hertie- protopopiateloru a căpiţe, adeca dela inceputu.... TITLULU III. Despre raţiuni (firme).
govin’a.' Ddca a fostu motivu de a se sistâ intregirea § 10. Raţiunea (firm’a) este numele, sub care
Pregătiri la acdsta au premersu si pana acumu, protopopiateloru, erâ bine se se fi facutu acdst’a comerciantulu exercitdza afacerile sale si pe cari
pentruca principele si midiuloci de tempuriu unu inca in s i e d i n t i ’ a c o n s i s t , d i n 1 7 . I u l i u lu intrebuintiaza de semnătură (iscălitură).
imprumutu de 5 mili6ne si in societate cu Serbi’a a. c. câ se nu se fi escrisu neci unu concurau cu § 11. Comercianţii, cari exercitdza comerciulu
yoru ajuta pe insurgenţi la lupt’a inceputa, spesele basericeloru , . , . loru fara associatu, suntu oblegati a se servi numai