Page 5 - 1876-01

T U IS U Y M

Gaaet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e pronomera la poştele o. si *r., si pe la
Fâi's, candu coneedu ajatâriale. — Pretiulu: Afillfilfg DD, corespondenţi. — Pentru seri& 6 or.
pe 1 acu 10 fl., pe 7î 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. d^tUfoarO' pn-
v. a, pe unu anu sdu 2 /* galbiai mon. aunatâria. blioare.
1

Ir. 3. Br&slovu 23|11 lannaria 1876.

populatiunea rurale propriu disa, că atare, nu se pamentulu pe care’lu cultivă elu, se cunâsce mai
lobagla vechia si iofiagia nona. află in conditiane de sierbitute, cu singur’a excep- alesu din decretele aceloru regi, prin care tieranii
i (Urmare). tiune a famiiiiloru aduse in captivitate jure belii, era aparati in contra rapitoriloru de agri, de fe-

III. Apoi dâra se incepemu tocma dela A- adeca cu dreptulu pumnului, din alte tieri si asie- natie, păduri s. a., pe care ceia le possedea „jure
dam? Ar’ fi camu prea lunga istori’a, ar’ si camu diate in diverse regiuni ale tierei, pe locuri lipsite haereditario." Mai tardiu cuventulu Colonu ajunse
intra pe territoriulu theologiloru, cari nu prea sciu de cultivatori. Ce e dreptu, sârtea aceloru cadiuti a fi sinonimu cu Iobagio, âra după aceea amendâue
de nici o gluma. Asia dâra se o scurtamu, si se in captivitate si sierbitute era in adeveru tirana si de acelasiu intielesu cu Sclavu.
o incepemu numai dela unu santu ungurescu, anume paganâsca. Sclavii adeca, necumu se se fia bucu- Preste coloni, străvechi locuitori ai tierei, au
Stefanu. ratu de vreunu dreptu civile, dâra nu era conside­ mai venitu si asia numiţii Hospites, Ospeti *), chia-
Falsificatorii de istoria spunu, ca sclavi’a in raţi nici că âmeni, ci numai că ori-ce animalu sâu mati si nechiamati, cu conditiuni, cumu amu dice,
tierile corânei unguresci ar’ fi fostu consecenti’a fi- . alta obiectu de comerciu, ori că instrumentu de de buna invoiâla, sâu cu conditiuni puse prin legi
râsca a ocuparei loru prin poporulu maghiaru cu care te folosesci si-lu arunci ori nimicesci cumu si sâu decrete. Mai tardiu s’au calcatu si conditiu-
a r m e l e . Mai anteiu, ca nu existe unu singuru candu-ti place; cu alte cuvente: omulu liberu potea nile acestora in partea loru cea mai mare; sca-
documentu a u t l i e n t i c u demnu de credin- se omâre pe sclavu, fora că Se fia fostu pedepsitu pandu numai cei, cari apucasera a se asiedia prin
tia, scutitu de ori-ce fabule de ale unoru chro- de cineva; âra dâca omulu liberu omori pe sclavulu cetati fortificate, si cari s’au pusu sub protectiunea
nicari anonimi, cu care se se pâta proba vreodată, sâu sclav’a altui omu liberu, nu avea de catu se- i regiloru, buna-âra, că si sasii din Transilvani’a.
ca maghiarii ar’ fi ocupatu aceste tieri cu armele. dâ unu altu sclavu sâu alta sclava, sâu pretiulu Pana catra finea vâcului alu 13-lea sclavi’a se
Dâr’ apoi cumu s’a intemplatu, ca din vreo cinci persânei omorite. Dâca aierbulu unui’a omorieâ pe intensese preste maioritatea locuitoriloru fora dis-
miliâne de m a g h i a r i pana in a. 1848 celu pu- sierbulu celuilaltu, cela se vendea, âra pretiulu -lu tinctiune de naţionalitate, din care causa tierile a-
cinu patru miliâne maghiari curaţi, poporu tieranu impartiâ dreptu in dâue, alu ucisului si alu uciga- ceste suferiea infricosiatu. Pe atunci inse veni la
neamestecatu fuseseră i o b a g i , sierbi ai domniloru siului, sâu ca domnulu ucigasiului numerâ celui­ tronu regele Andreiu III numitu venetianulu, care
feudali? Dâca maghiarii au aruncatu pe alte po- laltu 27 7 bucatiele de auru, ca-ci adeca viâti’a in a. 1298 emitte cunoscut’a lege a emanciparei
2
pâra in sierbitute, in iobagfa, cine au aruncatu pe unui sclavu era pretiuita 55 denari de auru. Cor- poporului cultivatoriu de pamentu, prin care se de­
20°/ din elementulu maghiaru in lantiurile ioba- pulu femeiloru sclave era la dispositiunea domnului cretă libertatea si liber’a migratiune a acestei classe
0
giei ? ’lau aruncatu. aristocrati’a inchiagata din tâte loru sâu a fiiiloru lui. fârte numerâse de locuitori **). Acea lege inse
nationalitatile. Acea conditiune barbara a sierbitutei precum s’a intinsu numai preste Ungari’a propriu disa, âra
Pre candu Pap’a dela Rom’a cu episcopii sei era pe la anulu 1000 dela Ohristosu, se întinse in Transilvani’a, Croati’a si Slavoni’a nu a potutu
au fundatu regatulu Hungariei si ’iau datu de rege successive preste partea cea mai mare a locuitori- străbate din caus’a cumplitei cerbicii a feudali-
pe Yoicu, cărui in baptismu ei puseră nume Ste­ loru tierei, in catu după vreo dâue sute de ani mai loru; chiaru si in Ungari’a produse resistentia mare
fanu, cuventele Iobagio si Servus nu numai ca nu era liberi inca numai aceia, cari se apară cu ar­ din partea aristocraţiei; totuşi poporulu incai se
era sinonime, dâra semnificatiunea loru differiea in mele pana potea. Dâra seibataci’a nobilimei nem- consolă, ca avea la ce apella, adeca la una lege
essenti’a lucrului. Iobagio, pe care unii -lu deriva tiesci incuragiâ fârte multu pe nobilii (numiţi pe adusa si sanctionata in favârea lui, si la persân’a
dela evreesculu Iabad, ceea ce semnifica Ministru, atunci iobagiones) si pe căpitănii din Ungari’a si regelui, âra candu vedea si vedea, ca si manile a-
in dilele regelui Stefanu si mai tardiu sub alţi Transilvani’a. Asia feudalismulu apusânu se latieă cestuia suntu legate, si ca elu a devenitu jocarla
cativa regi se numia toti demnitarii tierei, funcţio­ incâce că si cium’a si lepr’a orientala. Se caută feudaliloru, atunci poporulu -si mai luă si elu sa-
narii curtiei regesci, comandanţii fortaretieloru si mulţime de pretexte, spre a rapf libertatea âmeni- tisfactiune in moduri diverse, prin focu, prin omo­
estasii acestora, cumu si una parte a ostasiloru că­ loru. Dâca cineva nu esia la âste candu -lu chiamâ, ruri, denegare de orice ajutoriu intre impregiurari
lăreţi, precum acâsta se pdte proba cu unu numeru era declaratu de sclavu. Celu care se amestecă grele, bellice, candu feudalii avea trebuintia mare
frumosu de legi si mai vertosu decrete vechi *). trupesce cu sclav’a altui’a, deveniea sclavulu dom­ de ajutoriu. Acea lupta intestina intre feudali si
Din contra prin cuventulu Servus se denotă persâ- nului ei. Ori-cine ce fură, era pedepsitu cu per-u cultivatori a cursu 100 de ani, pana candu in a.
nele nefericite, care in tempuri bellice cadea in ca­ derea libertatiei si se vendea in piatia, âra furtu­ 1397 veni regele Sigismundu cu altu edictu fârte
ptivitate, sâu si de acele, caroru li se dictă sier- rile in acele timpuri era fârte dese; fură chiaru si memorabile, intru care elu, pe atunci inca teneru
bitutea prin sententie judecatoresci că pedâpsa copii, cumu fura corbii totu ce straluce. Cei cari vigorosu, pe langa ce înfrunta aspru pe toti tiranii,
pentru crime; mai ajungea in sierbitute si alţii, vindea vite la âmeni din alte tieri, si toti cati nu declara totu-odata, ca toti âmenii suntu egali din
de buna voia sâu de saracia, ori prin casatoria cu potea plaţi amendele (glâba, birsiagu) dictate asupra nascerea loru si proclama l i b e r ’ a m i g r a t i u n e
sclave. A spune mai departe, cumu au ajunsu cu­ loru, era pedepsiţi totu cu perderea libertatiei *). cu tâta s o l e m n i t a t e a . După optu ani, adeca

ventulu Iobagio successive sinonimu cu Servus, Dâra in fine mai era si dreptulu celui mai tare, in a. 1405 acelasiu edictu regescu se pertractă in
Sierbu, Sclavu, Robu, ar’ fi a infera in frunte nu mai curagiosu, selbaticu, astutu, drepturi pe care dieta si cu invoirea representantiloru tierei se pre­
numai pe aristocrati’a vechia, dâra si pe clerulu le au leii, tigrii, hienele si lupii, vulpile, vulturii facă in l e g e s a n c t i o n a t a * * * ) . S’ar’ insiela
vechiu alu Germaniei si alu Ungariei, carele sus- si uliii. Pe langa tâte aceste, viâti’a âmeniloru
tienendu sclavi’a, calcă in pitiâre cele de antaiu si era pretiuita pucinu; se spendiurâ âmenii adesea *) Praeterea intraverunt Hungariam tam tem-
cele mai sublimi precepte ale christianismului, adeca pentru lucruri de nimicu. poribus Geichae et S. Regis Stephani, quam diebus
charitatea catra de aprâpele si l i b e r t a t e a con­ Am premissu mai susu, ca pre candu s’a fun­ Regum aliorum: Bohemi, Poloni, Graeci, Hispani,
Hismaâlftae seu Saraceni, Bessi, Armeni, Saxones,
sacrata prin evangeliu. Numerulu sierbiloru fusese datu regatulu Ungariei, populatiunea rurala nu se Turingi, Misnenses et Rhenenses, Cumani et Latini;
ai in diiele sântului Stefanu regele Ungariei deatulu află in conditiune de sierbitute. Acea populatiune diutius in regno commorando, quamvis illorum ge-
de mare, inse fârte departatu de numerulu celoru era cunoscuta in acele tempuri cu terminulu lati- neratio nesciatur per matrimoniorum diversorum
cadiuti in sierbitute sub titlu de iobagi, cari ode- nescu Col o ni. Pre candu maghiarii goniţi din contractus Hungaris immixti, nobilitatem pariter et
niâra era cu totulu liberi, domni pe capulu, pe fa- alte tieri s’au asiediatu mai antaiu in Panoni’a, descensum sunt adepţi. Observaţi bine, aproposito
rnili’a si averea loru, a caroru libertate personale după aceea successive si in Daci’a, patriele acestea de fabulele lui Roessler si ale altora, ca chronica-
riulu Joannes Thuroczf, numerandu pe aceste 13
dâca nu suferiea din alte cause accidentali, dâra din era populate, si agricultur’a inainta binisioru, âra popâra că venetice (advenae, hospites) intre a. 1000
causa, ca iobagii se află in servitiulu statului, in a agricultorii romani si slavi era toti âmeni liberi, si 1200, despre romani (valachi) nu face nici-o
regelui, sâu in a vreunui duce, capitanu, functio- că si cei ce se numiea iobagi in sensulu pe care’lu menţiune. Yedi-bine ca nu, pentru-ca Yalachii eră
nariu publicu in afaceri publice, cu arme ori fora indigitaramu. Cumca poporulu cultivatoriu de pa- fârte de multu aici pe locu.
acele, nu era se fia alterata intru nimicu. Nici mentu fusese liberu si ca era proprietariu preste **) ... Quilibet Rusticus seu Iobagio alicuius
Nobilis, si voluerit . . . . l i b e r e se causa commo*
randi transferre valeat.
*) A se vedâ: Carolua Pfahler, lus Georgicum *) Legistii cunoscu tâte lucrurile aceste din ***).... Imo dignum arbitramur et congruura,
Regni Hungariae et Partium eidem adnexarum. decretele regelui Stefanu, mai alesu L. II: cap. quod cum exordio o m n e s homines prima parens
Keszthely 1820, dela pag. XXII înainte. 13, 16, 26, 27, 67 etc, aequaliter produxerit, hi l i b e r i habeantur, quos