Page 7 - 1876-01

Proiectulu de reforme, pre care l’a prelucraţii d-lu pamentulu taxalu asiaddra nu se pdte lua dela ta- ndstra, barbatii natiunei nâstre etc., .in fine privi­
Audrâssy pre seam’a popdreloru creştine din Turci’a xalistu, ddca responde tax’a, credu ca si celu din rea viitorului nostru — contiene unu sistemu de
si care s’a presentatu Sultanului in dilele aceste, urma carturariu dela sate o scie, pentru-ca rescum- adeveruri triste, care, abstragundu dela ori si ce
peranduse odata, taxalistulu devine proprietariu ne- influintia, singure ne prov6ca, a intari simtiulu
a facutu o rea impresssiune asupr’a guvernului
tiermuritu alu moşiei sale. nationalu, a mari activitatea ndstra in tote direc­
turcescu. Marele viziru Mahmudu Pasi’a ar fi res- ţiunile si a sustiend armoni’a necessaria in sinulu
i r r f . 1 • Cumu se va resolvi si decide acdsta întrebare
punsu consulelui austro-maghiaru, cumca pdrt’a atunci, candu trecundu cei 3 ani de usucaptiune, dulcei nâstre naţiuni. Salutarea fii aplaudata cu
ottomana pana atunci nu si va esprime parerea in fisoulu va luâ possessiunea din man’a aceluia, care entusiasmu si dlu autoru cu „Se traidsca*.
privinti’a elaboratului dlui Andrâssy, pana candu — posito — nu va responde regulatu tax’a stato- Societatea „Romani’a juna* a tenerimei stu-
acel’a nu va fi spriginitu de t6te poterile, cari au rita, sdu candu taxalistii ar’ voii a se rescumperâ, didse din Vien’a, catu si onor. corpu profesorale
subscrissu tractatulu de Paris. De altmintrelea este cu totulu alta întrebare, si va fi probabilu, ca din Naseudu -si manifestară simpathiele îoru facia
taxalistii nu se voru potd rescumperâ nece una data, de soc. „Iulia* prin gratulatiuni telegrafice, care
Sultanulu ar fi facutu dejâ concessiuni destulu de
peDtru-ca proprietatea nu este si nu va fi mai multu se primiră cu „se traidsca*.
mari pentru supusii creştini si cerendu trebuinti’a
a lui, ci aceluia, care lu injuga. Frumds’a petrecere va remand o via suvenire
le va mai completă, inse pentru câ pacea se se Observandu, după parerea mea, acdsta mare din anulu acesta in animile nâstre. Societatei
pdta asecurâ in modu durabilu, ar fi necessariu, câ gresiala, amu facutu inca atunci atenti atatu pre „Iulia* inse ’i dorimu din anima înflorirea si pros­
poporatiunea creştina se n’aiba de a multiuml unii domni advocaţi de romanu din Abrudu, . . . . peritatea s’a, spre realisarea scopului propusu, spre
altu-cuiva pentru acele concessiuni, decatu suve­ cari stau in atingere mai de aprâpe cu poporulu, cultur’a si benele natiunei nostre. Br.
bâ chiaru si pre unii parteculari din acestu poporu
ranului loru, si ddca intru adeveru poterile dorescu
nefericitu si spoliatu de drepturile avute, câ se vdda
pacea in orientulu Europei, atunci ar fi de doritu,
de cu tempu, si in decursulu terminului de recla­ Legea de comerciu.
că initiativ’a in acestu respectu se o lase numai si mare, care pentru Zlatn’a espira cu ultim’a Ianua­
numai Sultanului. Atitudinea celoru lalte poteri riu 1876, se reclame scaimbarea acestui titlu ne- (Urmare).
in acesta privintia pare a inclinâ mai multu pre dreptu, si se nisuidsca a înscrie pentru exemplu § 27. Inventariulu si bilantiulu se voru sub­
partea lui Andrâssy. unu astufeliu de titlu „Compossessori intru parti scrie de comerciantu. La societăţi in nume colec-
In totu casulu inse lucrurile iau o desvoltare, egali Placenta Anutiu-Ochilariulu si cu soci’a sa tivu si la societăţi in comandita, actele menţionate
Popescu Elen’a." — se voru subsemna de fia-care dintre associatii in
ce inspira mari temeri. Sunt dejâ mulţi, cari nume.
Si dupa-ce fisculu are dreptu de a trage pen­
mirdsa pravulu de puşca si dicu, ca primaver’a ce
tru acea possessiune numai un’a taxa anumita, a- Comerciantulu este liberu a înscrie inventariulu
se apropia nu va potd trece, fora câ se nu stra-
ceea se ss petrdca câ unu ingraunamentu in folia si bilantiulu intr’una carte ad hoc sdu a le face
f6rme orientulu. Diuariulu de Yien’a „N. Frbl.", ingreunamenteloru vechi C/a pentru-ca numai pre separatu. In acestu din urma casu actele voru tre­
care sta in relatiuni cu ministeriulu affaceriloru asta cale potu vedd aperatu poporulu de una espos- bui se se păstreze in ordine cronologica.
aşterne dice: „Ne apropiamu de nisce complicatiuni sessionare eventuale. — § 28. La facerea inventariului se voru pune
f6rte seridse; este vorb’a de a fi pregătiţi la ori-ce Prelunga t6te aceste nu amu cunoscientia, câ t6te părţile de avere si tdte creantiele cu acea va-
eventualitati si este prea probabilu, ca in curendu 6re-care zlatndnu se-si fi aperatu pana acuma drep- 16re, ce li se cuvine pe timpulu inventurei.
tulu seu, si se se fi nisuitu a şterge titlulu ne- Creantiele dubiâse se voru trece după valdrea
se se para neaperatu de lipsa unu apellu catra
dreptu, precum e celu urmatoriu: „proprietariu fis­ loru probabila, creantiele neincassabile se voru scadd
patriotismulu toturoru poporatiuniloru din imperiu.
culu regiu si usufruptuariu prelunga taxa de fi. — cu totulu.
Situatiunea este critica si este [bine a pregăti opi- cr. — Candea Petrutiu.* § 29. Fia-care comerciantu este obligatu a
niunea publica pentru eventuai’a catastrofa/ — Deci ddra făcu atentu pre totu interessatulu, păstră epistolele comerciali, ce a primitu; totu ase­
Apellu se va potd face, inse anime cumane acel’a câ inca pana in ultim’a lunei acesteia se-si caute menea e obligatu a opri si păstră una copia din
nu va incaldî, nice nu va entusiasmâ. protocolulu seu respectivu din cartea funduaria, care epistolele comerciali, ce a tramisu si ale trece, după
lu pdte aflâ si la cancellari’a oppidana, si indata ordine cronologica intr’o carte de copia.
Ministrulu de resbellu din Serbi’a a publicatu
ce va observă ver-una sminta câ cele amintite, se § 30. Comercianţii suntu obligaţi a păstră
unu terminu f6rte scurtu, pana la care se i se li-
-si astdrna — acumu acţiunea de reclamare, ca-ce cărţile loru de comerciu in decursu de 10 ani, so­
fere 5 milibne capsule de pusce. Acdsta impregiu- mai tardiu nu o va potd face de catu cu spesse cotiţi dela ultim’a înscriere, ce a urmatu intr’insele.
rare este cam batatoria la ochi. mari, dr’ după trecerea de 3 ani nu o va potd Acdsta obligaţiune existe si in privinti’a epis-
Camer’a germana din Berlinu s’a deschisu in face de locu. Esp. . .. toleloru de comerciu, a inventarialoru si a bilan-
16 1. c. prin vice presiedintele ministeriului d-lu tieloru.
Gamphausen, care a cetitu discursulu de tronu. § 31. Cărţile portate regulatu de comercianţi,
C1 u s i u, inceputulu lui Ianuariu 1876.
Discursulu esprime parerea de reu, ca comerciulu cari suntu trecuti in repertoriale de comerciu, serva
si industri’a suferia si stagndza, inse totu-odata Pestinulu presdrei an. nou serbatu de societatea in caşuri de litigiu sdu processu in materia comer­
„Iulia* a junimei rom. studi6se dela universitatea ciale intre comercianţi si necomercianti de regula
spdra, ca poterii si spiritului poporului prussianu li
d’aicea oferi publicului rom. partecipatoriu o rara câ unu inceputu de proba sdu dovada, care se pdte
va succede a invinge greutăţile situatiunii. Intre
si satisfacatdria petrecere. complecta prin juramentu sdu prin alte dovedi.
proiectele de legi, pre cari le anuncia discursulu
Concertulu se deschise prin v-presiedintele soc. Acdsta potere probante a cartiloru este valida
de tronu, nu este nicu unulu de mai mare insem- Jordan Munteanu jur. cu o cuventare scurta, inse dela diu’a inscrierei postului contestatu, facia cu
netate. acomodata starei si viatiei ndstre sociale. comercianţi, in durata de diece ani, dr’ facia cu
Poesia „La Provedintia* de J. Lapedatu, de- necomercianti, in durata de duoi ani.
chiamata de Ioanu Piposiu ase. de filos. merită Inse judecatoriulu, după apretiarea sa, basata
Valea mOriloru in 1/13 Ian. 1876. atatu Jauda poetului, catu si dechiamatorului. Diser- pe considerarea tuturoru circumstariloru aparinti, va
tatiunea „Unirea e base principale, pre care se decide, ddca se pdte atribui cuprinsului cartiloru o
U n ’ a s c u r t a a d m o n i ţ i u n e p e n t r u p o p o ­
r u l u r o m a n u d i n Z l a t n ’ a ’naltia venitoriulu unui p o p o r u r o s t i t a de autorulu mesura mai mare sdu mai mica de putere probante,
I. Tancu, ase. de filos. contiene unu siru de prin­ dr’ candu cărţile de comerciu ale partiloru litigaute
Cu ocasiunea predarei operateloru cartiloru fon- nu voru fi de acordu, va decide a nu se luâ de
duari din opidulu Ziatn’a in man’a judecătoriei, in- cipia sanet6se, esemple corespondiet6rie si bene alese locu in considerare acestu mediu de proba, sdu a
templata in l-a Ianuariu 1875, amu observatu cu din istori’a univ. Si acestu numeru fu insocitu de se atribui cartiloru uneia dintre parti o credintia
aplausulu meritatu.
părere de reu, ca respectivii localisatori, sedusi — preponderanta.
si necunoscundu indeajunsu prescrissele regulamen­ Cunoscut’a balada „Movil’a lui Burcelu de Y.
§ 32. Cărţile de comerciu, in cari se voru
tului pentru cartea funduaria, au compusu proto- Alexandri dechiamata de Absolonu Todea, juristu, ivi neregularitati, se voru putd considera câ media
cdlele cartei funduarie liter’a A astufeliu, catu din ne facil cunoscuţi cu frumdsa arte de dechiamatiune
titlulu acelora si orbulu p6te vedd, ca s’a iucratu cu a dlui dechiamatore. Documentulu celu mai bunu de proba numai atunci, candu in urm’a circumstan-
tieloru aparenţi voru potd avd crediementu cu tdta
intentiune de a lipsi cu tempu pre bietulu romanu suntu nenumeratele aplause.
de proprietatea lui cascigata prin ştergerea ioba- Cuventulu de inchidere, pronunciatu de Tulliu neregularitatea loru.
giei, pentru-ca câ proprietariu alu pamentului este Rosiescu, desvoltâ principia esenţiali pentru scopulu § 33. înscrierile in cărţile de comerciu se
inscrisu fisculu regiu, dr’ respectivele possessore nu­ socialu — nationalu si detorit’a multiamire facia potu face, fara a se prejudiciâ poterea loru pro­
mai câ unu fruptuariu, prelunga indatorirea de a de publiculu presentu. bante de catra prepusi comerciali (comisi).
respunde fiscului un’a taxa anumita, care in cele Chorulu vocalu esecutâ intre acestea cu desteri- § 34. Intr’unu procesu, judecatoriulu după
mai multe caşuri s’a viritu numai acuma, deârace tate mare imnulu nationalu „ D e s c e p t a t e cererea unei’a dintre parti, care se judeca, va potd
taxele plătite ante 1848 sub titlu: in recognitio- R o m a n e * , „Steluti’a* de Plorescu si „Yorba ordona productiunea cartiloru adversariului. Ne e-
nem dominii terrestris nu mai suntu eruabiie cu multa aeracia*. fectuandu-se productiunea, atunci, in prejudiciulu
precisiune, si deârace câ taxalisti nu toti zlatnenii „Ciobanulu" de Alexandri, produsu de gimn. refusatoriului, cuprinsulu sustienutu alu cartiloru se
figurâ inainte de 1848. — J. U. Lugosianu ne substitui in miniatura rar’a va considera de probatu.
Cumca t6te referintiele, cari se născu din pa- plăcere a teatrului rom. Dlu Lugosianu seceră unu § 35. Cărţile produse se voru potd ceti pe
tent’a urbariala dela 21 Iuniu 1854, precum si a- aplausu indelungatu. intregu numai de tribunalu sdu numai de experţii
cele, cari după ordinatiunea ministeriului de justi­ După esecutarea concertului se inceph joculu judiciari si anume numai in acelu casu, candu este
ţia din 11 Marte 1868 se referescu la asia numit’a (dansulu) spre marea bucuria a secsului frumosu cestiunea despre regulat’a loru portare.
siculica hereditas, nu suntu obiectulu cartiloru fun­ teneru, care se continuă cu vioitiune pana către Partea adversa va potd ceti numai acele în­
duarie, se vede din §-fii 4 si 24 ai ordinei pentru diua. — scrieri, cari se referu la postulu contestatu.
cartea funduaria, dr’ cumca taxele, cari s’au res- Salutarea an. nou la 12 6re noptea prin jur. § 36. Productiunea cartiloru pentru a se ceti
ponsu proprietariului de pamentru — in casulu de Absolonu Todea — o adeverata oglinda a trecutului pe intregu, se p6te ordona de tribunalu in caşuri
facia fiscului — inainte de 1848, după § 21 alu nostru, cu deosebire a an. 1875, vitrig’a s6rte a de successiuue (eredire, moştenire) sdu iu caşuri de
susoitatei patente urbariali suntu rescumperavere, acestuia, ce au persecutatu scdlele ndstre, literatur’a comunalitate, de impartiri societarie si de falimeatu,