Page 9 - 1876-01
P. 9
Gazet'a 836 de 2 ori: Joi’a.si Duminec’a, Se prenamera la poştele e. ei r., si pe lfe
Fbi'a, csnda concedu ajatbriale. — Pretinlu: Anala XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentra serie 6 or.
pe 1 beii 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri eateme 12 fl. Tace’a timbrala a 30 r\ de fia' ^ pă
1
v. a. pe ana ana sda 2 /* galbini mon. sunatdria. ţii .ir .i8 blicare. !'
Hr. 4. Braslovu 27|15 Ianuarie
pecte chiaru si pe ale lui G-ingischan si suntu prea dela alţi nobili, se fia pedepsiţi aspru, mai antaiu
lofoagia vechia si iobagia nona. bine cunoscute din istori’a tierei. Las , ca junele cu cate 100 florini, după aceea cu. confiscarea ave-
1
(Urmare). Ioanu Zapolya voivodulu Transilvaniei, unu tiranu rei immobile. Cetatile, in care se refugieâ mai de
IY. Din articlii precedenţi s’a potutu vedb, inganfatu, cumu fusese si tata-seu, a pusu se frigă multeori iobagii, se fia pedepsite si mai aspru, cu
ca intre seculii alu 13 si alu 14-lea cuventulu io de viu pe secuiulu G-eorgie Dozsa capitanulu su- cate 200 fl. de fia-care iobagiu primitu la sine.
băgia începuse a se reduce aprbpe numai la popu- premu alu poporului; las’, ca după sângele Versatu Totu asemenea patieâ si episcopii, sbu si mai reu,
latiunea rurale. „Rusticus seu Iobagio“ dice legea; in campulu lupteloru, nobilimea victoribsa se apucă ca li se taiâ tbte veniturile. In fine, tieranului
bra prin violent’a restrictiune a stramutarei locui- se db focu la t6te locuintiele tieraniloru, se decule care ar’ tienb puşca, se i se taie m a n ’ a d r b p t a .
toriloru dela unu locu la altulu, că si prin arbi- si macelbsca pe toti fora alegere de sexu, etate, Cu aceasi ocasiune dief a fixă si datoriile scla-
trari’a impilare si spoliatiune, starea loru se pre de culpabile său nu, dbra apoi diefa compusa totu viloru catra domnii loru, si anume: pentru cei cu
faci! in sierbitute nespusu de grea, care deveni inca numai din nobili, adunandu-se in acelasiu anu, a- noscuţi sub nume de iobagi, 52 de dile lab6re grea
si mai nesuferita prin impregiurarea, ca de una dnse nesce legi, care pe langa. ce suntu scrise cu pe ahu, decim’a si nbu’a din tbte productele cate
parte poporulu proptitu pe legile citate mai susu, sânge si nu mai au parechia in selbatec'a loru cru- se secera si se cosescu, adeca si din fe'nu, afara de
dbca tiranii nu lasă in pace pe bmeni, ei fugea si dime, nu se oprescu a pedepsi numai pe genera- aceste, pe fia-care luna câte unu puiu, in fiâ-care
se punea sub protectiunea altoru domni, bra de alfa, tiunea, care făcuse nobililoru reu, aparandu-se de anu cate dbue găsce grase, si totu cate 10 'inşi
domnii -si fură iobagii unii dela alţii. După mbr- tirani’a loru, dbra ea merge multu mai departe unu porcu ingrasiatu se-lu db pe la Craciunu. La
tea regelui Vladislau intemplata la Varn’a, pre catu pedepsindu pe tbte generatiuniie pana in infinitu. tbte aceste inpilari si despoliari se mai adaugu mai
durase interregnulu sub gubernatori, aceştia cerura Somnorea de rege Vladislau dicea la t6te Dobzse, multe altele sub titlu de daruri, precum si mana-
cu destula energia dela diet’a tierei, că se ib me- dobzse. Legea barbara din a. 1514 a fostu ob turi in cărăuşii diverse, lucruri la mori, la poduri
suri insocite de pedepse celu pucinu in contra ce servata cu pucine modificatiuni, pana in a. 1784 s. a. Aceeaşi dieta mai obligă si pe regele Vla
lor u, cari fură si rapiea pe iobagi; inse cu T r a n si in parte mere chiaru pana in a. 1848, prin ur dislau, că se nu cutedie a tracta pe iobagii sei mai
s i l v a n i a s e f ă c u s i a s t a d a ţ a e x c e p t i u n e , mare aceea este adeverat’a temelia a proscriptiunei omenesce decatu era tractati ai domniloru.
tienenduse acolo „usulu“ sbu mai bine, revoltato- poporului si a sclaviei, totu-odata inse si caus’a Legea din 1514 -si aflase sancţiunea sa dura
riloru abusu vechiu. Adecă aristocratica in urma- principale pentru care Ungari’a -si aflase împreuna bile in Decretum tripartitum alu lui VerbOczi, bra
-flA «old/SUB IJOCT &î JlfT fiîflîM .88010011 0ŞTJT81
rea desastreloru din 1438 incalecase si mai tare cu regele, seu mormentulu in bălţile dela Mohaciu, in Transilvani’a ea se sanctionă de nenumerate ori,
pe poporu. Sub Matheiu Corvinu, la inceputulu si pentru care mai tardiu Transilvani’a inca -si sub diverse forme, precum si in mai mulţi articlii
domniei lui, unchiulu-seu Michaiu Selagianulu că perdu independenţi’» sa. Din aceste căuşe, vomu din Aprobate si Compilate.
gubernatoru, luase mesuri. severe contra domniloru sc6te si aici unele dşcisiuni mai caracteristice din Urmarea acestoru legi tiranice fă, ca locuito-
celoru tirani, anume si contra celoru ce Tura jjo OOOO lego fioriSoo» Uoocloi ^ aeîi tinrftn! ni. lnmaQ în p.ftUIl li flA
iobagi. Indata inse in a. 1459 facultatea migra- Dief a Ungariei enuntia cu fruntea de feru si cu miile „in P o l o n i ’ a , M o l d a v i ’ a , M o r a v i ’ a
tiunei s’a restrinsu, de si’ numai in. modu provi- totu-odata cu naivitate barbara ca: Toti locuitorii s i A u s t r i ’ a , precum mărturisi'chiaru acea dieta.
soriu, din caus’a unoru expeditiuni bellice. După tierani (Rustici), cari s’au scolatu in contra dom Atunci inse totu acea dieta provocă pre regele
aceea totu facundu la exceptiuni (1463, 146.8, niloru sei naturali, (?!) că trădători ar’ trebui se Dobzse, că se scrie la tierile acele si se le oblige
1477 etc.) migratiunea libera deveni sub Matheiu fia pedepsiţi cu mbrte; totuşi pentru-câ se nu mai a da indereptu pe sclavii nobililoru (art. 70 de
cu totulu illusoria. Sub lenesiulu si nauculu rege urmedie atata versare de sânge, si se nu extermi- 1514). Dbra numiteloru tieri' nu le pasă nimicu
Vladislau cestiunile agrarie se inveninara intru a- namu pe toti locuitorii tierani, fora cari nobilimea de furiile dietei unguresci, si iobagii loru remanea
tata, catu diet’a din 1504 enuntiă in art. 16 cu pucinu ajunge, s’a decisu: § 1. că toti căpitănii, pe unde scapasera, bra tibr’a suferieâ amaru din
t6ta solemnitatea, ca n e s p u s e l e s c a n d a l e centurionii si decurionii, cumu si irritatorii tierani lips’a populatiunei, care fugea barbatesce chiaru si
s u n t u la ordinea dilei *). Nici-o lege nu se mai loru si ocigarii cunoscuţi ai nobililoru, pe langa la turci, unde mea era tractati multu mai bine
observă, si nici-o sententia de judecata adusa in aceştia violatorii virginiloru si ai muieriloru, se fia decatu in Ungari’a, Croati’a, Transilvani’a pana ce
contra domniloru călcători de legi nu se mai exe omoriti si exterminaţi de pretutindeni fara nici o apoi veniră aceştia de ocupara si tibr’a, ca-ci acum
cută de catra nimeni, pentru-ca executorii totu- gratia.* § 2. că ceilalţi tierani se fia lasati in poporului prea pucinu ei pasă de ori-cine o ar’ oc-
deaun’a era respinşi cu armele. Rebelliunea nobi- vibtia, dbra se platbsca daunele ce le voru fi fa- cupa; elu totu nu mai avea se pbrda nemicu.
limei si anarchi’a deveniseră generali. cutu, cum si asia numitulu homagiu la nobilii pe Dupa-ce se incoronase Ferdinandu I din cas’a
Consecenti’a absolutu necessaria a rebelliunei cari ii voru fi batutu. § 3. Totuşi pentru-câ me- Habsburg de rege alu Ungariei, se făcură bresicare
nobililoru in contra legiloru făcute chiaru de ei, a mori’a tradarei acesteia si pedbps’a ei se trbea si incercari spre a usiora sbrtea poporului; inse tbte
fostu după diece ani, adeca in a. 1514, bellulu la descendenţii tieraniloru la neamu de neamu in indesiertu, ca-ci tirani’a in locu de a se mai in-
civile, celu mai terribile din tbte, numitu inse pe toti vecii (in omne saeculum), toti tieranii din re- blandi, deveniea totu mai cumplita, ceea ce se cu-
nedreptu rebelliunea plebei; pentru-ca aceea nu a gatulu acesta se-si pbrda dreptulu de migratiune nbsce si din articlii dela 1536 et 1547, cari se
fostu rebelliune, ci apararea cea mai drbpta din dela uhu locu la altulu si se remana sclavii dom potu dice documente istorice monumentali *). Asia
lume a persbnei, a familiei, a drepturiloru omenesci niloru pentru totu-deauna (Dominis ipsorum terres-
naturali si civili, cu unu cuventu, lupta drbpta tribus mera et perpetua rusticitate sint subjecti), *) De si acea lege pbte fi bine cunoscuta ce
loru, cari cunoscu limb’a latina, totuşi că se vbdia
pentru existentia, la care luase parte si unu nu- afara numai de locuitorii cetatiloru libere si de aceia,
si pessimistii moderni, in ce iadu se află, la ce
meru considerabile de nobili. Nu se p6te nega, cari au remasu credintioei domniloru. § 4. Acea jugu tragea, prin cate torturi trecea popbrale Un
ca poporulu in mani’a sa desperata a comissu cru- sclavia se se intenda si asupra veduveloru de tie gariei si alaturea cu acele poporulu romanescu, a-
dimi' fiorbse, omorindu si spoliandu ori pe unde a- rani. Dupa-ce se publicase acestu articlu de lege, tatu din Ungari’a si Banatu, catu si mai alesu din
jungea; elu cunoscea, altu modu de lupta, decatu nobililoru li se pară, ca pedepsele inpuse poporului Transilvani’a, vomu reproduce si aici unele passage
numai pe celu invetiatu dela nobili, ori-candu ace cultivatoriu ar’ fi prea mici; asia dief a Ungariei din cateva legi, in care chiaru si tieraniloru li se
facea in nesce momente lucide, mila de cei tiraniti.
ştia se batea intre sene omorindu-se, dandu-si focu mai aduse alta lege, adeca art. 25 din 1514, in
In art. 26 din 1536 diet’a dice: „Nihil enim prae-
si rapindu totu pe ce potea pune man’a. Poporulu care se decretă, ca se nu se mai faca exceptiune ter nudum corpus, illudque diris affectum verberi-
a fostu invinsu si asta-data in Ungari’a, că si mai de locu, ci toti locuitorii cultivatori se fia declaraţi bus, miserae plebi relinquitur."
inainte in Transilvania, mai alesu din lipsa de buni de iobagi s c l a v i fora nici o distinctiune, in tbte In 1547 dief a p r o v o c a t a b r a s i d e r e g e ,
comandanţi si de disciplina militaria. tierile cor6nei unguresci, prin urmare se se pre că se usioredie jugulu poporului si se vorbbsca la con-
Atrocităţile dictate nobilimei de furiile ven- curme ori-ce strămutare dela unu domnu la altulu. sciinti’a tiraniloru, dice: Cum autem variis exem-
plis, vetustis et recentioribus saepe numero palam
dettei sale asupra poporului intrechra in unele res- Mai multu: regele se nu mai cutedie a denumi
innotuerit Dei optimi maximi vindex ira, ob pecca-
episcopu sbu archiepiscopu de familia nenobila, bra
tum aliquod populi gravius; neque ullae res magis
*) „Plurima et indicibilia scandala per totum dbca totuşi ar’ denumi, se nu-i db nimeni deoimele. ab aliquott annis florenti condam Hungariae nocuisse
fere Regnum Hungariae d i e t i m emerserunt.* Nobilii, cari ar’ cerca se traga la siue locuitori videntur, oppressione colonorum, cvorum clamor as-