Page 11 - 1876-02

ghiara independenta de cea austriaca o voiesce opi- ca a vorbitu cu mai mulţi alegatori p6te ca s’a anulu 1875 in favdrea copiiloru seraci dela scdlele
niunea publica, o voiesce guvernulu. Ddca Luceam intemplatu...; inse de a ci nu urmeadia, ca cei centrali romane din Brasiovu. cr .
cari ’lu candidează se fia corupţi; aedsta presupunere
cu brosiur’a sa vrd se lupte contra acelei vointie, 1. Diamandi I. Manole......................................20 —
sinistra numai acela o pdte deduce si aduce in 2. Fraţii Stanescu............................................30 —
atunci mai bine facea, ddca -si crutiâ ostendl’a.
publicu, care scie despre sene, ca se lase a fi coruptu 3. Safrani Triandafilides si Domnisidr’a
Alternativ’a este pusa si cartea lui Luceam nu va ceea ce inse facia de noi o respingemu cu totulu Henriette Yautier cate 15 fl. = . . 30 —
fi in stare s’o rest6rne. Aedsta alternativa suna de unu ce neadeveratu. i 4. Domnii M. si L. Lâszl6 si Domn’a
asia: Cu voi, ddca ve place; fora voi, ba chiaru Iu diu’a alegerei inse prin unii alegatori a Mari’a Diamandi Manole: obiecte in
contra vdatra, ddca va cere trebuinti’a.“ fostu candidatu si numitulu $les, pre care corespon­ iu valâre de cate 15 fl. = . . . 30 —
De aici se p6te vedd trasur’a caracteristica a dintii anonimi, fiendu ca p6te —- lu cunoscu in 5. Const. Steriu, Dimitrie Jencioviciu,
per86na, lu boteadie de judanu maghiarisatu, — Iacobu Ferhatu, Iosifu Baracu proto-
dlui Tisza, care urtndza intru t6te si preste totu
spre a fi alesu de ablegatu dietalu, după ce inse popu, N. N., o per«6na creştina,
politic’a de sfarimare. De buna sama ministrulu
s’a constatatu ca densulu nu a produsu neci carte Casin’a romana cate 10 fl. — . . 70 —
de resbelu Koller va fi intielesu, ca dlu Tisza nu de legitimatinne, neci Certificatu, ca ar’ fi cive alu 6. Ioanu B. Poppu, Leopold Ludwig,
se prea pricepe la gluma si pentru aceea organolu statului din Ungaria, neci ca are dreptu de alegere Ioanu Manole si G-regoriu Angeloviciu:
seu „Die Wehrzeitung“ cere desfiintiarea honvedi- si câ atare p6te fi alesu de ablegatu dietalu, co- obiecte in valdre de cate 10 fl. . 40 —
loru, câ o institiune periculdsa pentru monarchia. misiunea culegatdria de voturi conf. § 13 alu legei 7. N. N,....................................................6 —
electorale art. XXXIII, ex. 1874 iau respinsu can­ 8. Gebrtlder Papp: obiecte in valâre de 6 —
D e l a C o n s t a n t i n o p o l e 3 Febr. se tele-
didatura, din cause, ca nu s’a sciutu, cine e, de 9. Oonst. Popasu, Felter & Aronsohn,
grafâ, ca ministeriulu turcu a exaininatu proiectulu
unde date si ca are sdu nu dreptulu de a potd fi Gr. B. Poppu, Ioanu Sotiru, Nic. Th.
Austriacu, care consta din 5 puncte principali: li­ alesu de ablegatu dietalu; deci după ce densulu Oiurcu, Radu Pascu, Const. J. Popasu,
bertatea religidsa, reform’a sistemului decimeloru, nu a produsu documentele de lipsa recerute, fiendu Ioanu Santu, Ioanu Dusioiu, I. Lengeru,
inlesniri pentru agricultura, intrebuintiarea unei respinsu nu l’au potutu alege 2—3 alegatori, cu Andreiu Zanescu, Nic. O. Orgidanu,
parti din venitulu provincieloru insurgente pentru cari a vorbitu prin Naseudu si a datu mana la Arch. si Dimitriu, I. Yasady, Cricoru
olalta, si aceea scie ori si cine, ca o rondunica si A. Hopsepianu, Thoodorache Stanu
imbunatatiri locale, asiediarea unei comissiuni mixte
d6ue inca nu făcu primavdra, prin urmare aedsta cate 5 fl. =............................................. 80 —
din turci si creştini, care se vigbieze executarea
calumnia si pdta, aruncata asuprane de catra nesce 10. I. Sabadeanu obiecte in valâre de . 5 —
reformeloru. gure infernali, le respingemu cu totu dispretiulu; 11. Domn’a Elena S. Sotiru si N. N.
P6rt’a nu se impaca cu amesteculu in căuşele dr’ vina, ca numitulu Eles nu a venitu in candi- cate 3 fl. =............................................. 6 —
interne, totuşi in principiu e aplecata a primf pro­ datiune, o p6rta densulu singuru, pentruca nn a 12. D. Eremias, George Nicolau, Nic.
iectulu examinatu. produsu documentele promise si recerute. Densusianu, Cristea Orghidanu, Ioanu
Intr'aceea Pdrt’a se inc6rda din respoteri a se De altmintre alegatorii din cerculu Monorului, Stinge, Gamulea, I. Urzica, Alessandru
in urm’a recomandarei primite cam tardiu din Na- Onaciu, Ioanu Persioiu, Petru Nemesiu,
mai arma, spre care scopu -si a ordonatu alte 200
seudu, au fostu otariti cu totii, câ se aleaga pre N, I. Boboianu, Const. Nicolau, Stanu
tunuri Krupp, din cari 22 si sosiră in Constanti­ Poenariu, Petru Fara, I. Petricu prtp.,
D. Gedeonu Tanârki, care s’a si alesu, fienduca e
nopole si cantitati mari de munitiune; concentrdza o persdna cunoscuta in districtulu Naseudului. Tache Popescu, M. Dsanly, Th. C.
corpuri de armata si in Arabi’a, intre Yidinu si Alegatorii din cerculu politicu alu Monorului Mantsu, I. O. Joanu, I. Pădure, I.
Rusciucu a concentratu 70 batali6ne si 48 la Her- totu deauna au fostu activişti,*) au fostu bene dis­ Puscariu, Yertanu Jacutgianu si N.
N. cate 2 fl. ==*...................................... 46 —
tiegovin’a, totu trupe regulate. — ciplinaţi, si câ atari s’au aratatu si portatu si la 13. Andreiu Yaina, Dr. I. Bozoceanu, Y.
Romani’a si Serbi’a, vediendu aedsta concen­ alegerea si votîsarea din 3 Ianuariu 1876, prin
urmare ori si ce calumnia, — o respingemu cu Sfetea, N. B. Catana, G. Bozianu, I.
trare, inca au luatu mesuri de armare seridsa si Roşea, D. Demeter, I. B. Popoviciu,
despretiu.
urgenta, dr’ popârele creştine suntu resolute pe I. Teclu, I. Florianu, I. Carapenu,
Din tdte acestea se vede apriatu, ca t6te în­
primavdra a se rescula tdte deodata spre a sfarma N. Bidu, N. Flustureanu, D. Barla,
vinuirile suntu numai nesce scornituri reutatiâse
jugulu tiraniloru. si false esite din pena unoru corespondinti anonimi . I. Parascheva, Androniu Andronicu
Din partea austriaca, cum scimu, inca se con­ sub numiri false, deplinu muturi in scornire si pu­ parochu, D. D. Lupanu, <D. Cioflecu,
B. Baiulescu, Balasia S. Blebea, I.
centra la marginele turce mulţime de armata, chiaru blicarea de atari columniari reutatiose cu scopu de Grama, D. Hernea, N. B. Poppu, I.
si de catra Dalmati’a, la diverse puncte. Situatiu- a blama pre alegatorii din cerCulu Monorului si cu Capacina, P. Zanescu, N. Dima, M.
deosebire pre subscrisii, cari totudeauna au fostu
nea e ddr’ amenintiatdria, ddca Turci’a va respinge Stiss, G. N. Nica, I. Saniutia, Lud.
activişti.
amesteculu poteriloru, ca-ce aceste după date sta­ Romanu, N. N. si N. N., Domn’a
Nu credemu ca doi granitiari au scrisu acelu
tistice militari, au cele mai mari pregătiri. D. e. Mari’a Popu, G. Mincu, T. Nicolau si
articlu, ca-ci granitierii cei vechi sunt dmeni fora Andreiu Popoviciu cate 13. = . . 36 —
Austro-Ung. ar’ potd in 10 dile concentra 400,000 patimi si fdrte modeşti in scrieri, si candu scriu 14. I. C. Poppu, D. Nicolau si I. Priscu
armata; Russi’a p6te pone pe petioru de rfesbellu ceva in publicitate, -si subscriu numele celu ade- cate 50 cr. =...........................................1 50
665,000 in tempu de 3 luni >si Franci'a 765,373 veratu, si nu publica articli sub nume anonimu, 15. I. Pascu 40 cr., Radu Spuderca 30 cr.
fetiori in tempu de o luna pentru fruntari’a ger­ deci pona candu nu voru esi si aceşti scriitori ano­ si G. Masgareanu 20 cr. = . . . — 90
nimi cu numele loru deplinu subscrisu in publicitate
mana; apoi Itali’a inca nu sta cu manele’nsinu 16. B e s e r i c ’ a S t . N i c o l a e . . . 200 —
ii declaramu de calumniatori fora caracteru.
facia cu caus’a orientala. y '■ . .! o ' •; . ..i! : Monoru in 31 Ianuariu 1876. Suma totale . 607 40
11 i“o•!»
'• <
E l i a C i n c i a , D e m e t r i u M o l d o v a n u ,
1
jude proces. proprietariu. legea de eomerciti.
Unu r e s p u n s u p r o v o c a t u .
S i m i d n e B e s a n u ,
în nr, 4 alu pr. „Gazete" aparii unu articlu notariu comunale. (Urmare).
datalu din Naseudu, care sub nume anonimu § 101. Ddca unu creditoriu particulariu, se-
„Doi foşti granitiari* se inedrea a innegri pre sub- cuestrandu fara effectu averea particularia a unui’a
scrisiîi in publicu: cumca la alegerea din Ian. 1876 Brasiovtfl 23 Ianuariu 1876. dintre associati, va dobândi secuestrarea celoru cu­
am fi fostu corupţi cu bani de unu asia numitu venite associatului la disolverea societarii, atunci
Eles,, care se fia unu judanu maghiarisatu, câ Domnule Redactoru 1 Comitetulu insarcinatu acestu creditoru particulariu va avd dreptulu a cere,
acesta se reidse. ablegatu dietalu la acea alegere. cu provederea copiiloru sărăci dela scâlele centrali spre satisfacerea sa, disolverea societarii, concediandu
Ca s’a fauritu si espedatu acestu art. din romane din locu, cu vestmintele neoessarie de drna, elu contractulu socialu, fara distinctiune ddca socie­
Naseudu, nu ne surprinde intru nemica, pentruca ve r6ga se binevoiţi a-i permite se se folosdsca de tatea a fostu fondata cu durata determinata sdu
de unu tempu inedee se afla atari persdne, cari te- coldnele stimabilului Dvdstre diurnalu, pentru a nedeterminata.
meuduse de lumin’a s6relui, câ sobolii, sub nume aduce cele mai viue si caldurdse multiumite Dom- Congediarea trebuie semnificata celu pucinu cu
anonimu si au insusitu profesiunea de a fauri totu niloru si Ddmneloru, cari prin prea generdsele, siese luni înainte de finele anului de operaţiune.
genulu de articlii spre a potd dehonesta prin aceia loru contribuiri puseră pre copitetu in placut’a § 102. Ddca associatii au convenitu inaintea
ori ce pers6ne iu publicitate, câ se-si ajunga sco­ positiune, de a assigurâ contra 'frigului si in acestu dissolutiunei societăţii, câ societatea se continud cu
purile loru cele infernali, cugetandu ca pre aedsta anu aprâpe la 100 copii si copile. ceilalţi associati si candu s’ar’ separă unulu sdu
cale -si voru rehabîlitu aceea, ce au neglesu in Caldur’a si zelulu, cu cari Brasiovenii nu in- mai mulţi dintre associati, in acestu casu societa­
decursu de mai mulţi ani, si ca prin aceea se voru cetdza a imbracisia ori ce intreprinderi, ce au unu tea se termina numai pentru cei separaţi, dr’ pen­
redica, degradandu pre alţii înaintea publicitatiei, scopu nationalu umanitariu, este o proba palpabila, tru restu continua cu tdte drepturile si obligaţiu­
vrendu in acestu modu si pre cale neonesta se-si despre intensitatea sentimenteloru loru naţionale si nile ei.
recâştige popularitate si 6resi care nimbu nationalu... umanitarie. § 103. Ddca s’ar’ cere dissolutiunea societă­
Deci, candu n’amu respunde la infamiele, calum- Dd ceriulu, câ si pre viitoriu se continue, câ ţii din motive dependinţe de persân’a unui’a dintre
niele si scorniturile cele nedrdpte si nebasate pre pana aci, si atunci potu fi siguri, ca cea mai mare associati, tribunalulu, in urm’a cererei tuturoru ce-
adeveru, aduse in contrane sub nume anonimu, nu parte din recunoscinti’a intregei naţiuni romane le lorulalti associati, va potd decide in loeulu desol-
ar’ însemna altu ceva, decatu ca subscrisii a priori compete loru. verei, depărtarea associatului respectivu.
sar’ recundsce insusi de culposi. Asia t6te cele Binevoiţi Dle redactoru a primf expressiunile § 104. Dissolverea societăţii trebuie anun-
publicate decatru corespondintii anonimi le decla- cele mai sincere de stima ce ve p6rta, pentru Oomitetu: ciata tribunalului competentu spre înscrierea ei in
rama in publicu de false si de nesce scornituri I D i a m a n d i M a n o l e , D r . I . B o z o c e a n u , repertoriale de comerciu, aedsta anunciare se va ef-
culese din ventu si nebasate pre veru-unu adeveru. presiedinte. secretariu. fectua si atunci, candu societatea s’ar’ termina in
Ca a amblatu unu individu sub nume de ^les Consemnatiunea generdseloru contribuiri pe urm’a decurgerei tempului, pe catu fii fondata.
prin Naseudu si prin unele comune din districtulu Aedsta dispositiune se refere si la caşurile,
Naseudului spre a fi alesu de ablegatu dietalu si *) Iu interessulu strainiloru î? (Red.) candu unu associatu s’a aeparatu sdu s’a escirisu,