Page 13 - 1876-02

ia w >q « eiiol .ialuiae^iamQCI ia’g uailieS îe eloqinisT
Gazet’a sea ae 2 ori: Joia si Dumineca, Sa prenamere la poştele o. si t, si pe lâ
F6i'e, «sanda conceda ajatâriale. — Pretiulu: 101 DD« corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
î
pe 1 ana 10 fi,, pe / 3 fl. v. a. Tieri 8sterne 12 fl. Analii 3S3fat)Ot. Taca’a timbrala s 80 cr. de fiacar&vpn-
l
v. a. pe tmu ana sân 2*/ galbini mon. sunatâria. blicare.
s
Ir. §. Bruievn 13)1 Febrnarin 1876.

parte densulu nu sciea se mârga cu mintea sa, ca-ci poporu se face numai prin legi agrarie? Din con­
tlrbariele in Transilvania. ei lipsea sciinti’a si experienti’a. Totu de aici se tra, este lunga acea serie de conditiuni essentiali
IY. Lectorii „Gazetei* voru fi observata in pâte explica si impregiurareă, ca la inceputu, adeca ale libertatiei naţionale politice, si se cere exact’a
aceşti 15 ani din urma, ca diaristii si coresponden­ dela 15 Mariiu pana in Maiu uua parte a intelli- loru împlinire, pentru-câ cineva se păta afirma de­
ţii proletari, portatori de şlepuri, au plesnitu in fa- gentiei romanesci transilvane nu era străină de u- spre unu poporu, ca elu este liberu intru adeveru.
ci’a poporului romanescu de nenumerateori ingrati­ niunea cu Ungari’a, pentru-ca credea, ca in acelu Prim’a si eminentissim’a conditiune a libertatiei
tudine dicundu, ca boierii, ba mai multu, ca naţiu­ casa legea uugurâsca de emabcipatiune se' va in- este e d u c a ţ i u n e a ce se dă unui poporu, spre
nea maghiara a desrobitu in a. 1848 de buna voia, tende si preste poporulu Transilvaniei, precum si, a’Iu prepara prin ea pentru libertate. Alaturea cu
din liumanitate si gratia pe naţiunea romanâsca din ca romanii se voru potâ unf cu atatu mai usioru educatiunea vine i n s t r u c ţ i u n e a poporului. în­
Transilvani’a, pentru care acâsta ’iar’ fi multiamitu intr’unu corpu naţionale romanescu. Timpulu era dată apoi urmâdia e x e r c i t i u l u i n a r m e , —
cu versari de sânge, in locu se-i sărute manile si scurtu, evenimentele se resturnâ . unele pe altele, aşia dieu, exercitiulu in arme, apoi faceţi la mine
1
piti6rele. Este una din nenorocirile cele mai mari confusiunea ideiloru crescea neincetatu lâ noi că si’ ochi macara catu cepele de Fagarasiu, de care
.eiep.Hi sa i‘leaoii ăaîjsoflijoia , .dbhb i£iu ejcfloij o
ale Transilvaniei preste totu si ale natiunei maghiaro- m tâta Europ a. Numai candii romanu se convin- manc’a boierii lui Apaffy că se pâta bâ mai bine.
-.07 ok'ioinybw ui eleinigl loeiail & suia «mim
secuiesci in specie, ca din collegiurile dela Clusiu, sera, ca Ungari a va accepta, orice conditiuni de Cine vreodată a voitu se dâ intr’o miie de ani po­
Aiudu, Murasiani au esitu in trecntu mulţime de uniune va pune ei aristocraţi*» transilvana, âra' la porului romanescu educatiune, instrucţiune, si se’lu
proletari semidocţi, literaţi, sărăci că siârecii din conditiunile puse de poporu -si va astupa urechile chiame la exerciţiu in arme, afara de Mari’a The-
baserica, deregatori de curţi, cari traiescu din mana cu bumbacu, se reculeseră si ei in dilele din urma resi’a, Iosifu II, Franciscu I, Ferdinandu si Fran-
in gura, popi si dăscăli, cari -si trago viâti’a din ai atunci declarara: „Asia fiu vremu se scimu ni- ciscu Iosifu I? totu-deauna inse preste voi’a cartu-
ceea ce pica de pe mesele boierilorn. Aceste classi micu de uniunea formulata cfe voi, ci remanemu pe rariloru din Aiudu. Dâra opriti-me, nu me lasati
de âmeni demni de compătimire suntn condamnate terrenulu diplomei leopoldine. Acolo e uniunea se amestecu in cestiuni urbariali de altele, care se
a linguşi, a se pune la dispositiunea celoru mari, Transilvaniei că tiâra autonâma, âra nu că o vita tienu de miniştrii instructiunei publice si ai bellu-
a le implâ urechile cu fabule si a-i face se crâda, de pripasu. Despre' emanciparea poporului vomu lui, de arcbierei caroru li se canta „încinge sabi’a
ca negrulu este albu si albulu negru. Aceiaşi 6- îngriji pe alta cale, cumu ne va lumina Ddieu si ta preste câps’a ta Puternice etc.*, candu li se pune
meni nefericiţi s’au dedaţii din generatiuni a suci ne voru ajuta impregiurarile^; Copsi’a (slav. Nabederniti’a).
naşulu istoriei si alu legiloru, că si cnmu ar’ fi de Au emancipatu naţiunea maghiara transilvana Emanciparea romaniloru prin maghiari? Vai
câra, si inca din câra stârsa numai din bostine. ori incai aristocraţia pe naţiunea, romana din Tran­ de capulu vostru cărturari ameţiţi. Se-mi probaţi
Mai antaiu a sciutu si vediutu Europ’a intrâga, silvani’a? Pe cine vreu se mirifica, literaţii prole­ ichiaru din istoria, cumu vi-o scrieţi si o invetiati
ca insnsi popornlu maghiara in maioritatea sa pre- tari? In 28/16 Maiu 1848 plecaseramu la Clusiu voi asia pocită de fabulâaa, candu vreodată popo­
ponderanta fusese pana in a. 1848 nenobile, ne­ iu deputatiunea naţionale de 120 membri. In de- rulu maghiaru dela fundarea regatului Ungariei a
privilegiata, robitu, iobagitu, intocma că si maio­ ligeanu siedea cu noi si unulu dintre domnii fraţi fosta macaru numai atatu de liberu, precum este
ritatea poporului romanescu, că, a celui serbescu, Zeyk, care veniea din Secuime si mergea totu la in dilele nâstre unu asia numitu „Urlauber* din
rutenescu etc.; prin urmare, ca libertatea maghiara Clusiu. Alaturea cu dn. Zeyk siedea una dârnna armat’a austriaca? Ga dâra nu veţi lua de note
că n a ţ i o n a l e , fusese curatu ficţiune intrata că maghiara de etate midiulocia, bine nutrita. Scirea caracteristice a le libertatiei iobagi’a de cate 208
do contrabanda in legile tierei si in istoria, prin despre emanciparea poporului in Ungari’a fiindu-ne de dile, insocita de batai’a in falanga, închiderea
substituirea classei privilegiate in loculu natiunei. cunoscuta la toti, conversatiunea se intârse si pe in cotetie si afumarea cu. baligariu, spendiurarea si
Asia dâra cumu potea emancipa pe poporulu roma­ langa aceea. Dn. Zeyk era camu scumpu la vorba, tragerile in tiâpa, taiarea de mani, scâterea de ochi,
nescu naţiunea maghiara, caudu ea insasi era sclava ? ceea ce mie mi se parea naturale intre impregiu- arderea de viu si alte plăceri că acestea, de care
^3ra dâca acelu meritu alu emancipatiunei din 1848 rarile de atunci; acea dârnna inse, care pe noi nu este plina istori’a Ungariei. Sâu ca la cărturării
cutâdia literaţii proletari din Clusiu, Aiudu etc. se ne cunoscea de locu, începu se desvâite elocentia proletari desfreulu, „effraenata licenţia* si ceea ce
’lu revindice classei privilegiate, atunci nu avemu ce semenâ unui torrente, care culminâ intr’o Phi- dice francesulu debaucbe, Raubrittertbuni si Jus
decatu se le punemu sub ochi monstrulu-sterpitura lippica îndreptată asupra lui Ludovicu Kossuth, pe primae noctis sunt totu atatea criterie a le liber­
din a. 1847. Dâca nu dă Ddieu revolutiunea din care dumnia-ei -lu credea de singurulu capu alu tatiei aristocratice. Apoi atunci: Iu linia Baiati!
a. 1848 in Parisu si mai in tâta lumea europâna, reutatiloru, de auctoru unicu alu emanciparei. Bla- Stati dreptul Ochii la pamentu! Căciulă diosu!
robi’a cea nâua sanctiouata iu 31 Oct. 1847 era steme crâncene, trăsnete si fulgere in capuln lui Genunchii plecaţi! Strigaţi: Se traiâsca Berzenczey,
se fia consolidata cu ajutoriulu baioneteloru si mi- Kossuth, mancare vermiloru de viu, si se fi peritu Ieney, Katona si ceilalţi diece mii, cari v’au eman­
tralieloru austriaco ârasi pana la vreunu altu eve- inainte de nascere, cumu si alte complimente deli­ cipatu. Asia baiati, fiţi recunoscători catra spen-
nimentu europânu extraordinariu si terribile. Asia cate de sensulu acestora ei facea nobila nâstra ar- diuratorii pariutiloru voştri, incbina-tive loru pre­
inse poporulu romanu se folosi de ocasiunea ce’i delâna lui si la toti partisanii sei, fora că d. Zeyk cum ve inchinati la cele patru icâne si le daţi vo­
dete lui provedinti’a, si in adunarea sa din 15/3 se-i fia potutu tienâ gurisiâr’a privilegiata. Acum turile vâstre, cu atatu mai vertosu, ca apoi veţi
Maiu proclamandu mai multe drepturi omenesci, dorinti’a nâstra cea mai de aprâpe era că se afiamu, capata vinarsu si mai apoi cu pumnulu in falei,
alaturea cu acele pronuntiâ si desfiintiarea iobagiei, deca dâmn’a vorbiea dela sine, sâu ca ea era nu­ pentru-ca sunteti „emancipaţi* *). lira candu voru
prin urmare si sugrumarea monstrului din 1847. mai unu ecbo alu castei privilegiate. „Dâmn’a veni se ve c o m m a s s e d i e , atunci nii mai fiţi ne­
Iu urmarea acelei mauifestatiuui naţionale, si după nâstra" *) nu credea, ca diet’a din Clusiu va cute- buni se alergaţi pe. la Turd’a si pe airea, se daţi
cate ae intemplasera in diet’a Ungariei pana in dia vreodată se proclame emanciparea poporului, ci advocatiloru enorm’a suma de cate cinci florini de
Maiu, diet’a Transilvaniei vediendu-se strimtorata ca urbariulu din 1847 va remanâ in vigâre, de si cbarteia nerupta, ci ne facundu pureci mulţi pe
intre d6ue focuri, nu mai avu in catrau, fit nevoita dens’a află, ca si cu acela i se făcuse nedreptate acolea, ascultaţi de pop’a vostru carele v’a disu,
se proclame si ea de frica in Iuniu, ce ? „expropria- mare. Dâmn’a vorbiea in numele castei sale. Abia ca capulu plecatu nu-lu taia sabi’a, dâra a uitatu
tiunea dileloru de robota, a dieciuiâleloru si altoru s’a inchisu diet’a din Clusiu, candu boierii au si se ve adauga, ca Ddieu a facutu pe omu cu capulu
prestatiuni boieresci, din veniturile statului, dâra inceputu a silf pe poporu la robota, âra unde acela pe umeri „Os bomini sublime dedit coelumque tueri,"
cu conditiune, că privilegiaţii nu cumuva ae pârda nu mergea de buna voia, sub unu pretestu ori al- — luaţi lumea iu capu, ca mai este locu destulu
ceva, ci se fia desdaunati pe d e p l i n u . Dâra ai tulu scotea executiuni militarie asupra lui; coman- pana in piscurile muntiloru Buceci, Neagulu, Su-
acele legi din 1848 (art. IV et Y) că ai tâte cele* dantele generalu dela Sibiiu le punea companii de rulu, Retezatulu, Gain’a, Ciacloulu si pe la Dorn’a
lalte, suntu pline de reservatiuni perfide, din Care soldaţi la dispositiune. inainte pana la gurile Dunărei si la tiermii marei
causa romanii nu le crestară intru uimicu, că si Si apoi adica emanciparea naţionale a unui negre. La Baiarabi’a fetiori, pe Baraganu inainte
cumu nu ar’ fi vediutu lumin’a. Din contra, pre­
cum observaramu si mai susu undeva, poporulu din
*) Cumu titulâ si bravii Buciumam din mun­ *) Ce vorba e ast’a domnule? La noi in Bu-
Transilvani’a întrebase mereu după urbariulu si mo-
ţii apuseni pe Catbarin’a vid, Pantofariu, alias curesci ce soie numai de femei emancipate.
dulu emanciparei poporului din Ungari’a, Mai de­ Compositoriulu de litere.