Page 14 - 1876-02

baiati, ca e campia larga si man6sa; dra pe pop’a prevedd, ca guvernele din Serbi’a si Muntenegru, publice (T. Maioreicu) si tfeCe la ordinea dilei*,
lasati-lu sanatosu, câ se faca singuru liturgi’a mor- cari pana acum abiâ s’au potutu conteni de a nu si senatulu o primi cu 31 in contra la 21 voturi.
tiloru si se r6dia la prescuri calvinesci, cutnu rodea se amestecă in rescdla, indata ce se va topi neu’a In 29 presied. ministeriului Catargiu declară in
strabunu-seu in dilele lui Apaffy din manile lui voru fi necessitate de a da drumu liberu undeloru Senatu, ca in urm’a votului de blamu, datu eri
Tofeus. Veţi mai afla voi popi si pe airea, prin si a intră in lupta. min. colegu de culte si instr. publica, intregu cabi-
a caroru barba n’au trecutu sidrecii, nici carare nu Austro-UDgari’a dimpreună cu celelalte doue netulu -si a depusu demissiunea in manele M. S.
si-au facutu prin ea. cabinete din Petrupole si Berlinu s’au intielesu Doinnitoriului, care a chiamatu pe presied. Camerei
Se-mi ertati acdsta digressiune baiatii mei; împreuna, câ se nu aştepte successulu reformeloru si vice-pres. senatului sei consulte pentru formarea
ddra voi -mi jucaţi carambol’a prin capreolele v6- din fermanulu sultanului, dedrace acele nu sunt de unui nou ministeriu. Totu asia dechiară si in
stre de buni gymnastici, cari săriţi dela una do­ natura de a pacifică spiritele, ci din contra de a camera. Senatulu in aceeaşi sied. dechiara, ca

ctrina la ceealalta câ veveriti’a preste arbori după le irritâ si mai tare. Pentru aceea aceste trei blamulu votatu min. de instr. nu atinge pe ceilalţi
ghinda si alune. De altumentrea voi poteti se ve cabinete au aflatu de bine a face o manifestatiune miniştri neci pe presied. Lascaru Catargiu.
luaţi vendetta minunata, nu atatu asupra unui be- din care se se vdda apriatu, ca dinsele au lirm’a Una T e l e g r a m a din 10 Febr. n. spune ca
tranu ce se afla cp unu pitioru in grdpa, cu altulu vointia de a pune capetu rescdlei, care amenintia a d. C o s t a f o r u fh denumitu min. de externe, si
in genunchi, catu mai vertosu asupra lui Dr. Ratiu, inundă Orientulu intregu. — Pentru câ aceste Stratu min. de finantia.
care inca este „memorandistu.“ Dâra sciţi cumu mesure se păta avă resultatulu doritu, este de lipsa, In Romani’a mica se concentra catra Dunăre
se ve resbunati? Ecca asia: Se apucaţi pdn’a si se câ poterile se se păta provocă la reforme chiare, d6ue divisiuni de armata spre observarea armatei
ne probaţi ndue, ca legile agrarie, care vinu acuma, neopumnabile si practice, cari se garanteze amelio­ turce adunate la Yidinu.
r
suntu mai bune de catu eele din 1847, ca-ci a- rarea stării actuali mai cu sama in Bosni’a si Er­ In diariale străine cercula scirea, ca gubernulu
ceste le-a prinsu ministru din ceriu cu manec’a sa, zegovin’a. — Alta dificultate ce se mai ivesce este turcescu a cerutu dela Romani’a inainte de tempu
precum prinsese Mohamedu semilun’a, dupa-ce des­ neîncrederea crestiniloru in promissiunile Porţii. tributulu an. de 80 mii galbini, dr’ guberniulu
picase pe cea plina in dduş. ‘ Spre a delaturâ si acestu reu s’a aflatu de lipsa, României a respinsu pretensiunea pentru totudeuna,
ri
câ guvernutu sultanului se-si confirme intentiunile cu cuventu, ca după capitulatiune e stipulata con-
,ojr> i: viuTTTălTxe «ibbiimi ioq*: dsb
sale prin instituirea unei comissiuni officiali si totu- ditiunea, câ Turci’a la casu de lipsa se apere tie-
Proiectului de reforme alu conte­ odata se notifice poteriloru, ca a acceptatu punctele rele romane in contra or ce atacu din af«ra, Turci’a
lui Andrâssy menţionate mai susu. Notificarea acdst’a se recere na facutu acdsta si astadi nu se afla in stare a se

(in cestiunea crestiniloru din Turcia). numai spre a linisci spiritele in provinciele resco­ apera neci pe sene. Romani’a sta sub apararea
In „Gazet'a de ColoniV aparii dilele aceste late. Ce e dreptu, prin aceste mediuldce creştinii poteriloru garanţi si nu e neci unu motivu pentru
intregu proiectulu de reforme, pre care contele nu capeta garanti’a ce o aştepta, inse cu tdte aceste câ Romani’a se responda tributulu pretinsa. —
Andrâssy, la indemnulu Russiei si alu Germaniei ei primescu o asecurare prin aceea, ca Pdrt’a otto- Romani’a de si armdza, ea tieue de stricta
l’a prelucratu in favdrea poporatiunii creştine din mana se obliga înaintea Europei, cumca va esecutâ neutralitate, după dechiararea of. a min. Fiorescu.
imperiulu ottomanu. Acestu proiectu de reforme, reformele ce i s’au octroatu. In Londonu parlamentulu se deschise. Discursulu
pe care redactiunea numitului diuariu l’a primitu Acest’a e resultatulu, acdst’a e convicţiunea tronului expune, ca gubernulu bntanicu s’a associatu
■ la încercările de împăciuire ale poteriloru de nordu
dela unu corespondinte alu seu din Parisu, mai ce a resultatu din consultatiunile d’intre Austro-
in favdrea crestiniloru din orientu. In camer’a
înainte de t6te descrie inceputulu rpvolutiunii, Ungari’a, Russi’a si Germani’a.“
comuneloru in desbaterile adressei la cuventulu de
precum si atitudinea, ce poterile europene au ob- tronu, primu ministru Disraeli a aparatu politic’a
servat’o facia de acdsta revolutiune. După aceea respectiva a guberniului; dr’ ddca reformele promisse
Jffrasiova 10 Februariu 1876.
face menţiune de fermanulu sultanului referitoriu nu -si voru ajunge scopulu, m. Britania -si reserva
la reformele, ce vrd a le introduce in imperiulu Asia numitulu Marele barbatu alu Ungariei libertatea actiunei. Intocma vorbi Lord D e r b i
seu si dice, ca acelu fermanu n’ar fi accomodatu a F r a n c i s c u D e â k , - fostu cive onorariu si alu min; de externe in cas’a lordiloru.
pacifică provinciale rescolate. In fine, după tdte cetatii Brasiovului, fit in 9 Februariu, pentru meri­ S c u p c i n ’ a Serbiei s’a inchisu finindusi sie-
aceste, proiectulu d-lui Andrâssy contiene urmatdriele tele sale cele mari catra patria, onoratu de catra dintiele, in cari pertractă si cestiunea unui impru-
mutu cerutu de regimu, pe care fora dificultate lu
propuneri: comun’a politica a Brasiovului cu unu parastasu si votâ. Asia regimulu Serbiei spre scopulu armării
solenu ordinatu si tienutu in baseric’a rom. catho-
„Libertate religiâsa deplina si neştirbita; dela- si apararei interesseloru intregei naţiuni serbe pri­
turarea usului de pana acum referitoriu la aren­ lica cu cea mai serbatordsca pietate. Tdte officiale'' mesc© d6ue milidne galbini (Imprumutu cu cursu de
darea dariloru; crearea unei legi, prin care se se si auctoritatile de aici de tdta cathegori’a luara 76 si 7% interessu). — Inversiunarea in Serbi’a
garanteze, ca sum’a, ce va resultâ din dările directe parte la tributulu si dovedile de reverintia si cultu e mare in contra turciloru. Casin’a din Belgradu
din Bosni’a si Erzegovin'a, se va folosi numai in catra marele repausatu. La 10 dre baseric’a era a si emissu una provocare la formarea unei reu­
niuni de ajutoriu pentru serbii, ce se voru răni in
favdrea acestoru provincie; instituirea unui comitetu plina indesuita de elita, si sub pontificarea Abatelui resbellula de primavdra, dicundu, ca e mai multu
constatatoriu din atatia creştini, cati musulmani, E d u a r d u M o l l e r cu asistintia numerdsa se exe­ decatu verosimilu, ca Serbi’a va fi chiamata a se
cută aervitiulu divinu si parastasulu cu t6ta pomp’a.
care se p6rte grige, ca reformele propuse din partea lupt’a cu arm’a a mana pentru conditiunile existenţii,
poteriloru, precum si cele ce se cuprindu in irad’a înaintea catafalcului provediutu cu portretulu repau- libertatea si unitatea intregei naţiuni serbesci. —
dela 2 Octobre si in fermanulu dela 12 Decembre, satului, cu cununa si ghirlande tienh Abatele in Karageorgerici, pretendentulu tronului Serbiei, se
limb’a maghiara una rogatiune expressiva plina de afla in Bosni’a la Iamnitia, unde Zivcoviciu ei
se se esecute; in fine ameliorarea positiunii econo­ recrutdza una n6ua legiune. La Oravitia si Dobre-
mice a poporatiunii. Punctele prime trebue se affecte de dorere. Magistratulu, Comunitatea, t6te tina insurgenţii bosniaci sub Dulie si Karan respinseră
intre in vidtia fora amanare, dra punctulu din urma bransiele si reuniunile, corpurile professorali dela pe turci. Pdrt’a demandă aspru gubernatoriului
în rnodu successivu, inse catu sş va potd mai in tdte institutele, preutimea de t6te confessiunile Bosniei a redica 50 mii barbati la arme numai
graba. Ddca afara de aceste, Bosni’a si Erzegovin’a luara parte la acestu actu, care dură pana mai la dintre turci. Intr’acea din Russia vinu mereu aju-
vom mai primi si acele reforme, ce se promitu 12 dre. tdria banesci pentru slavi. Lenga Tiscovak si Grob
se afla sub comand’a lui SimonofF, fostu oficiru rusu
prin fermanulu sultanului, precum: uuu consiliu Asemene parastase se tienura in multe alte de artileria, unu castru (lagaru), in care prin
provincialu si tribunale, ai caroru membri se fia orasie din t6ta Ungari’a, dr’ unele, spre eternisarea Ragus’a vinu necurmatu voluntari ruşi cu cardulu,
aleşi liberu de catra poporu; inamovibilitatea judi- numelui repausatului prin monumentu, consacrara protegiati in tdte de catra Russi’a, care prin agenţii
loru; libertatea personale; garanţia contra massa- sume mari. Asia aplacidâ representanti’a capitalei sei gramadesce materiale de lipsa si le tramite in
crariloru; str&formarea politiei; încetarea abusuriloru, Buda-Pesta pentru redicarea unui monumentu Montenegru. Chiaru si una legiune rusa se afla
2
ce se comitu mai cu sama cu prestarea lucrului in 20,000 fr. Cetatea Fiume 1000 fr., Posoniu de­ in ajunulu compunerii. Principele rusu Vasilcsikoff
interessulu statului; micsiorarea taxei pentru elibe­ cretă, câ facultatea de dreptu se pdrte numele lui si Bozidar Petrovics au dechiaratu pe facia, ca in
Martiu voru veni din Russia medinale in mare
rarea dela miliţia; garantarea dreptului de proprie­ Deacu. Prin inarticularea memoriei lui Deâk intr’- cantitate totugenulu de ajutdria. Intocma se face
tate: ddca t6te aceste reforme se voru aplică in unu articulu de lege in dieta, cum se propune, va si in Bulgaria, unde comitetulu revolutionariu, ce
provinciele rescolate, atunci §8 p6te speră, ca pacea remand eternisatu, câ intieleptulu patriei. —• latitdza in Bucuresci, pdrta grigia de tdte cele de
se va reintdrce in acele tienuturi devastate, Camer’a din Budapesta si a reinceputu activi­ lipsa insurgentiloru. E acdsta unu ce tradiţionale
Promissiunile nesecure ale iradei dela 2 Octobre tatea. La inceputulu siedintii presied. camerei alu politicei russe in Orientu, pentru latirea pan­
slavismului. — Acum, după ce Pdrt’a primesce
si ale fermanului dela 12 Decembre sunt menite Ghyczy dede reportu despre decursulu festivităţii propunerile de reforme din not’a c. Andrâssy, ddca
mai multu a esaltâ sperantiele, decatu a pacifică de doliu pentru Deâk, după care se luara înainte se voru multiumi insurgenţii fora alte garanţii
spiritele. De alta parte trebue constatatu, ca ar­ proiectele de legi despre monopolulu tutunului si pentru executarea loru deplina, se crede de unii,
mele turcesci n’au fostu in stare se pună capetu formalităţile testamenteloru. Accisele după tutunu ca se va restitui pacea, inse alţii nu-si potu intipui
resc61ei. Ern’a a infrenatu in catu-va revolutiunea, mărite s’au primitu in sied. din 7 Febr. o executare ecuitabile a promisseloru reforme din
partea turciloru, cari nu se sciu tiend de engagia-
inse primavdr’a o va reinviâ de nou. Convicţiunea, In RomanFa vice preş. Al. Orescu facă
mente facia cu creştinii, după cum e natur’a totu-
cumca primavdr’a venităria va intari rescăl’a prin in 28 Ian. v. moţiunea in senatu: „Senatulu, as-
roru suprematisatoriloru si a celoru crescini, cari
elemente noue din Bulgari’a si Cret’a, prinde rade- cultandu pe d. min. si avendu in vedere abaterile ii vedemu calţandu legi si apromissiuni făcute na-
cine totu mai adenci in sinulu crestiniloru din si calcarea legii instructiunei publ. (care se desbatil) tionalitatiloru conlocuitârie.
Turci’a. Inse ori cum va fi, atat’a inse se pdte declara neîncrederea s’a in d. min. instrucţiunii