Page 15 - 1876-02

Regina 6/2 (25/1) 1876. cia cu barbatii mari si binemeritaţi, că eroi, că rire judiciaria, prin care se intrerumpe prescrip­
diplomaţi, că promovetori ai culturei, artei său in­ tiunea.
Memori’a barbatiloru nemoritori; — datorinti’a
popâraloru si cu deosebire a posteritatiei de aceasi dustriei. § 124. Prescriptiunea stipulata in acestu capu
Se ne marginimu la privirea intemplamen-
naţiune si aceldsi aspiratiuni, facia cu pastrarea si teloru ce se petrecu in acdsta privintia este admissibila de dreptu si facia cu minori, cu
cbiaru serbarea memoriei aceloru foenomeni; — chiaru in dilele ndstre si vomu află, ca de parte pers6ne puse sub curatela si cu individi juridici.

fol6sele, ce resulta din perpetuarea implinirei ace­ se făcu pregătiri spre eternisarea unui Toldy, pre TITLULU IX. Despre societatea in comandita.
stei pie — sacre datorintie: — § 125. O societate in comandita existe, ddca
de alta parte spre glorificarea unui Deăk.
. . . Naţiunea romana au avutu barbati mari, Ddra se nu abusezu cu paciinti’a on. lectori, intr’o professiune de comerciu, portata sub o raţiune
barbati nemoritori; ea are ddr’ si datorintie de sa­ ci se revenimu la acelu obiectu, carele este them’a (firma) sociala, unulu sdu mai mulţi associati (coman­
cra pietate facia cu resuscitarea memoriei acelor’a! ditari) voru fi responsabili numai pana la concurenti’a
principale a acestui articlu.
Implinitu-siau inse Naţiunea Romana din re- Noi am perdutu — in an. trecutu — 1875 aportului loru si in care celulaltu sdu ceilalţi asso­
gatulu Ungariei si cu deosebire cea din Marele 17/5 Februariu pe marele barbatu alu natiunei, ciati (comanditaţi) voru fi responsabili nelimitatu si
Principatu Transiivani’a acdsta detorintia facia cu intre cele mai critice impregiurari, candu aveamu solidariu.
memori’a mariloru ei barbati intr’unu modu demnu cea mai ardienda lipsa de vidti’a densului; prin Fiindu mai mulţi comanditaţi, atunci in pri­
si de ajunsu? vinti’a loru societatea va fi totu-odata societate in
urmare, crud’a m6rte ni l’a rapitu, si loculu den-
Cunăsce naţiunea importanti’a si fol6sele ce solui e nesupliniveru, — perderea ndstra este — nume collectivu.
resulta din implinirea esacta si perpetua a datorin- si va fi — scie Dumnedieu pana candn — irrepe- Spre validitatea contractului socialu nu se e-
tieloru de sub intrebare si daun’a intrelassarei ? . . . rabila! xige nici unu actu inscrisu nice alte forme.
Numai unu opu vastu ar’ potd satisface aces- Acea di, de funesta si dorerdsa memoria se § 126. Iufiintiarea unei societăţi in coman­
toru intrebari; inse eu le sulevu acumu numai spre apropia! Doliulu nostru, dorerea n6stra nu s’au a- dita trebuie anunciata la tribunalulu competentu
a improspetâ memori’a barbatiloru noştri celoru linatu, ci, semtiendu perderea si mai tare, doliulu (§ 65) de catra associati totu-odata cu inceperea
mari, a aceloru fiintie sublime si foenomene rari, si dorerea ndstra, in locu a se alina, s’a poten- operatiuniloru spre inscrierea in repertoriului de
a aceloru talismani fermecători si regeneratori ne­ tiatu. comerciu.
moritori, cari, prin scientiele cele inalte, zelulu celu Noi suntemu adi adeverati confraţi ai maghia- Anunciarea trebuie se coprenda:
infocatu. energi’a cea neobosita, curagiulu celu re- riloru — in suferintie. Noi am imbracatu in an. 1. Numele, positiunea sociala si domiciliulu
solutu, prudenti’a si precautiunea cea strabatatdria, trecutu vestmentulu de doliu, si, scie Ddieu pana fia-carui’a dintre associati in nume;
cu unu cuventu: prin insusirile cele rare si admi- candu vomu avă alu portă! Noi amu manifestatu 2. Numele, positiunea sociala si domiciliulu
rabili, au frantu catenele si jugulu de feru alu scla­ dorerea causata prin acdst’a irreparabila perdere — fia-carui’a dintre comanditari, indicandu-se de atari;
viei, au derimatu murii cei intunecosi, sub cari au in modu demnu de meritele marelui Defonctu; inse, 3. Raţiunea societăţii si loculu, unde-si va avd
gemutu Naţiunea Romana in decursulu secliloru de ddca ne stetea midiuldcele acele — ce stau frati-
ingrozităria memoria, si au facutu se strabata bine- loru noştri maghiari spre dispositiune, atunci — nu siediulu;
facatdri’a lumina a radieloru s6relui libertatei, de remaneamu detori cu nimic’a din tributulu ce -i 4. Sum’a misei fia-carui’a dintre associati, co­
a cărei prima căldură datatdria de vidtia au ince- datorimu. — manditari.
putu a bate animele, a se mişca braciele amorţite, Se apropia diu’a de 17/5 Februariu — si cu Acdsta anunciare trebuie înscrisa cu totu cu-
a se desceptâ simtiementele tempite si a se lumina acea se reinnoesce dorerea ndstra; si in ce modu prinsulu ei in repertoriale de comerciu si trebuie
spiritele întunecate din cbaosulu celu crassu, in amu potd află consolare, ddca nu in pi’a, sacr’a subsemnata de toti associatii in persdna dinaintea
carele se aflau aruncate si detienute. tribunalelui competentu, sdu trebuie presentata in
r serbare a acelei dile de funesta souvenire!
Acestoru semidiei neci ca e deajunsu simpl’a Aflandu-me in acelu locu, unde se afla asie- modu autenticu.
improspetare a memoriei, ci tributulu demnu de diate ossamentele marelui Defunctu L a d i s l a u In publicatiunile societatiloru in comandita nu­
factorele loru ar’ fi: statue, monumente!! — mai atunci se voru enunciâ numele, positiunea so­
B a s i l i u Br. d e Popp — si venindu-mi la cu-
Din lips’a midiuldceloru suntemu siliţi a re- noscintia, cumca atatu intelliginti’a de prin acestu ciala, domiciliulu si cifr’a miseloru associatiloru co­
nuntia acumu la astufeliu de semne de recunoscin- tienutu, catu si din alte parti ale patriei si chiaru manditari, ddca acdsta se va cere de cei interessati.
tia; ddr’ se ne folosimu de t6te ocasiunile, in cari si din Marmati’a va serbâ unu parastasu intru me­ § 127. Societatea in comandita se va anun-
avemu si potemu consacra cate-va momente in pi’a mori’a acestui raru foenomenu — intru implorarea cia si la acelu tribunalu, in alu cărei circumscrip-
aducere aminte de numele si faptele mariloru no­ eternei odihne a sufletului nobilu alu acelui barbatu tiune va posede ea o succursuala (filiala).
ştri barbati, enarandu si glorificandu faptele si me­ mare; — acdst’a impregiurare -mi servesce de a- In privinti’a coprinsului si a formei acestei a-
ritele acelor’a in modu demnu si solemnu. deverata consolare si -mi insufla credinti’a si spe- nunciari se voru aplică dispositiunile §-lui prece­

Implinindu-ne acest'a pia-sacra si possibila da- rantia, cumca acea naţiune, carea scie apretia me­ dentu.
torintia, nu voru lipsi foldsele ce resulta din asia ritele barbatiloru ei mari — nu va fi părăsită de § 128. Associatii in nume, autorisati a re-
ceva; pentru ca in astufeliu de momente sublime ajutoriulu spiriteloru acelora, si -si va ajunge acea presentâ societatea, voru trebui se legaliseze raţiu­
ne vomu aventâ in acele sfere ’nalte, unde plu- tienta, la care fii desceptata si preparata de ei. — nea impreuna cu subscrierea loru sdu se le repre-
tescu spiritele barbatiloru noştri, acei semidiei ne­ A. P. senteze in modu autenticu dinaintea tribunalelui, in
moritori, de unde privescu spre noi; si, aventandu- alu cărui circumscriptiune -si are societatea siediulu
ne la ei, ne voru inspiră poteri, ne voru arată ca­ seu, precum si dinaintea acelui tribunalu, in alu
lea spre continuarea lupteloru pentru drepturile cărei circumscriptiune societatea va avd o suc-
ndstre, pentru esistinti’a năstra, pentru eluptarea Legea de comerciu. cursala.
si assigurarea viitoriului nostru, său mai bine di- (Urmare). § 129. Tribunalurile voru sumă pe associatii
cundu: spre .continuarea si terminarea acelui opu C a p u Y I . D e s p r e p r e s c r i p t i u n e a a c t i u - in nume la observarea dispositiuniloru din §§ -ii
maretiu, alu cărui fundamendu l’am ereditu dela ei. 127 si 128 cu amenintiarea amondei stipulate
n i l o r u i n c o n t r a a s s o c i a t i l o r u .
Precum e neincungiuraveru necessariu, că plan­ in § 21.
tele se vina in atingere cu radiele sdrelui si pre- § 121. Acţiunile catra unu associatu din pre- § 130. Ya trebui se se anuncid de associati
catu e de mare folosulu acelei atingere, asia e de tensiuni in contra societăţii se prescriu in tempu de la tribunalulu competentu spre înscriere in reper­
indispensabile necessariu, că Naţiunea Romana se cinci ani, socotiţi dela disolutiunea societăţii adu toriale de comerciu, si spre publicare conformu dis­
vina in legătură cu radiele aceloru luceferi, dela dela separarea or’ excluderea associatului dintr’ins’a, positiuniloru din §-lu 126, atatu schimbările intem-
cari i-au venitu odinidra acea lumina si căldură ddca in privinti’a unor’a dintre creantie nu va fi plate in raţiunea sociale, catu si transferarea sie-
fermecatdria, ce au sdrobitu catenele si jugulu, au fixata prin lege o prescrisatiune mai mica. diului sociale in altu locu. Tribunalele voru sumă
desceptatu naţiunea din somnulu lethargicu, si o Prescriptiunea se socotesce din diu’a, in care, pe associatii in nume la observarea acestei disposi-
au 8Cosu din acelu chaosu, din acelu intunerecu se­ pe basea inscrieriloru din repertoriale de comerciu, tiuni cu amenintiarea amendei stipulate in §-lu 21.
cularii!, pentru-ca numai prin inspiratiunile aceloru se va fi publicatu dissolverea societăţii adu separa­ Effectulu publicatiunei, facia cu tertii, este
spirite veghiatăria asupr’a natiunei vomu potd afla rea ori excluderea associatului. regulatu prin dispositiunile §§ loru 9 si 19 din
firulu Ariadnei, cu alu cărui ajutoriu vomu potd scapă Pentru creantiele, cari voru expiră după pu­ present’a lege.
din labirinthulu calamitatiloru si pericleloru, in cari blicarea inscrierei menţionate, prescriptiunea nu ad- § 131. Candu va intră unu nou associatu
ne aflamu si cari se planuescu spre detrimentulu vine totu-odata cu scadenti’a creantiei; dr’ pentru comanditariu intr’o societate in comandita deja e-
nostru. — creantie, cu terminu de congediu, prescriptiunea in- xistenta, atunci toti associatii voru fi obligaţi a a-
Acdst’a necessitate si aceste importante fo!6se cepe totu-odata cu trecerea terminului de congediu, nunciă acestu faptu la tribunalulu competentu, pen­
suntu evidente, si pondulu, ce se pune pre aceste care chiaru, ddca nu s’ar’ fi pronunciatu, se soco­ tru a se înscrie in repertoriale de comerciu si a se
din partea tuturoru natiuniloru ne pdte servi de tesce din diu’a publicatiunei. publică conformu dispositiuniloru §-lui 126.
exemplu. § 122. Gasindu-se inca avere sociala nedis­ § 132. Reportulu juridicu intre associati se
Se privimu la confraţii noştri din Romani’a tribuita, creditorii sociali voru potd reclamă din a- reguldza mai antaiu prin contractulu sociale. In
libera, cum redica statua equestra. —- cdsta avere spre satisfacerea loru, chiaru si d u p ă lips’a stipulstiuniloru, privit6rie la reportulu juridicu,
implinirea terminului de prescriptiune, prevediutu
Inse — se nu trecemu preste confiniale ndstre! se voru aplică si aici dispositiunile legali despre
Se privimu la conpatriotii noştri maghiari dela in §-lu precedentu. reportulu juridicu intre associatii in nume, cu di-
Tergulu-Muresiului, si vomu află, ca au redicatu § 123. Prescriptiunea in favdrea unui asso­ vergintiele stipulate in §§-ii următori.
unu monumentu intru eternisarea numeloru aceloru ciatu separatu sdu exclusu nu se intrerumpe prin § 133. Gestiunea societăţii se va incredintiâ
barbati, cari au suferitu mărte dictata de legile urmăririle judiciarie pornite in contra societăţii e- associatului sdu associatiloru in nume.
statului. Se privimu la acele monuminte, ce le-au xistente sdu in contra unui’a dintre ceilalţi aa- Unu associatu comanditariu nu este nece au-
redicatu pe câmpii bătăliei, intru eternisarea pa­ sociati. torisatu nece obligatu la gestiune, nice nu se pote
triotismului aceloru luptători pentru libertate, pe Prescriptiunea in favdrea unui associatu se in­ opune ver-unui actu de gestiune intentionatu de
cari atunci ii timbra tronulu de „revoluţionari in trerumpe pe tempulu licuidatiunei numai prin ur­ associatii in nume.
contra Tronului si Dinastiei.* măriri judiciarie, cari voru fi pornite in contra li- § 134. Restrictiunile prevediute in §-lu 74
Ori in care direcţiune vomu privi in tdte vomu cuidatoriloru. din present’a lege nu se referu asupr’a associatiloru
da preste astufeliu de semne ale recunoscintiei fa­ Numai acţionarea se pete considera de o urmă­ comanditari,