Page 16 - 1876-02

§ 135. Fia-care dintre associatii comanditari esprime prin acdst’a cea mai profunda r e c u n o s - nu contiene iniţialele autoreiui, si portandu adress’a
este autorisatu a reclamă o copia de pe bilantiulu c i n t i a p u b l i c a inclitei adunari gen. a numitei din afara devis’a manuscriptului respectivu, dra-si
anualu si este volnicu a cercetă justeti’a lui pe ba- c&sse de păstrare, ca-ci aceeaşi, considerandu cu scrisa de mana străină. In laintrulu scrisdrei au-
sea cartiloru si a celorulalte scripte. torulu se va numi pre sine. —
tdta bunavointi’a multifacerile ndstre neajunse ma­
Unu associatu comanditariu nu p6te reclamă Din siedinti’a ordinaria a comitetului Associa­
drepturile prevediute in §-lu 83, inse la cererea teriale, a benevoitu a ne veni in ajutoriu prin o- tiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 lanuariu
unui’a dintre associatii comanditari, 'tribunalulu din fertulu seu considerabilu, la realisarea scopului cul­ 1876 c. n. —
motive grave, va potd ordonă ver-candu comunica­ turale, ce -lu intentionamu.
rea unui bilantiu «du a altoru desluşiri precum si Nu potemu a nu amenti aici si aceea fapta lacobu Bologa, ' D. P. Barcianu,
productiunea cartiloru si a scripteloru. frumâsa si ddmna de imitatu, ca susu-mentionat'a presiedinte. secretar, alu II-lea.
§ 136. Dispositiunile §§-loru 84, 85 si 86 Ca38a de păstrare, din venitulu seu curatu, ni-a
din present’a lege despre interesse si despre defi- impartasitu dre-cari sumusidre mai mici, de cativa Nr. prot. s. I./13 1876. 2—3
gerea profitului si a perderei; despre prelevarea ani incdce, in fia-care anu, spre scopulu de a se
interesseloru si a profitului, se aplica si facia cu Concursu.
associatulu comanditariu, inse cu acea restrictiune, procură cârti si recuisite scolastece.
ca elu, adeca associatulu comanditariu, va participă Sibiiu in 9 Fauru 1876. Conformu conclusului adunarei generali dela
la o perdere numai pana la concurinti’a misei lui Dela senatulu scolastecu parochiale Naseudu din 1870 de sub p. XVII. pos. 8 si in
versate sdu restante. greco-cath. lagatura cu decisiunea comitetului din siedinti’a de
Unu associatu comanditariu nu este obligatu astadi, se escrie die nou concursu pentru elabo­
rarea celei mai bune cârti de i g i e n ’ a p o p u l a r a ,
a restitui interessele si profitulu, ce va fi priimitu, cu terminu pana in 31 Decembre a. c.
cbiaru si ddca ar’ fi fostu mai tardiu perderi, ddr’ îtlaf nou. In cercurile militari din Yien’a
pe catu tempu mis’a sa originaria va fi diminuata domina credenti’a, ca e impossibile executarea pla­ Conditiunile suntu:
prin perderi, porţiunea sa anuala de profitu se va nului de reform’a Andrassianu, fora a occupa Bosni’a Opulu se fia in t6ta privinti’a correspundie-
retiend spre acoperirea perderei de mai ’nainte. toriu trebuintieloru poporului nostru si cu deosebire
cu trupe. In sensulu acesta se explica tdte mesurele se se arate intrensulu si relele urmări ale abusarei
§ 137. Oandu nu se va fi stipulatu nimicu ndue despre mişcările armatei: Comand’a militare cu beuturi spirituăse.
in privinti’a partecipatiunei la profitu si la perdere,
atunci acdsta se va defige prin apreciare judiciaria, din Graeciu (Gratz) sta in comunicatiune necurmata Premiulu este de 50 galbini.
Manuscriptele se fia scrise legibilu si de mana
ascultandu-se la casu si experţi. cu min. de resbellu. La Dalmati’a se tramisera străină, in fruntea loru se std o devisa (motto)
§ 138. Effectulu legalu alu unei societăţi in 48 mii paturi de tabara, la Lugosiu 4 baterie, dra-si scrisa de mana străină. —
comandita va incepe facia cu tertii din momentulu, regim, de cavalleria din Klagenfurtu primi ordinu
in care se va fi publicatu înscrierea făcută despre a porni la Sissek, comand’a fortaretiei din Esseg Pre lenga manuscripte se se alature si o scri-
infiintiarea societăţii, respective, din momentulu, de primi porunca a pregăti cortele la 8000 fetiori sdre pusa sub couverta, sigilata cu unu sigilu cu
candu societatea va fi inceputu operaţiunile sale. iniţiale străine de ale autorului, si portandu prin
adausu la garnisdna, regim. 29 inf. m. principe adress’a din afara devis’a manuscriptului respectivu,
Facia cu tertii n’are effectu legalu restrictiu- Alexia merge la Brood, comand’a gen. din Agram dra-si scrisa de mana străină. — In laintrulu scri­
nea, că societatea se-si id inceputulu seu cu o epoca
ulteridra inregistrarei sale. la porunca din Vien’a are planele gata de [armarea sdrei autorulu se va numi pre sene.
Petrovaradinului, Esseg, Brood, Gradisca si in cer­ Din siedinti’a ordinaria a comitetului Associa­
Candu societatea va fi inceputu operaţiunile
inaintea inscrierei sale, atunci, pentru obligaţiunile curile militari se sustiene mereu, ca catu mai cu- tiunei transilvane, tienuta in 15 lanuariu 1876 in
contractate pana la inscriere, va respunde, facia cu rundu se va occupa Bosni’a. — In Serbi’a minist. Sibiiu. —
tertii, fia-care dintre associati comanditari totu de Kalieviciu, spre marea nedumerire a principelui, si lacobu Bologa, D. P. Barcianu,
o potriva cu associatii in nume, ddca nu va potd a datu demissiunea. Itali’a tace si face paşi spre presiedinte. secretar, alu II-lea.
probă, ca pers6n’a a trei’a avea sciintia despre res­ a-si atrage pamentulu locuitu de italiani că si Ger-
ponsabilitatea sa mărginită.
mani’a pe celu locuitu de germani, si simpatisasa
§ 139. Associatulu comanditariu este respon- Pretiurile piacei
sabilu pentru obligaţiunile societăţii numai pana la pentru scopuri identice, asteptandu tempulu. Fran- in 11 Februariu 1876,
concurenti’a misei sale, si ddca nu o va fi versatu ci’a se occupa cu alegerile la camera, multiumita
pe intregu, pana la sum’a ce va fi promisu a a- cu resultatulu alegerii la senatu, care esf republi- Mesura Speciea fructeloru Pretiulu
portâ. canu. In Spani’a carlistii fura esgoniti din Biscaia fl. cr.
Pe catu tempu va existe societatea, nu se va prin alfonsisti, si abia se mai potu sustiend. —
potd restitui nece in totalu nece in parte mis’a as- fruntea . 5 80
B
midiulociu
30
sociatului comanditariu, nece se va potd permite as- 1 de diosu 4 90
sociatului comanditariu a nu mai versâ restulu ce Nr. prot. s. I./13 1876. 2—3 4 40
Mestecatu
ar’ fi remasu se aduca spre complectarea misei sale. Concursu. Secara 1 fromdsa 3 50
Societatea va potd platf interesse associatului coman­ (HO? *> / de midiulocu 3 40
1 frumosu 3 90
ditariu numai, ddca prin acdsta plata nu se va di- Conformu conclusului adunarei generale a As­ Ordiulu j de midiulocu 3 70
minuâ mis’a originaria. sociatiunei dela Naseudu din 1870 pt. XVII pos* ) frumosu 2 55
Associatulu comaditariu nu va potd prelevă 2 si in legătură cu decisiunea comitetului din sie­ Ovesulu I de midiulocu 2 45
(redica) nece interesse neoe profitu, pana candu nu dinti’a de astadi, se escrie de HOU concursu cu Porumbulu 3
se va recomplectâ mis’a lui, candD acdsta se va fi terminu pana in 31. Decembre 1817 pen­ Meiu 3 50
Hrişcă
impucinatu prin perderi. tru elaborarea unei c â r t i a g r o n o m i c e . Mazerea v 8
Associatulu comanditariu va fi personalu res- Conditiunile pentru numit’a lucrare suntu: Lintea 10
ponsabilu numai atunci candu, si numai pentru a- 1. Opulu acest’a se tractedie despre toti ramii Faseolea . 3
tatu, catu i se va fi platitu din partea societăţii economiei de campu, cu folosirea resultateloru ce- Sementia de inu . 11 50
70
1
Cartofi .
in contra dispositiuniloru §-lui precedentu; elu nu loru mai n6ue ale scientiei, inse cu privire la re- Carne de vita . 32
va fi inse obligatu a restitui interessele si profi­ cerintiele patriei ndstre, formandu unu volumu de „ de rimatoriu 42
tulu, ce va fi prelevatu cu buna credintia, pe basea 20—25 cdle tipărite, octavu mare. „ de berbece
unui bilantiu facutu de buna credintia. 2. Se infaciosiedie prin ilnstratiuui in textu 100 Chilo{ Seu de vita prospetu 30
(Ya u r m ă . ) sdu pe foi deosebite, instrumente si masinele cele „ „ „ topitu
mai probate din resortulu economiei, precum si ma- [!
nipulatiunile mai insemoate din deosebite ramuri
D e s p a r t i a m e n t u l u VlII-le alu „ A s s o - ale economiei.
c i a t i u n e i t r a n s i l v a n e * pentru literatur’a si 3. Se tractedie in modu correspondiatoriu si
cultur’a poporului romanu, -si va tiend adunarea sa despre industri’a agricola si modulu introducerei ei la bursa in 11 Februariu 1876 stă asia:
anuale in 24 Februariu st. n. sdu 12 st. v. a. c. la poporulu nostru. Galbini imperatesci — — 5 fl. 41 cr. v. a.
in Câmpeni, la care toti cei ce se interessddia de 4. Opulu se fia intocmitu pentru instrucţiunea Napoleoni — — — 9 , 20 9 fi
şcolari si privata.
cultur’a Poporului Romanu suntu invitaţi a compard. Augsburg — — — 103 0 60 9 9
5. Se fia scrisu intr’o limba precatu se p6te
Rosi’a 5 Februariu 1875. Londonu — — — 114 , 75 n 9
de populara si correcta; in specialu terminii tech-
S i m e o n e C a v a l e r u d e B a l i n t u , nici se fia esplicati, unde e de lipsa, chiaru si Imprumutulu naţionala — 68 0 55 . : n P
membru alu Associatiunei. prin circumscrieri, numai că se păta fi intielesi. Obligaţiile metalice vechi do 5°/ 0 73 65 9 9
r
Obligaţiunile rurale ungare 76 0 60 9 9
6. Pentru opulu lucratu după conditiunile in-
digitate p. 1—5 s’a fixatu unu premiu de 500 fi. „ „ temesiane 75 * 50 9 9
R e c u n o s c i e n t i a p u b l i c a .
val. aust. „ „ transilvane 75 „ 50 9 9
Adunarea generale a Cassei de păstrare sasesci
Manuscriptele se fia scrise legibilu si de mana * „ croato-slav. 85 * - 9 9
(Sparrcassa) de aici, in siedinti’a sa diu 6 Fauru străină. In fruntea loru se ste o devisa (motto), Acţiunile bancei — — 871 V, — 9 9
a. c. a votatu spre scopulu edificarei scâlei popo­ dra-si scrisa de mana străină. — „ creditului — — 174 , 60 9 9
rale gr. cath. de aici, sum’a de 300 fi. v. a. Pre lenga manuscriptu se se alature si o scri-
Ne semtimu deci in placut’a positiune a ne sdre pusa sub cuverta, sigilata cu unu sigilu, ce

Eedactoru respundietoriu si Editoru Editiunea: Cu tipariulu lui
IAC O BU M U R E S I A N t J . IOANE GOTT si fiiu HENRICO.