Page 18 - 1876-02

inapoiarei acteloru observatiunile, pre langa cari i subcomitetului e impedecata chiaru prin presieden- făcu ceia din societatea academica. Me, eii nu
le-amu retramisu, peDtru-ca din intemplare nu era tele Associatiunei.* pociu se suferiu cu viâti’a odata, câ certele intes­
acasa; dâr’ i făcui eu observările necessarie in modu O acusatiunea acâsta onorabile eomitetu! care tine basericesci se fia trase si hatlte in pressa, in
amicabilu, dâr’ curatu si limpede cu ocasiunea in- la momentulu, in care s’ar’ constata de adeverata,
talnirei n6stre in locuinti’a mea, si asia, dâca avea nu mi-ar’ mai permite a ocupa acestu locu pre- foile publice, apoi privâsca acele pe corporatiuni
densulu vre-unu semtiu pentru, — si vre-o iubire sidiale. basericesci, sâu persâne basericesci. Intielesai a-
de adeveru si de dreptate, si era liberu de inten- Interessele Associatiunei nâstre, de a cărei e- cuma? — Eu inca nu negu, ca acâsta apologia
tiunea rea, trebuiea insusi se spună in acea „prea sistentia si prosperare are fia-care romanu, dâra cu este scrisa bine si cu tâta demnitatea , omului de
memorabila* siedintia, ca din care causa i s’au in- deosebire presiedintele ei, a grigf câ de lumin’a o- caracteru solidu; dâra me sagâta in anima si ri­
napoiatu lui actele, si nu trebuiea se lase, câ altu- chiloru sei, ar’ pretinde in casu, candu eu asiu pune nichi, ca s’a datu ocasiune, ca s’a simtitu necessi-
cineva, a trei’a persâna, se spună aceea, câ apoi pedeci scopuriloru aceleia, in modu imperativu, câ
se p6ta si acesteia imputa in cestionatulu articlu se depunu mandatulu primitu dela adunarea gene­ tatea de a fi scrisa si publicata. Eu insumi escusu
din „Tel. rom.“ profitarea i de „informatiuni pri­ rale numai decatu, si eu dechiaru serbatoresce, ca publicatiunea, din causa, ca reulu este invechitu,
vate.* voiu a corespunde acestei pretensiuni indata, catu ranele care ti se parea ca se vindeca si prindu
A fi tienutu acele acte „12 dile* Ia mine, e se va constata de adeverata grav’a învinuire ridi­ scârtia, se rupu si învenina de nou, apoi se arata
unu neadeveru, despre care va convinge chiaru si cata asupr’a mea prin „Tel. rom.*! in vederea lumei, precum le arata pe a le loru
pre dn. Dr. Olariu acela, de care ne-am servitu Binevoiâsca onorabilulu eomitetu a lua la re- ceraîtorii din Secuime pe la terguri publice. Apo­
ambii la transportarea loru, si care i le-au dusu visiune actele, ce stau înainte, si convinsu de a- logistulu se incârca se le acopere pe catu pâte,
densului a patr’a di, după ce mi le-a fostu tramisu. deverat’a stare a lucrului a decide in acâsta cesti­
La sum’a de „12 dile*, cu care a voitu dn. Dr. une pentru mine si Associatiuneâ nâstra atatu de dâra nu ’ia successu, nu potea se-i succâda, apoi
Olariu se me apese, a potutu densulu veni numai momentâsa.* (S’a decisu satisfactiune deplina. acâsta lipsa de successu me dâre si mai multu.
scotiendu din lunile cele multe, in care a tienutu Trans. nr. 4). Mei G-eorgiesiu! Ai dascalitu tu pe cumetru-teu
elu actele la sine, 8 dile, si adaugundu-le la cele intre patru si intre siese ochi, dâra acumu ai apu-
4, care cadu in contulu meu. Disput a celoru duoi veri din catu tu pe gur’a mea, si e bine ca suntemu numai
Totu asia neadeveratu e si ulterioriulu asertu Caldisior’a. amendoi, ca astadi nu mai poţi se sci, care alu cui
din cestionatulu articulu, după care „subcomitetulu Vere! Mei vere! Oi ca tare te-ai cufundatu este, care in ce castre se afla si a cui ârba o pasce.
din Sibiiu a substernutu protocâlele sale comitetului
centrale in decursu de 4 ani de dile, totudeun’a in lectur’a ta, pare ca tu ai căuta quadratur’a cer­ — Ach începu se te intielegu mei Candide.
brevi mânu si fora comitiva, si totudeun’a s’au cului câ mathematicii, cari in confusiunea loru Dâra pasa de vorbesce si me mustra cumu -ti place,
primitu.* uita se se incaltie la ambele pitiâre si in locu de ca suntu totu urechia; numai stai pucinu se-mi
Anteactele respective din arcbivulu onorabilelui negrâla t6rna lapte in calimariu. făcu o blastemata de sugara si se-mi dai unu pa-
eomitetu arată — precum se pâte convinge onora- — Tâci. charelu de vinu, sci tu, de alu teu, de Micasas’a.
bilu acela-si la totu momentulu — prâ chiaru si — Ce se tăcu me? Au nu acâsta este 6r’a — Mei vere, eu nu credu se se mai afle doi
in modu nedisputaveru, ca pana la anulu 1875 nu nâstra de conversatiune? Ori ca ti-au saritu si tie romani ploati câ noi, cari din mic’a loru copilăria
s’a tramisu din partea sub-comitetului Sibiianu neci
macaru odata si neci unu singuru protocolu fora in nasu mustrările ce faceam mai deunadi cume- se fia invetiatu pe la atatea scâle confessionali si
comitiva la comitetulu centrale. Numai in decur- trului. De candu vi s'a subtiiatu si vâue asia se fia mersu la atatea baserice de diversa credin-
sulu anului 1875 au aflatu dn. D. Olariu mai multu peliti’a? Ca d6ra nu ati inceputu se appli- tia si rituri. Candu ne cunoscuseramu mai antaiu
comoda pracs’a indigitata in corespundenti’a „Tel. cati midiulâcele cosmetice a le femeiloru de salâne. la Blasiu in a. 1824, tu venisesi de la o scâla
rom.*, si profitandu de ea, a depusu elu in cance- — Mei vere, nu-ti bate jocu de mine; lasa-me calvinâsca, âra eu cu frate-meu dela cea socimana.
lari’a nâstra — precumu se vede, âr’ fora scirea
si invoirea directorelui subcomitetului — sub deo­ amarului, ca acumu am desperatu in adeveru, apoi După patru ani tu ai mersu la Sibiiu, eu la Clusiu.
sebite date, patru protocâle ale subcomitetului sibii­ se-mi spui ori-cate in ceriu si pe pamentu, eu nu Preste alţi patru ani âra-si veniramu la acelasiu
anu in patru c61e, de a caroru presentare âra sub mai vreu se fiu romanu. locu. Mai tii tu minte, candu se adunâ in cas’a
deosebite date si nu prin mine, care amu absentatu — Dieu dieu? Si pentfu-ce nu? Te-ai ma- vâstra parentâsca, adeca Ia pop’a Ioanu, popi de
de aici, n’amu avutu eu nici o cunoscintia. Unu niatu pe satu? cate cinci confessiuni, quardianulu (egumenulu) r.
singuru protocolu asemeni amu presentatu eu insu-mi — Me, dâra nu vedi tu ce-i aici? Te faci catholicu dela St. Giorgiu, seniorulu (protopopulu)
in 27 Octombre 1875, care inse s’au adusu la holandesu, pare ca acumu ai venitu dela Amsterdam. calvinescu dela Turd’a, pop’a socinianu dela Tras-
comitetulu centrale cu o concomitiva viua.
(Arunca asupra lui cu irritatiune „Albin’a* nr. 4—5 cau, si apoi popi uniţi si neuniti de prin pregiuru,
Dâru chiaru candu asiu fi comisu erorea, pri-
mindu fora adresa, fora concomitiva necessaria din a. c.) — cari toti dispută din scripturi, de gratia divina, de
asemenea protocâle: 6re n’amu fostu indreptatitu, — Ecca na-a! Atata e totu? De aceea in- transsubstantiatione, de Patre et Filio, de omnibus re­
n’amu fostu chiaru datoriu, a mi-o correge recunos- figi ochii Ia mine câ unu bursucu? Mai di me, ca bus divinis et humanis, et quibusdam aliis, pana in
cundu-o, a îndrepta lucrulu spre bine?! si aceste le-am scrisu totu eu, sâu ca si acî ar’ fi cantatori de cocoşi, pana ce adormiea pe asternu-
Mai apare in desu-mentionatulu articulu inca totu metehne de ale iesuitiloru, cumu faci tu totu- tulu de paie, care intr’o parte, care in alfa; eu
unu neadeveru de totu tendentiosu si seducatoriu, deauna, de cate-ori -ti convine câ se arunci mârtea inse nu credu se fi auditu tu vreodată din gur’a
■
adeca assertulu: ca „partea cea mai mare a mem- in tiegani. Am cititu si eu aceea ce vediu ca ai Vreunuia cuventu leganatu defaimatoriu, sâu macaru
briloru (sub-comitetului, ai siedintiei prâ „memo­
rabile") a parasitu cu indignatiune localurile,* in trasu tu preste totu cu cerusa rosiia, de aceea stau numai allusiune bajocurâsa asupra auctoritatiloru
care se afiara. la mirare si nu pociu se-mi esplicu desperatiunea proprie, archierei, superintendenti, sâu cumu le mai
Mi s’a referatu oficialmente, ca unu singuru ta numai din atata lucru. Pe mine tocma din dicea ei; âra candu vreunulu ar’ fi cutediatu se
membru alu acelei aiedintie s’a departatu dintr’ens’a, contra, me satisfaci! acea apologia preste tâta aş­ vorbâsca de reu pe mai marele altuia, toti ei sariea
dupace se luase conclusu asupr’a acuseloru dn. Dr. teptarea mea, pentru-ca o aflu scrisa cu multa cu­ in capu si mi-ti’lu stringea intre usia si uscioru.
Olariu si asupr’a propuneriloru contrarie, primindu-se noscintia de lucru, si ce este mai frumosu, cu mo- „Ce, me, ce ai tu cu episcopulu acestuia? De un-
acestea; Gr’ ceilalţi membrii ai amentitei siedintie, deratiune si demnitate precum vediu scriindu-se de’lu cunosci? Ce ti-a facutu acela tie? Mesura’ti
continuandu-si afacerile, au discutatu si au deli-
beratu asupr’a obiecteloru, pentru care propriamente pentru publiculu nostru in afaceri basericesci nu­ cuventele popa, si baga’ti pumnulu in gura, ca
s’au fo3tu adunatu. Acelu membru alu siedintiei, mai in diariulu „ B i s e r i c ’ a o r t h o d o x a r o ­ dâca nu, ti’lu bagamu noi.* Asia era in dilele
care esl din ea mai tempuriu, a facutu acâst’a — m a n a * din Bucuresci. Arata-mi tu mie iii acea nâstre. Ei, bine, mei vere, la ce amu ajunsu as­
precumu insu-si mi-a marturisitu — nu din vre-o lunga apologia unu cuventu insultatoriu, sâu vreo tadi ? Seduşi de o falsa civilisatiune si intielegundu
„indignatiune*, ci numai si singuru din cause pri- singura sententia, care ar’ respica ura si vindicta. fârte reu vocatiunea publicitatiei, astadi avemu in­
vit6rie la privatele sale trebuintie personale.
Eu celu pucinu nu vediu in tr’ensa mai multu, de­ tru nimicu a lua noi insine calimariulu si a-lu
T6te acestea demustra pana la evidenţia, ca
plasmuitoriloru citatei corespondentie din „Tel. r.“ catu simpla aparare ce-si este datoriu sie-si ori-ce versa preste feciele primeioru nâstre persâne base­
neci catu de pucinu nu le-au pasatu de s6rtea omu de caracteru. Ceea ce ’mi lipsesce in trensa ricesci, apoi dupa-ce le manjimu faci’a, vestmentele
„Aasociatiunei transilvane pentru literatur’a romana este, ca la unele locuri nu pricepu bine ce vrea se archieresci, crucea si evangeli’a, pe care le tienu in
si cultur’a poporului romanu*; ci le-a jacutu la ,dica apologistulu; acâsta inse vine de acolo, ca eu mana, ei tragemu in piati’a publica, precum au
anima, numai si singuru compromiterea persânei necunoscundu statulu cestiunei, nici nu pociu pri­ trasu si batutu argaţii lui Kâkoczi pe mitropolitulu
mele, a presiedenteîui si inca a unoru vechi si cepe ici colea, la ce fapte misteriâse s’a facutu al- Iorestu in Alb’a-Iuli’a, precum au trasu si tortu-
demni membrii ai Aasociatiunei n6stre. Pentru ratu carnificii lui Apaffy pe mitropolitulu Sava la
aceea au transplantatu ei berfelele din „Tel. rom.* lusiunea.
si in „Herm. Ztg.“, carea in nr. seu 5 din estu — Mei Georgiesiu me, tu me omori cu opti- Ernotu, la Blasiu, la Vintiulu-de diosu, pentru câ
anu mistifica adeverulu inca si mai amaru câ „T. mismulu teu. Tu celu sbiciulatu de tâte furtunele, se’i vâdia toti inemicii religiunei si ai natiunei nâ­
rom.*, si prin „clarissimii* doctori si professori de aruncatu de atatea-ori cu noroiu, insultatu in faci’a stre si apoi se le strige in batjocura câ talchariulu
pe langa dens’a, vrâ se ne dâ inca si mai ample lumei, ’mi vorbesci despre lucrurile aceste, câ si din stang’a; Dâca poterea vâstra este dela Ddieu
invetiaturi, de care „charu Domnului!* nu avemu cumu numai de unu anu ti-ar’ fi esitu fulgisiorii si nu dela âmeni, pentru ce nu faceţi, câ se amu-
nici cea mai mica trebuintia.*
pe sub nasu si te-ar’ tramite tata-teu la vreo uni­ tiâsca acei câni lătrători, se sece degetele acelora,
Ca auctorii articulului din cestiune n’au avutu versitate nemtiâsca, câ se te faci membru la „Bur-
altu scopu componendu-lu, decatu a compromite cu cari scriu blasfemii in contra vâstra? Acuma vedi
ori-ce pretiu pWsân’a ipresiedintelui Associatiunei schenschaft* si se te baţi „auf Mensur." Cs-mi tu vere, ce me revâlta pe mine? Me revâlta acele
nâstre, se vede lemuritu si din aceea, ca ei au vorbesci tu mie de statulu cestiunei? Se-ti spuhu pupedie, care -si spurca cuibulu propriu; me ir-
scornitu neadeveruri, câ pe temeiulu acelora se pâta eu tie, care este statulu cestiunei, apoi se mi- te rita acei âmeni desiuchiati, totu-odata depravaţi,
enunciâ la finea articulului cestionatu, ca „activitatea vediu ce mai critica literari» mi-ai face, precum cari nu vedu nici atata, ca dâca scuipa in susu.