Page 19 - 1876-02

totu loru le Cade in f&cia; bra infamiile ce arunca alu diariuiui „Nene Fr. Presse* din Yien’a, care In nr. prossimu vomu face unu micu reportu des­
ei asupra auctoritatiloru superiori eclesiastice, laşa dice: „Precum cunoacu ungurii numai unu patrio- pre caus’a căderii dlui Maiorescu, debrace cu acbsta
stigma nbgra pe fruntea celoru cu blasfemiile in tismu magbiaru si precum fantasbza ei numai pen­ ocasiune spatiulu nu ne permite.
gura si in pbna. tru statulu ungurescu, asiâ se dovedimu si noi nu­ In Serbi’a s’a inchisu scupcin’a prin unu ucasu
— Adecă se te intielegu si mai bine: Tu mai unu patriotismU austriacu si se ne interessamu alu principelui. Principele n’a voitu se se arete
Candide nu poţi suferi de locu discussiuni publice numai pentru binele Austriei. Austriacii se nu lase in camera, debrace nu se pbte se se impace cu as-
si anume pe calea pressei, in cestiuni religidse? din statulu quo nici catu e negru sub unghia si piratiunile maioritatii, in fruntea careia sta Risticiu,
— Nu asia me, braii me iai preste pitioru. nice se nu se demită la o impacatiune, ce trece Scupcin’a s’a inchisu, ce e dreptu, inse ea a lasatu
— Departe se fia, aci nu are locu nici-o preste limitele statului quo; atunci ungurii voru in loculu ei o comissiune, cere se controleze fap­
gluma; dbra tu ai vorbitu astadata prea preste me- vedb ce voru face cu domni’a si supremati’a loru.“ tele guvernului.
sura irritatu. Astempera-te pucinu si te esplica La aceste si alte asemeni sufulcari nemtiesci, De pe campulu revolutiunii n’avemu de asta­
l-ir.
mai bine, mai cu sânge rece. cari de altmintrelea n’au valbre decatu de joi pana data sciri de mare insemnetate. O telegrama mai
—, iSra' tu astadi me pricepi reu. Mei vere, mai apoi, ungurii nu respundu alt’a, decatii, ca ei nbua comunica, ca trupele turcesci ar’ fi trecutu in
tu citesc! cateva diaria, cunosci si mai multe. Nu- sbu trebue se ajunga la scopu, sbu crbpa pamen- 8 1. c. brasi pre pamentulu austriacu si ar’ fi in-
mesce’mi tu din t6fca Europ’a unu singuru diariu tulu. Si se bagamu bine de seama, ca pana la aintatu pana in apropiare de Costainic’a, câ se a-
fundatu de episcopi catholioi, sustienutu de abonaţi fine dualismulu va acapa nealteratu si din acbsta tace trupele austriaco, inse audiendu semnele de
clerici catbolici, care se cutedie a insulta mojicesce strimtorire, pentru ca nemţii, avendu in vedere sta­ alarma s’au speriatu si s’au retrasu. — De buna
pe superiorii sei si a-i sc6te in „publicu* câ se-i rea lucrtiriloru in Orientu, se voru teme a întinde sama pentru aceea au primitu honvedii ordinu de
vbdia străinii in tbta golatatea loru. In acelu mo- cârd’a prea tare, câ se nu-si aprinda paie in capu plecare, câ se mbrga contra turciloru.
mentu ’iar’ si ascunde sbrele. Asemenea se-mi cu ungurii, si asiâ voru aflâ de bine si consultu a
j
cauţi la calvini, la lutherani, sociniani, metbodisti, reînnoi pactulu dualisticu chiaru si cu risiculu, de
hernhuteriani, quaqueri exemple de acele infame si a face Ungariei niscari concessiuni, pre cari intre C l u s i u 5 Fauru 1876.
nu vei afia nici unulu. Ilu vei afia inse la romani alte impregiurari' nu le-ar’ face odata cu capulu. Va fi cugetatu, stimatulu publicu, ca i se im-
si la şerbi. Si apoi cumul Ei insulta, denuntia, Numai asiâ ne potemu esplicâ scirea, ce i se tra- partasiesce ceva imbucuratoriu din capital’a cultu­
prostitue chiaru pe aceia, pe cari ei inşii 'iau a- miSe din Vien’a diariuiui „Politicu* din Prag’a, rale a Transilvaniei, dbr’ cu dorere vinu a-i împăr­
tăşi o aparentia trista, ce domnesce in una parte
l e s u intru t6ta libertatea si iau substernutu la ca adeca crisea ministeriale din Vien’a s’ar’ fi a-
din junimea studibsa dela universitatea de aici, dicu
confirmarea prea inalta, si asia cu acbsta -si dau manatu, debrace guvernulu ar’ fi dechiaratu â face numai in una parte, pentru-ca multiamita geniului
singuri testimoniu authenticu, nu numai de pauper­ unguriloru concessiuni. Ce e dreptu acbsta scire protectoriu, cea mai mare parte corespunde chiama-
tate, ci de perversitate; ei inşii dau probe in ma­ nu prea este de accordu cu mişcarea ce s’a insce- rei sale.
nile ineiniciloru, ca nu merita se se bucure de natu in Austri’a contra impacatiunii cu ungurii, Dbca faptele cele nobile ale junimei merita
dreptulu electorale si cu atatu mai pucinu de vib- inse ori si cum ea ne spune pre departe, ca pana tbta laud’a, si dbca toti — caroru le diace la anima
venitoriulu si prosperarea natiunei — suntu obli­
tia constituţionala in baserica. In f i n e . . . . in fine fraţii siamesi totu ve voru impacâ. Yemu
gaţi a-i întinde mana de ajutoriu spre realisarea
Stai Candide, nici-unu cuventu mai multu! vedb.
acelora, apoi intocma avemu sacr’a detorintia a si
In excessulu teu de zelu tu faci din pucine excep- Se trecemu deci la alte lucruri, ce merita a combate reulu fora crutiare, candu acest’a incepe a
tiuni regule generali; acuma tu eşti acela, care fi notificate si anume se spunemu lectorelui romanu, se virî in sinulu fragedu alu junimei, ca-ci, fiendu
cadiusi in altu extremu, si dbca vei opera de pre ca astadi sub auspiciele dlui Tisza se afla si diaria in acbsta privintia indiferenţi, privescu cu manele
acestu terrenu, ai se strici fbrte multu, in locu se de acele, care in superbi’a loru de organe ale ma­ in sinu la inimiculu, care infige pumnariulu in cor-
deregi. Si apoi tu totu nu mi-ai respunsu la ceea relui partidu liberalu, făcu asaltu chiaru asupra pulu scumpei nbstre naţiuni.
Ce va fi de naţiune, dbca in junimea ei — in
ce te-am intrebatu eu. Ceru respunsu respicatu: persbnei Domnitoriului. Din incidentulu, ca Maies­ ) i;
care se reoglindesce Venitoriulu ei — incepu a se
Yrei sbu nu publicitate in afaceri basericesci? tatea Sa nu s’a dusu in persbna se planga la cos-
încuiba totu-feliulu de slabitiuni? —
— Vreu si nu vreu. Dâra trebue se distin- ciugulu lui Deâk, diariulu „Magyar Polgâr* din
Este cunoscutu on. publicu, ca ascultătorii ro­
gemu fbrte aprigu. Yreu discussiuni puru obiective, Clusiu publică nnu articlu sub titlulu „Despre celu mani dela acbsta universitate au formatu o socie­
dbra condamnu din adenculu sufletului ori-ce per­ ce nu este ertatu a vorbi, “ prin care condamna pre tate de lectura numita „ I u l i ’ a . * Acbsta societate
sonalităţi. Ceru si dorescu din sufletu extermina­ Domnitoriu pentru intrelassarea, de a nu plânge la progressbza binisioru, inse ar’ potb cu multu mai
rea de ori-ce abusuri si nelegiuiri, care voru fi mormentulu lui Deâk, precum a plânsu si s’a in- tare progressâ, dbca toti studenţii dela universitate
existendu, dbra nu pociu suferi, câ acele se se traga chinatu odinibra la mormentulu darului Nicolae din ar.’ lucrâ umeru la umeru spre acelasiu scopu.
indata in prim’a instantia la tribunalulu celu fbrte Russi’a. Dbca imperatulu Nicolae a deoblegatu pre Dbr’ tocma aici jace reulu, care impedeca pro­
sperarea acestei societăţi: neunirea si discordi’a nu
amestecatu alu lumei întregi. Nu uita vere, ca regele Franciscu Iosifu la recunoscintia prin aceea,
s’au multiumitu cu sacrificiale de pana acumu, ci
diariale romanesci nu le citescu numai romanii, ci ca i-a trantitu la petibre flamurele sfarticate ale aflandu părtinitori si in sinulu acestei junime, pre-
si alţii mulţi, si ca din acele se făcu pe fia-care Ungariei, atunci Deâk inca la deoblegatu prin aceea, tendu si dela dens’a sacrificii*.
di excerpte pentru u s u l u m i n i s t e r i u l u i s i ca in momentulu supremu, candu prussii ajunseseră In amentit’a societate suntu unii, cari nu nu­
a l u c a b i n e t u l u i . Crbsta-ti-o bine acbsta, si tu, pana la porţile Yienei, dinsulu salva tron.ulu de mai ca nu tindu mana de ajutoriu celoru binesem-
si „Albin’a* si tbte diariale romanesci. Baseric’a umilire si chiaru de catastrofa finale. — Asiâ oca- titori, dbr’ se nesuiescu in adinsu a pune pedeci si
-si are organismulu seu, instantiele si celelalte au- resce numitulu diurnalu pre Domnitoriu, fiindu ca atunci, candu se lucra ceva spre binele si scopulu
societatiei. ,
ctoritati ale sale. Pentru cine suntu aceste? n’a facutu si dinsulu câ regin’a Elisabet’a, soci’a
Alţii inse — conformu spiritului modernu —
— Candide, tu eşti astadi prea nacajitu, mie sa, care a versatu lacrime la peti6rele lui Deâk si
au mersu cu unu pasu mai departe.
inca-mi ferbe capulu. Se curmamu deocamdată. careia pentru aceea i poftesce se traibsca la mulţi
Aceştia, pre langa ce nu iau parte la siedin-
Eu am se plecu de acasa. Iti lasu aci ad fideles fericiţi ani. — Dbca Domnitoriulu nu si-ar’ fi fa-
, ■ • j;j {^ jff» fjgg U30TsJDno£ }' "> >J ’ ’•! tiele societatiei, in orbirea indiferentismului loru au
manua unu memorialu compusu asupra cestiuniloru cutu dotorinti’a facia de defunctulu barbatu, n’am si fruntea a spune pe facia, ca loru li e ruşine, ca
eclesiastice de amiculu nostru Nic6ra Buciumanulu. mai dice nimicu, inse asiâ trebue se accentuamu, suntu romani si ca apartienu unui poporu asia de
Te rogu cetesce’lu intr’o bra liniştita; bra la in- ca cultulu personalu la resp. unguri merge pana la necultu, cumu e alu nostru; ba inca suntu unii,
cari necumu se se faca membri la societate, dbr’
tbrcerea mea va veni si elu la tine, împreuna cu absurditate, debrace este o injuria neertata, a atribui
se fereacu de ori ce convenire cu Romanii si spunu
bravulu loru parochu Damianu Malbnu, si atunci Domnitoriului negligintia si nepăsare atunci si a-
pe facia, ca li e ruşine a vorbi limb’a romana. a o
vomu continua discussiunea. colo, candu si unde elu a facutu, după parerea
Unu fenomenu curiosu e acest’a, dbr’ mai cu-
nbstra, mai multu decatu erâ detoriu a face. riosu e, ca cei ce nu se rusinbza de astufeliu de
Se trecemu inse la altu obiectu. In R o ma­ espeptoratiuni, suntu fii de preuti romani, cari au
fiSrasiova 16/4 Februariu 1876.
n i ’ a s’a cocolositu crisea ministeriale, fora câ se crescutu cu prescur’a romanbsca pana ajunseră la
Dorerile dualistice devinu din di in di totu dobbre pre dlu Catargiu dela potere. Senatulu, stadiulu, in care se afla.
mai acute. Foile din capitalea ungurbsca anuncia care prin Votulu seu de blamu, ce l’a datu dlui Ce va dice stimatulu publicu, dbca va sci, ca
lumei si tierei, ca ministrulu presiedinte Tisza si ministru Maiorescu, si prin care siliră intregu ca- acei fii de preuti unii tragu chiaru si stipendia din
fondatiunea romantiana ?!
celu de finantie Szbll au plecatu dejâ la Yien’a, binetulu câ se demissioneze, s’a grabitu indata a
Cu acbsta ocasiune nu potu a nu atrage aten­
unde au se-si desvblte tbta dibaci’a si intieleptiunea da dlui Catargiu altu votu de încredere, dicundu,
ţiunea prea Veneratului conaistoriu metropolitanu din
numai câ se pacalbsca pre neamtiulu. Consultatiu- ca votulu de blamu s’a referitu numai la ministrulu Blasiu asupra acestei impregiurari si a-lu rogâ, câ
nile referitbrie la nbu’a impacatiune dualistica se instrucţiunii publice, care a violatu legea. In ur- pe venitoriu se aiba mai multa consideratiune la
voru începe deci in dilele aceste cu tbta seriosita- m’a acbst’a dlu Catargiu si-a retrasu demissiunea impartirea stipendialoru. Nemoritoriulu fondatore
tea si in totu casulu cu acbsta ocasiune ele se voru si posturile de miniştri devenite in vacantia le im- a creatu ajutbriale pentru scopuri naţionali, br’ nu
pentru fii de preuti avuţi, cari intrebuintiasa acele
si apropiâ de resultatulu finalu. Inse care va se plh cu dlu B a l a c e a n u , ministru de esterne,
ajutbria pentru scopuri antinaţionali. Nu.voiescu
fia acelu resultatu, acbst’a nice dlu Tisza nu va fi Stratu ministru de financie si Carpu ministru de
prin acbst’a a atinge — ci a semnala numai co-
in stare se ne spună. Destulu ca nemţii nu suntu instrucţiune. Scirea publicata in nr. precedente, mun’a dorintia; se se vbdia câ se nu se crbsca vi-
prea aplicaţi a implinf poft’a unguriloru si cu ace­ in care Costaforu jocâ rolulu de ministru de es­ peri veninbse pe sbm’a natiunei, cu ajutbriale ace­
sta ocasiune, ceea ce se yede si din unu articlu terne, s’a rectificatu in aensulu aretatu mai susu. steia. Ar’ fi tempulu supremu se ne desbracamu