Page 2 - 1876-02
P. 2

de  noi  Mama,  ca  de  aceea  te  facil  Ddieu  impera-     In  a.  1791  sub  imperatulu  Leopoldu  II  se    dintele  din  Pest’a  alu  diariuiui  prussacu  „Nordd.
                  tdsa  si  de  aceea  -ti  pomenimu  numele  in  t6te  ro-    înduplecă  abiea  si  diet’a  Transilvaniei,  câ  urbariulu   allg.  Ztg."  observa,  ca  acâsta  coalitiune  numai
                  gatiunile  n6stre,  si  mai  alesu  in  s.  liturgia.  Nn    Măriei  Theresiei  se-lu  cunâsca  de  lege,  decretă  si    asiâ  se  va  potd  tiend  la  potere,  ddca  va  potd  aplicâ
                  te  mai  teme  si  M.  Ta  de  ei,  precum  se  temea  unu    migratiunea  libera,  inse  mai  restrinsa  decatu  fusese   cu  successu  vechiele  principie  ale  betranei  Austrie,
                  Apafy." Si alte multe.                                 a  lui  Iosifu  II,  ddra  dreptulu  poporului  de  a  -si    cari  principia  se  resuma  in  urmatdriele  trei  cu­
                        In  fine  urîndu-ise  si  imperatesei  Măriei  Tere-   potâ  castiga  proprietate  de  pamentu  pe  banii  sei    vinte: infanteria, cavaleria si artilleria.
                  siei  de  atatea  blastematii,  de  agitaţiuni,  care  mer­  nu  i-se  concesse  cu  nici  unu  pretiu.  Asia  in  a-     Proiectulu  de  reforme,  prelucratu  de  Andrâssy
                  gea  crescundu,  si  de  nenumeratele  plansori  atatu  ale   cestu  punctu  essentiale  alu  libertatiei  omenesci  par­  in  favdrea  crestiniloru  din  Turci’a  si  presentatu
                  poporului  romanescu,  catu  si  ale  celui  ungurescu,    tea  cea  mai  mare  a  poporului  Transilvaniei  remase    guvernului  turcescu  spre  acceptare  si  esecutare,
                  asemenea  tiranitu,  se  decise  a  taia  la  midiulocu  cu    spoliata  si  mărginită  numai  la  unu  usufructu  pla-    preocupa  inca  cu  viu  interessu  intreg’a  lumea  poli­
                  t6ta  plenitudinea  potestatiei  sale,  si  in  12  Novem­  titu  cu  sudori  de  sânge,  câ  si  poporulu  Russiei  si    tica.  Caus’a  ca  acestui  proiectu  i  se  da  o  însem­
                  bre  1769  emisse  unu  asia  numitu  Motu  proprio  sub    alu Poloniei.                                     nătate  asiâ  de  mare,  este,  ca  aici  sunt  angagiate
                  titlu  de  C e r t a   p u n c t a   —  Bizonyos  Punctumok    Acdsta  fit  si  remase  starea  populatiunei  rurale   si  celelalte  doue  poteri  de  nordu,  si  anume  Ger-
                  —  Gewisse  Puncte,  adeca  una  specie  de  Urbariu    in  Transilvani’a  pana  in  an.  1848.  Intre  acestea    mani’a  si  Russi’a;  prin  urmare  se  p6te  prevedd
                  său  regulamentu  agrariu,  ale  cărui  base  era  deci-    in  a.  1819/20  se  incingu  revolutiunile  carbunarie    cu  positivitate,  ca  dela  acceptarea  sdu  respingerea
                  siunile  anteriori  susu  atinse,  cu  acelu  adausu  inse,    in  Itali’a,  Spani’a,  Portugali’a  etc.  Curtea  impe­  proiectului  din  partea  porţii  otomane  va  depinde
                  ca  acuma  li  s’a  spusu  feudaliloru  fbrte  la  intielesu:    riale  crediendu,  ca  in  midiuloculu  acelei  spaime  ar’    pacea  sdu  resbelulu.  Este  inse  o  cestiune,  care
                  Său  ve  supuneţi  vointiei  mele,  s6u  de  nu,  veţi  fi    fi  momentulu  propitiu  de  a  mai  usiora  sdrtea  po­  face  câ  cumpen’a  se  aterne  mai  multu  in  partea  res-
                  tractati  că,  orice  rebelii.  In  acelu  Urbariu  se  spe­  porului,  se  apuca  de  conscriptiuni  si  regulari.  A-    belului.  Se  p6te  intemplâ,  câ  si  celelalte  poteri
                  cifica  robote  de  cate  4,  3,  2  dile  si  1  di;  se  da    tunci  boierii  dicu  poporului:  „Mei  prostiloru,  nu    europene  se  sprigindsca  proiectulu  de  reforme  alu
                  tieraniloru  voia,  câ  sa-si  rescumpere  robi’a  dileloru   vedeţi  voi  ce  vrd  ndmtiulu?  Yrd  se  afle,  care  cate    celoru  trei  poteri  dela  nordu  si  asiâ  port’a  ottomana

                  cu  bani  prin  învoiala,  se  defigu  6rele  robiei  din    locuri  aveţi,  câ  se  ve  iâ  dări  mai  multe.  Se  nu    se  fia  necessitata  a-lu  acceptă;  atunci  inse  se  va
                  resaritu  pana  la  apusulu  s6relui;  se  decide,  câ  scla-    ve  pună  draculu,  câ  se  spuneţi  t6te  locurile  cate  le    nasce  întrebarea,  ca  potâ-va  Turci’a  se  sugrume  re-
                  vulu  (iobagiulu  si  dileriulu)  se  nu  p6ta  fi  manatu    cultivaţi  voi."  Asia  se  si  intemplă:  poporulu  in-    volutiunea  si  fora  interventiune,  si  apoi  ddca  va  si
                  la  munca  necurmata  pe  tempu  mai  indelungatu  câ    sielatu  minţi  barbatesce  si  jură  strimbu  de  •  fric’a    sugrumâ-o,  fi  va  ea  in  stare  se  garanteze  esecu-
                  trei  septemani,  si  numai  4  dile  cu  merindea  sa,    impositeloru  statului,  pe  care  le  platea  numai  elu,    tarea  aceloru  reforme?  —  Cu  privire  la  acesta
                  dra  pe  restulu  dileloru  se-i  dă  domnulu  seu  pane,    âra  nemeşii  nimicu  pe  lume.  Dupace  trecit  acea    cestiune  diariulu  russescu  „Gîolos"  observa,  ca
                  dra  viteloru  vdr’a  pasiune,  drn’a  de  adapostu  unu    frica,  nemeşii  disera  catra  curte:  Yedi  acumu:  ata­  poterile  nu  se  potu  multiumi  numai  cu  primirea
                  siopronu;  se  mai  da  voia  robiloru,  câ  se  p<5ta  si    tea  suntu  moşiile  iobagesci,  cate  au  aflatu  comis-    proiectului  de  reforme  din  partea  Turciei,  ci  trebue
                  recurge  asupra  tiraniei  la  auctoritatile  municipali    sarii  tei;  totu  celalaltu  territoriu  alu  tierei  este  alu    se  căra  garanţia  pentru  esecutarea  reformeloru.
                  (recurse  cu  totulu  vane).  In  p.  7  imperatâs’a  se    aristocraţiei *).       (Ya urmâ).                Dreptu  aceea  numitulu  diariu  este  de  părere,  câ
                  demitte  chiaru  si  la  regularea  servitieloru  extraor­                                                    pentru  pacificarea  provincieloru  rescolate  se  intre
                  dinare  iobagesci,  care  era  multe,  precum:  cărăuşii,                                                     trupe austriace in Ertiegovin’a.
                                                                                            Brasiovu 2 Fauru 21 Ian. 1876.           La  acdsta  dorintia  a  diariuiui  rusescu  respunde
                  manaturi  la  venatu,  pescuitu,  portari  de  scrisori
                  (ca-ci  lipsiea  orice  posta  in  tidra),  trieratu,  dra     Mdrtea  lui  Franciscu  Deâk,  caruia  naţiunea    „Neue  freie  Presse"  din  Yien’a  in  modulu  urma-
                  pentru  femei  ţaiatu  de  curechiu,  plivitu,  lucru  la    maghiara  are  de  a-i  multiumi  aceea  ce  este  ea    toriu:  „Tdte  semnele  ne  făcu  a  crede,  ca  Russi’a
                  canepa  si  inu,  torsu,  tiesutu  si  alte  multe.  Dumi-    astadi,  si  anume  are  de  a-i  multiumi  recastigarea    ar  avd  mare  pofta  se  ne  încurce  intr’o  politica  orien­
                  nec’a  si  in  serbatori  se  nu  lucre  (p.  9).  Decim’a    supremaţiei  sale  asupra  celorlalte  popdra  din  com-    tale  aventuridsa,  ale  cărei  spese  si  desavantagie  se
                  si  non’a  se  se  dă  si  de  aci  inainte.  Mulţime  de    plexulu  tiereloru  si  alu  provincieloru  tienetdrie  de    le  pdrta  Austri’a.  Russi’a  vrâ  se  intrevina  prin  a
                  alte  abusuri  se  cassddia  in  capu  II  alu  urbariului,    cordn’a  sântului  Stefanu,  m6rtea  acestui  mare  bar*   trei’a  mana,  vrâ  se  folosâsca  pe  Austri’a  de  para-
                  precum  de  ex.  tienerea  in  ernaticu  a  viteloru  (si    bătu,  care  a  sciutu  se  redice  pre  o  naţiune  ârasi    vanu  ..  .  Andrâssy  a  luatu  asupra  sa  prelucrarea
                  caniloru)  domnesci  fara  nici  o  plata,  smulgerea  pe-     la  poterea,  vedi’a  si  fal’a  sa  istorica,  a  facutu  se    proiectului  de  reforme  —  cu  t6te  ca  potea  se  re-
                  neloru  dela  găscele  femeiloru  pe  sam’a  cocânei  si    încete  pentru  unu  momentu  nu  numai  certele  si    fuse  acdsta  ondre,  —  si  prin  acest’a  a  promovatu
                  alte  blastematii  de  aceste.  In  capu  III  se  numera    frecările  politice  in  tiâra,  ci  a  opritu  in  locu  acti­  intrigele  Russiei  pana  la  unu  gradu  6recare,  si  a
                  datoriile  boieriloru  catra  poporu.  In  capu  IY  alte    vitatea  corpuriloru  legiuitorie  si  chiaru  si  a  poterii    facutu  câ  pericululu  contr’a  caruia  lupta,  se  se
                  datorii r e c i p r o c e .                            esecutive.  Perderea  naţiunii  maghiare  e  mare,  e    apropia  cu  unu  pasu  mai  aprdpe,  deârace  Russi’a
                       Acestu  urbariu  totu  ar’  fi  mai  prinsu  radecini;   irreparabila,  pentru  aceea  trebue  se  fia  mare  si     nu  va  intardiâ  a  face  paşii  ulteriori,  si  indata  ce
                  ddra  guberniulu  transilvanu  amblandu  cu  siold’a,    nelecuibila si dorerea ei.                           pdrt’a  ottomana  ar  primt  proiectulu  lui  Andrâssy,
                  portă  pe  imperatâs’a  de  nasu  pana  in  a.  1776  di-     In  asemeni  momente  deci,  candu  dela  o  mar­  ea  ar  pune  apoi  fora  amanare  cestiunea  garanţiei,
                  cundu,  ca  are  se  lucre  si  elu  la  nesce  instrucţiuni    gine  a  tierei  si  pana  la  cealalta  nu  se  observa     care va fi apoi si mai dificila,"
                  urbariali,  a  caroru  elaborare  fusese  comissa  de  im-    decatu  o  mişcare  de  doliu  si  dorere,  este  lucru     Din  t6te  aceste  spicuiri  lectorulu  va  potd  se-si
                  peratds’a;  candu  colo,  curtea  află,  ca  instrucţiunile    prea  firescu,  ca  revist’a  ndstra  de  astadi  nu  va  avă    faca  o  idea  chiara  despre  seriositatea  situatiunei,
                  gubernului  nu  platescu  unu  baraboiu  si  ca  lucrulu    se  contiena  multe  e  enimente  din  intrulu  monarchiei,   carea  va  deveni  si  mai  grava,  indata  ce  se  va
                  tsebuiea  se  se  apuce  d’a  capo,  buna-6ra  câ  si  cu    ci  vomu  trebui  se  ne  aruncamu  privirile  mai  multu    constata  scirea,  ca  bulgarii  in  Turci’a  inca  se  afla
                  catastrele  si  cărţile  de  moşii  din  dilele  n6stre,  care    asupr’a politicei si a evenimenteloru esterne.  in ajunu de a se rescolâ.
                  de  si  costa  milidne,  ddra  suntu  făcute  câ  de  claca.     Negotiatiunile  de  noua  impacatiune  intre  fraţii
                  După  4  ani  M.  Theresi’a  mori.  După  alţi  4  ani    siamesi  inca  au  incetatu  pentru  unu  momentu,  inse
                  cestiunile  agrarie  ale  Transilvaniei  se  luara  in  fur­  numai  pentru  câ  in  tempulu  celu  mai  de  aprdpe         Noi si scolele comunali.
                  cile  de  feru  si  in  lăncile  lui  Hor’a,  Closc’a  si  Cri-    se  se  suscepa  cu  mai  mare  vehementia.  Intr’aceste     Anulu  1868  ne  aduse  si  scdlele  numite  comu­
                  sianu,  câ  se  fia  rapresentate  imperatului  Iosifu  II,    comentariele  si  combinatiunile  din  partea  diur-     nali,  sc61e  făcute  din  suddrea  poporului,  ddr’  scdse
                                                                                                                               de sub supraveghiarea lui:
                  care  apoi  se  si  apucă  de  regularea  loru  cu  modu    nalisticei  devinu,  se  pare,  totu  mai  acute.  Diuariulu
                                                                                                                                     Legea  concede  poporului  dreptulu  supra-
                  multu  mai  simplu,  decretandu  l i b e r ’ a   m i g r a t i -   „EllenOr"  vorbesce  dejâ  câ  si  candu  ministeriuln
                                                                                                                               veghiarei,  realitatea  inse  mai  pretotindenea  demin-
                  u  n  e ,   pe  care  nu  a  voitu  se  o  retraga  nici  in  6r’a   lui  Tisza  ar  fi  perdutu  t6ta  speranti’a  relativa  la     tiesce legea.
                  mortiei  sale,  care  pentru  poporu  a  fostu  si  a  re-    o  intielegere  amicabila  cu  nemţii  si  asiâ  ar  fi  mai     Pretotindenea  inspectorulu  regescu  e  „totum
                  masu  m 6 r t e   m i s t e r i d s a ,   si  in  care  acestu  po­  inclinatu  a  se  retrage  dela  potere,  decatu  a  lasă     fac.";  elu  escrie  concursu  pentru  invetiatori,  elu
                  poru  nu  credea  nici  pre  candu  eramu  noi  copilan­  macaru  catu  e  negru  sub  unghia  dela  ceea  ce    recomanda,  aprdba  său  reprdba  alegerea  unui  inve-
                  drii,  ci  credea,  ca  imperatulu  mai  traiesce,  si  ca    voiesce  a  esoperâ  pentru  Ungari’a  si  anume  dela     tiatoriu,  totu  elu  impune  si  limb’a  de  propunere  —
                                                                                                                               (?!)  pe  ceea  a  statului,  —  esceptiuni  -  su  rari  si
                  âra  va  veni  câ  se-lu  scape  cu  totulu  de  sierbitute.    cele  trei  puncte  ale  programei  sale:  infiintiarea
                                                                                                                               provisorie.
                  Totu  asia  credea  si  bieţii  iobagi  unguresci,  cari  pe    bancei  naţionale,  restituirea  darii  de  consumu  si
                                                                                                                                     Scopulu  scdlei  e  instrucţiunea  si  educatiunea,
                  alocurea  era  tractati  si  mai  reu  decatu  romanii,    respectarea  interesseloru  economice  ale  Ungariei
                                                                                                                               cari  ambe  împreuna  ducu  la  cultura   . . . .   Au  si
                  pentru*ca  ei  mai  avea  advocaţi  de  ai  loru,  se  mai    in cestiunea vamale.                           sc61ele  comunali  totu  acestu  scopu?  Oeriulu  si  pa-
                  oppunea,  mai  ascundea  s6rele  la  cate  unu  deroga­     Din  acdsta  causa  se  pdrta  mare  grige,  ca  la     mentulu I
                  toriu  domnescu,  la  cate  unu  arendatoriu  si  la  ar­  casu,  candu  Tisza  s’ar  retrage  dimpreună  cu  partit’a    E  unu  adeveru  recunoscutu  preste  totu  ca:
                  gaţi  boieresci  mai  tirani,  prin  urmare  ei  irritâ  si    sa  cea  mare,  atunci  ar  trebui  se  urmeze  Sennyey    nimicu  nu  tempesce  facultăţile  unui  baiatu  asia  ra-
                  mai  multu.  Ddra  se  fimu  si  aici  drepţi.  începu­  si  se  formeze  unu  cabinetu  neparlamentariu.  In     dicalu,  nimicu  nu  pdte  corumpe  si  degenerâ  semtiulu
                                                                                                                               sanetosu  saditu  de  natura  in  anim'a  lui  câ:  a-lu
                  seră  se  appara  si  in  Transilvani’a  boieri  de  civili-    acelu  tempu  ar  cadă  si  ministeriulu  din  Yien’a  si
                                                                                                                               smulge  din  braciale  mamei  s’ale  in  fraged’a  etate,
                  satiune  superi6ra,  mai  umani  si  prevedietori;  nu­  in  loculu  lui  se  ajunga  Schmerling,  Thun  si  con-
                                                                                                                               si  a-lu  aruncă  de  jafu  si  prada  in  ghiarele  unei
                  mai  catu  aceştia  era  preste  totu  in  minoritate.  Po-    socii loru. Inse facia de acdsta possibilitate correspon-  educatiuni  străine,  a-i  impune  jugulu  unei  instruc­
                  porulu  ii  cunoscea  si  si  -i  respectă,  ceea  ce  s’a                                                   ţiuni  predate  intr’o  limba  diametralu  opusa  liatbei
                  vediutu  chiaru  si  in  a.  1848,  candu  in  multe  co­   *)  Ios.  A.  Gtrimm  Das  Urbarialvesen  in  Sie-    lui materne.
                  mune poporulu le apară persdn’a si averea.             benbtirgen, pag. 8—19.                                      De oene, si unde in lume se mai propunu prunci-
   1   2   3   4   5   6   7