Page 21 - 1876-02

Qazat’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec'a, Se prenamera la poştele c, si r., si pe lâ
Fâi'a, candu conceda ajatâriale. — Pretiulu: âmmM XXXIX. DD. corespondenţi. — Pentru serie 0 cr.
pa 1 arm 10 fi., pe Vj 3 fi. v. a. Tîeri esterne 12 fl. Tacs’e timbrala b 30 cr. de fiacare pu­
t. a. pe unu ann sen 2Vs galbini mon. Btm&târifi. blicare.
.

Ir. 11, StuIoth 20|8 Febrnarin 1876.

incarcatu barbatesce la imposite multu mai grele cumu stă scrisu in Talmudulu celu de 24 volume.
Politic’a cea mat bana, economia decatu era sub dominatiunea austriaca, fora câ se Hebreii inse mergu inainte, făcu stări si averi, pre
naţionale. deschidă poporului si midiulâce de castigu *). candu elementulu maghiaru scapata totu mai multu
I. „Se facemu si noi p o l i t i c a , se nu dor- Nu ca dâra noi amu subscrie t6te apretiarile in averile sale, precum o cunâsce si „Kelet" in
mimu, se nu ne luamu după cei cu passivitatea in Societatiei agronomice din Clusiu si ale proprieta- mai mulţi nri din cei citati mai susu in .nota.
A u
traista." t ■ Viy riloru, cari le publica pe acele, ne tienemu inse de Proprietarii maghiari dela Clusiu au mai rele­
Dâra cu ce se facemu p o l i t i c a , cu pane datoria patriotica ale recomenda lectoriloru noştri, vate inca si una alta impregiurare din cele mai
sâu cu mămăligă, cu carne sâu cu pesce? Dâca nu cati voru fi cunoscundu bine limb’a maghiara, câ grave. Ei adeca mustra pe ungureni, ca asuprescu
ai nici una nici alfa, mortu de f6me cumu vei se le'ib in deaprâpe consideratiune, âra mai vertosu proprietăţile de paraentu cu imposite nesnpportabili
face p o l i t i c a ? Mai antaiu merinde in desagi, agronomii si economii de naţionalitate romanâsca, (22 Y la 100?). Se dice, ca ungurenii le respundu
2
apoi se baţi câmpii p o l i t i c e i : cari cunoscu tiâr’a, câ si proprietarii maghiari si la acea obiectiune: „Tăceţi, ca cu impositele asia
In a. 1852 dupace reactiunea si despotismulu au cunoscintie practice câ si ei, se-si comunice si numite fontiere nu elementulu maghiaru se asu-
in Franci’a -si fipsese bine pitiârele cu ' ajutoriulu densii ideile loru cu publiculu tierei; pentru-ca ori­ presce, ci a l t e elemente, a l t e nationalitati, pre­
v o t u l u i u n i v e r s a l e , âra Caienn’a si Algirulu câte de multu differu aceste nationalitati in origine, cum suntu romanii si slavii. Acâsta fassiune ex-
se implea de francesi exilaţi, precum se implu a- limba, intr’unu puncte inse t6te suntu de accordu, cellenta si caracteristica a ungureniloru o aflamu
- r
stadi districtele si orasiele României de emigraţi ca adeca nici-una din ele nu- vrâ se rnâra de f6me, reprodusa in „Kelet" nr. 286 din 15 Dec. 1875,
ardeleni diu t6te trei nationalitatile, capii democra­ de frigu, de golatate, si nici nu le place se locu- dâra si combătută din respoteri de catra auctorulu
ţiei disera poporului: „Acumu nici unu cuventu âsca sub corturi, in borte si bordeie subterane, âra articliloru susu atinşi, care le spune ungureniloru,
mai multu despre asia numit’a politica. Lasati’i sârele, plâi’a si nâo’a lui Ddieu nu alegu pamen- ca proprietarii mici si midiulocii de n a ţ i o n a l i ­
in buna pace, câ se mârga inainte pe calea loru, tulu maghiarului de alu vlachului si nu ceru câ se t a t e m a g h i a r a au ajunsu la sapa de lemnu nu
âra noi se ne vedemu fia-care de ocupatiunile n6stre li se db votu de încredere nici cu censu de 8 nici numai in Transilvani’a, ci si in cateva comitate
si de educatiunea intielâpta a generatiuniloru tenere. de 18 florini charthia austriaca. ale Ungariei, in Transilvani’a inse mai reu câ ori
Acâsta este cea mai buna politica pe care p6te si Ce e drepte, aceşti articlii, discusiuni, disser- unde, âra acâsta saracia totala este effectulu enor-
trebue se o faca fia-care dintre noi. Dâra despo­ tatiuni ale proprietariloru maghiari inca respira pre­ meloru imposite, câ si alu lipsei de regularea ce-
tismulu va veni si ne va lua tâte fructele labbrei sto totu interesse specifice si separatistice maghiare, stiuniloru agrarie, la care se adauga lips’a de co-
si ale sudoriloru nâstre. Lasati se’lu ib, ca atunci dâra incai le vedi contrabalantiate si cu Altele ge­ merciu activu, de industria mare si desvoltata, cum
s’a sinucisu elu pe sine, si poporuln, si statulu a nerali, insocite si de nesce ohservatiuni juste. Asia si preste totu lips’a de sciintie practice, care in
scapatu de elu fora alte versari de sânge, fora ba­ de ex., li se pare unora ca se perde tempu prea adeveru la noi suntu prea pucinu pretiuite.
ricade." multu si se risipescu poteri indesiertu cu despera­ Trista icâna a situatiunei, presentata, după
Bunu si intieleptu consiliu fusese acesta alu tele încercări de maghiarisare. Ce pecatu, ca aceste insasi mărturisirea domniloru proprietari dela Clusiu,
lui Proudhon si socii, carele s’a si implinitu in- adeveru nu străbate mai curendu in capetele cartu- denenumerate ori la ministeriulu u n g u r e s c u , dâra
tocma. Niciodată agricultur’a, industri’a si comer- rariloru maghiari. Atati secuii, si nu s’au pofutu nicidecumu luata in consideratiune. Mai multu de
ciulu Franciei nu a facutu acele minuni de pro- maghiarisa nici macaru fracţiunile de popâra mici, atata. Proprietarii din Clusiu o spunu pe facia iu
gresse, si niciodată popornlu nu a fostu asia bo- isolate si risipite preste totu territoriulu Panoniei diariulu loru, ca barbatii de stătu ai Ungariei nu
gatu câ in cei 18 ani numerati pana la 1870. si alu Daciei. Luamu de ex. pe hebrei. Cate co­ cunoscu de locu Transilvani’a si încurcatele sale re-
Lumea stete câ înmărmurită la vederea milliarde- medii politico-nationali se jucara cu aceste mumii latiuni naţionali, sociali, economice etc. Acâsta
loru Franciei. Ce e dreptu, differenti’a cea enorma vii ale Palestinei, cumu ii numise historiografulu este alta confessiune frumosîca. Dâra de unde se
intre Franci’a cu gubernulu despotica de atunci si j Rotteck. In a. 1848 li se promiss8ra drepturi ci­ le si cunâsca? Din geografi’a, ce invetiasera ei câ
intre altu stătu sarantocu este, ca in Franci’a ori­ vili si politice, pentru câ se se alature la revolu- coconasi delicaţi, de sigoru ca nu; ca-ci in aceea
câte datorii facea statulu, le facea acasa la sine, tiune, se db lui Kossuth hani si spioni. Hebreii stâ de ex. „Transilvani’a este locuita de trei na­
nu veniea nici chiaru la Budapesf a câ se câra bani cu t6ta agerimea loru de spirite intrara in acea ţ i u n i , Magyarok, Szâkelyek âs Szâszok, printre
imprumutu, si asia interessele dela datoriile statu­ cursa; veniră inse austriacii si dupace spendiurara care se afla si pucini Olâhok câ pastori de vite."
lui inca remanea acasa, in patria, in manile popo­ pe cativa din ei, le si impuseră la cei lasati in Apoi unii ne imputa, ca in scrierile nâstre ne fo-
rului francesu. Totu asemenea spesele cele mari viâtia cateva contributiuni bellice, de care-i trecură losimu si de expressiuni satirice. Ne folosimu,
de luxu se versâ totu numai in Franci’a, inaintâ t6te sudorile, după aceea hebreii Ungariei remasera ca-ci multiumita lui Ddieu, in arteriile nâstre nu
prin urmare totu agricultur’a si industri’a poporu­ aceea ce fusera, adeca germani taiati impregiuru, curge sânge de brâsca, prin urmare ori-candu damu
lui seu. Pe aici pe la noi tâte aceste lucruri dâra antegard’a germanismului. In 1868 fusera preste misielii de acestea, ne simtimu obligaţi a le
mergu pe dosu, de a inderatele. emancipaţi cu totulu. Dela 1861 si pana atunci stigmatisa după cumu o merita. Cumu e santulu,
Se pare, ca unii dintre cei mai de frunte băr­ ii vedeai si pe ei imbracati in maghiarca, cu cisme si temei’a. Suntu errori si rătăciri omenesci, pe
baţi si anume proprietari maghiari din Transilvani’a, lungi, ce e dreptu, fora pinteni si cu pelaria ro­ care nu le vindeca nimicu pe lume, decatu numai
dela unu tempu incâce au inceputu se-si deschidă tunda cunoscuta in Ungari’a sub deliciosulu nume sap’a si lopat’a, si atunci satir’a e la loculu seu,
ochii mai bine si se incâpa a precepe, ca parte de porcarâ3ca (kanâsz kalap); după aceea inse dis­ dâra nu asupra persâneloru, ci asupra systhemeloru,
mare din maximele politice, după care s’au confor­ părură cu incetulu de pre corpule acelea costume institutiuniloru, legiloru absurde, prefăcute prin usu
mate si au lucrate ei pana acilea, au fostu cu to- spaniolesci**), câ se faca locu ârasi la G-ehrok, ca- in adâu’a natura.
tulu erronate si periculâse chiaru pentru elementulu ciule si pantaloni nemtiesci. Cativa hebrei literaţi,
maghiaru. Celu pucinu se pote observa in aceste pe cari ’iai potâ incarca intr’unu vagonu, intrara
N e c e s s i t a t e a r e u n i u n i l o r u a g r o n o m i c e
dile, ca unii proprietari instruiţi si luminaţi, ne in servitiulu maghiarismului, ceilalţi remasera asia,
c i c o m a s s a r e a p ă m â n t u l u i l a r o m a n i i n
mai lasandu-si interessele loru si ale poporului ma­
T r a n s i l v a n i ’ a .
ghiaru in grigi’a atatoru proletari de condeiu si
*) A se vedâ intre alţii, seri’a de articlii pu­ Una reuniune agronomica naţionale ar’ fi de
theoretici conduşi de imaginatiunea lorn cea bol­ blicaţi in „Kelet" incependu cu nr. 284 din 12 celu mai mare pretiu la noi la romani (ma si mai
nava, au apucate ei inşii pân’a, si in serii lungi Dec. a. tr. si trecundu in a. c. pana pe la nr. 35 multe dâca s’ar’ potâ infientiâ), ca-ci sengura nu­
de articlii practici nu numai mustra greu pe dieta inainte; poţi se dici volumu intregu, esitu dela mai unsf astfeliu de reuniune ar’ potâ contribui la
si pe gubernulu Ungariei, ca in aceşti n 6 n e ani vreo patru auctori. promovârea si latirea culturei agronomice intru unu
**) PortulU, cunoscute la noi sub nume de portu intielesu mai raţionate la înflorirea si bunăstarea
de dile n’au facutu nimicu pe lume pentru amelio­
ungurescu, este unu amestecu de porturi europene economiei naţionale si la salvarea poporului romanu
rarea starei acestei mare principate, si anume, ca
din evulu mediu, care se pote vedâ in diverse pi- din abisulu ce i se prepara; senguru una astfeliu
mai tâte cestiunile agrarie le-au datu âresicumu ui- nacothece. Bogati’a cea mare de gaetane (sinor) de reuniune se ar’ potâ opune balaurului, ce vo-
tarei, âra de cate s’au apucate, le-au regulatu reu, vedi-o in portretele turcesci, incependu din sec. alu iesce a inghitf poporulu nostru, si care ae numesce
spre ruin’a tierei; dâra apoi in acelasiu timpi} au 14*lea, seracia,