Page 22 - 1876-02

Una astfeliu de reuniune, carea s’ar’ potd in- tionatu mai in urma consta numai din 4 paragraf! — Soirile de pre Câmpulu insufiectiunei sptinu,
fienti’a cu resiedenti’a intr’una din cetatile, uade si suna asiâ: ca acolo s’au formatu in tempulu din urma trei
se afla romanii in maioritate, — ar’ potb se fia § 1. Meritele, ce Franciscu Deâk si le-a ca- legiuni străine si anume un’a italiana imbracata in
sdu de sene statatbria, sdu se se a l a t u r e z e a f i stigatu pentru patria in cursu de unu lungu siru camesie roşie si bine armata, un’a rusdsca sub co-
n u m a i că u n a s e c ţ i u n e a „ A s s o c i a t i u n e i
t r a n s i l v a n e p e n t r u l i t e r a t u r a s i c u l ­ de ani, se inarticuldza in lege; § 2. Guvernulu se mand’a căpitanului, si alfa francesa sub conduce­
t u r a " , impartienduse in despartiamente in t6ta insarcindza a face dispositiunile necessarie, câ cu rea căpitanului Barbieu. Cea din urma este cea
tidr'a; dupre. acea ar’ potb, câ in fia-care cercu său ajutoriulu contribuiriloru generali se redice lui Deâk mai tare si in curendu va dispune si de tunuri.

despartiamentu. se -si aiba societatea unu comitetu unu monumentu demnu de densulu; § 3. Guver­ Inse tdte aceste trei legiuni nu numera mai multu
si in fia-care comuna cate unu agentu, — luan- nulu este indetoratu, câ pana atunci, pana candu de 600 fetiori.
duse intru t6te de base regulamentulu „ A s s o c i a - monumentulu nu va fi redicatu, in fia-care anu se In cercurile parlamentari din Vien’a s’au la«
t i u n e i t r a n s i l v a n e . "
reporteze ambeloru camere despre dispusetiunile fă­ tîtu faim’a, ca d-lu Andrâssy, avendu in vedere
Prin despartiemente ar’ contribui fbrte multu
la inflorirea reuniunei DD. protopopi, iuandu iniţia- cute, despre resultatulu loru. precum si despre cau- schimbarea ce s’a facutu in sinulu guvernului de
tiv’a; dr’ prin comunele mici si mari DD. preuti, s’a monumentului; § 4. Acdsta, lege intra in vi- Bucuresci, numai insiste asiâ tare câ mai înainte
notari, invetiatori etc. gdre indata după promulgare, dra cu esecutarea se pentru votarea conventiunei comerciale inchiate cu
Una astfeliu de reuniune ar’ potd se-si infien- insarcindza intregu ministeriulu. — Acestu proiectu Romani’a,— La acestu locu amu potd se facemu
tieze in fia-care despartgementu cate una banca de de lege s’a votatu in siedinti’a dela 16 1. c. fora critic’a meritata asupra politicei d-lui Andrâssy,
creditu, de unde ar’ potd împrumută poporulu in nici o modificatiune. Ce e dreptu, Corifeulu stân­ inse trebue se mai asteptamu, câ se vedemu ce
tempuri de lipsa bani, pelenga 6resi-cari conditiuni sdrte va avd conventiunea din cestiune in camer’a
mai inlesniti6se, si astfeliu tiereanulu nu ar’ fi si- gei estreme Ernestu Simonyi a facutu propunerea,
litu a se face iobagiu la jidani. — PeleDga una câ se se respingă proiectulu, inse maioritatea a re- din Vien’a.
manipulare esacta reuniunea ar’ potd ajunge intr’ spinsu propunerea d-sale in loculu proiectului si Rom a n i ’ a . Din notitiele înregistrate in
una stare materiala imbucuratbria si ar’ potd servi inca cu dispretiu si indignatiune, , . numerii precedenţi cu privire la schimbările intem-
cu multe benefaceri atatu poporului sermanu catu Miniştrii maghiari, cari au fostu la Vien’a, plate in sinulu guvernului romanu, onorabilii lectori
si membriloru societatei.
spre a se mai consultă in caus’a cestiuniloru dua- ai fbiei nbstre de buna sama n’au potutu se-si
Mai incolo ar’ potd contribui f6rte multu la listice de controversa, s’au reintorsu acasa, fora nice faca o idea chiara despre starea lucruriloru, pentru
înaintarea literaturei agronomice, carea se afla in aceea ne grabimu a-i presentâ cu acdsta ocasiune
starea cea mai trista pana acumu la noi, la romanţ unu resultatu positivu. Negotiatiunile in acestu
asia d. e. ar’ potd tipar! unele manuale de agri­ respectu se voru suscepe de nou cam pre la 25 si o mica, ddr’ fidela icbna despre cele intemplate
cultura intru unu stilu populariu, spre ale potd fo­ Fauru a. c. candu ministrulu presiedinte Tisza si si mai vertosu despre caderea d-lui ministru
losi classea muncitdria a poporului romanu si in celu de financie Szdll, dimpreună cu alţi amploiaţi M a i o r e s c u .
urma ar’ contribui fbrte multu la inlesuirea procu- de specialitate, voru plecâ la Vien’a pe tempu mai „ D l u M a i o r e s c u fii numitu ministru de culte si
rarei de masine agricole si alte privitbrie la pro­ indelungatu, spre a resdlve odata, ori intr’o parte instrucţiune publica inca in primavdr’a anului ,1874.
gresau.
ori intr’alt’a, Gestiunile de controversa, cari in am­ Din t6te actele si din toti paşii, ce dinsulu i-a
— La noi mai cu sdma pre campia s’a facutu
comassatiunea mai preste totu loculu, afara de aceea bele parti ale monarchiei tienu spiritele in continua intreprinsu in calitate de ministru, se vede, ca a
scimu, ca comassatiunea se va face cu tempu, dbra agitaţiune. primitu acestu postu cu firm’a propunere, de a
preste totu loculu. Tempulu e a i c i . . . . proiectele Ministrulu croatu, contele Peiaceviciu si-a datu introduce cele mai radicali reforme pre terenulu
se făcu — legea se va v o t a . . . si comassarea se demissiunea, inse pana acum Domnitoriulu nu i-a instructiunei publice. Intre altele d-sa a presen-
va face. Cumu? — Poporulu nostru — mai nu primit’o, de6race toti din t6te părţile se incdrca a tatu camerei si o ndua lege despre instrucţiunea
va sci de ce se se apuce........................ precum se tem- înduplecă pre acestu conte, câ se mai remana câ publica, in loculu celei vechi dela 1864, care preste
plâ acdst’a, pre unde s’a intr’odusu deja comassa­
rea. Elu scie, ca ddca are una tabla, 2—3 de ministru. Precum se vede inse, densulu are fir- totu este cam defectuds» si nu prea corespondie-
x
pamentu j se o cosdsca in totu anulu folosindu-o mulu propusu de a se retrage dela ministeriu, spre tdria marelui scopu alu instrucţiunii publice. Pro-
3
câ fenatiu, 1 / aratura si pre x / pasce vitele. De a face locu banului croatu Mazuraniciu, care inca iectulu de lege in acestu respectu se si luă la
3
3
tienerea viteloru preste vdra in grajdiu cu trifoiu ar’ dori.se fia ministru baremi numai 24 de bre. discussiune in adunarea deputatiloru si se votâ pana
nu are idea, semenarea de trifoiu, (lutidrna,) maza- Diariulu „Hon," care se scie, ca sta in con- la art. 31, unde apoi discussiunea fh întrerupta
richia, napi de nutretiu e numai ici si c61e cunos­ tractu inmediatu cu dmenii din fruntea statului ma- prin demissionare.a dlui Maiorescu. Ddr pentru ce
cuta, dr’ indebuintiarea semenatureloru de soiulu
acest’a nu suntu cunoscute de locu la poporulu ghiaru, publica unu articlu la adress’a inimiciloru a trebuitu se demissioneze dlu Maiorescu ? — Acestu
nostru. dualismului, inse numai aceloru din Austri’a, nu si proiectu de lege nu i-a causatu caderea, pentru ca
Una reuniune agronomica ar’ aduce mari fo- la adress’a nbstra, cu tdte ca noi inca nu potemu dsa, vediendu, ca altmintrelea proiectulu seu nu
16se in obiectulu acesta, cea ce e fdrte de doritu. fi numerati intre amicii acestui sistemu de guver­ va deveni lege, inca in presdr’a desbaterii generali
Se speramu, ca catu mai curendu se va in- nare. In acelu articlu se dice intre altele: „Esiste a declaratu, ca nu se va opune la modificările, ce
fientia una astfeliu de reuniune. — Ddmne ajuta. o potere in stătu, care remane totu-deun’a neschim­ camer’a va voi a le face la Jproiectulu seu. Acdsta
Blasiu 10 Februariu 1876. O r a t i u . bata si nemişcata, si care se basdza pre principiele: declaratiune o fece si primulu ministru d. Catargiu.
Infanteria, cavalleria, artilleria. Interessele tierei, Prin urmare caus’a căderii dlui Maiorescu este de
ale statului si ale naţiunii, apoi opiniunea publica a se caută si află aiurea, dra nu in proiectulu seu,
R e c u n o s c i n t i a p u b l i c a .
tdte aceste n’au nice o valdre facia de acele prin­ care tende a reorganisâ invetiamentulu primariu, a
Excelenti’a Sa Domnulu Episcopu romano-catb. cipie. Este o taina publica, ca r e a c t i u n e a creâ scoli reali si scoli normali, adeca scoli prepa-
alu Transilvaniei MJIiaîfia JFogarasy, s’a f e u d a l a s i m i l i t a r e din Austri’a cauta afara randiali, cum se numescu pre la noi, pentru for­
induratu a oferi gratiosu, spre scopulu edificarei de monarchia si anume in orientulu Europei acelu marea viitoriloru invetiatori si invetiatoresse. Câ se
scdlei gr. cath. de aici, 20 fi. v. a. punctu archimedicu, de unde apoi se faca asaltu nu intindemu vorb’a, dlu Maiorescu a cadiutu din causa,
Subscis’a representantia a basericei de aici, se asupra dualismului, care nici odata n’a fostu după ca ar’ fi comisau nesce acte de arbitriu si volnicia,
afla deci in placut’a positiune a esprime prin acd- gustulu ei. Militarismulu cauta afara de acdst’a si acte de resbunare, si câ se pbta face acdst’a a
st’a, cea mai profunda recunoscientia si multiumita lauri in Orientu pentru ruşinea ce a patit’o in occi- trebuitu se violeze legea. Intre aceste acte este
generosului Archipastoru, carele benevol a ne veni dentu. Pentru aceea reactiunea despre care vor- desfiintiarea catedrei de economia politica dela uni­
in ajutoriulu realisarei scopului culturale, ce inten- bimu, vrd nu numai se paraliseze.politic’a orientale versitatea din Iassi si cea de dreptu romanu an.
tionamu. a contelui Andrâssy, ci vrd se restdrne si starea alu duoilea dela universitatea din Bucuresci si de-
Dela representanti’a basericei gr. cath. actuale a lucruriloru." laturarea professorelui titulariu, care propunea stu-

S i b i i u in 15 Fauru 1875. — O depesia dela Constantinopole cu dat’a diulu dreptului romanu. După legea instrucţiunii
16 Fauru aduce soirea, ca Sultanulu a primitu professorii de universitate sunt inamovibili, prin
reformele propuse de catra cele trei mari poteri urmare ei se potu inlaturâ sdu permută numai in
ISrasiovn 19/7 Februariu 1876. europene si anume prin unu nou manifestu a ordo- urm’a unei sententie a juriului professoralu. Cu

Este cam de multu de candu nu ne-am mai natu a se esecutâ in Bosni’a si Erzegovin’a urma- t6te aceste inse dlu Maiorescu pre prof. Danieleanu,
ocupatu de cele ce se petrecu in sinulu corpului toriele reforme: „Libertate confessionale deplina; care face parte din opositia, l’a destituitu sub cu-
legiuitoriu din Budapest’a, ddr’ marturisimu sinceru, introducerea sistemului de administratiune in loculu ventu, ca e si advocatu si câ atare, avendu se
ca n’amu perdutu nimicu. — Câ se nu perdemu celui de arendare; respectarea egalitatii toturoru grigdsca de clientela si de pertractări pre la tri­
din vedere firulu, ce se intinde prin tdte actele si supusiloru cu privire la averea nemiscatbria; infiin- bunale, negligâ prelegerile. Inse ce a facutu dlu
faptele parintiloru patriei maghiare, notificamu aici tiarea de comissiuni dintre creştini si musulmani, ministru mai departe? In momentulu, candu de­
pre scurtu, ca dela mârtea lui Deâk incdce s’au cari se grigdsca de esecutarea spontanea a reforme- stitui pre prof. Danieleanu, pentru ca are doue
discutatu in camer’a deputatiloru proiectulu de legi loru. De presiedinti ai acestoru comissiuni s’au funcţiuni si asiâ nu pdte se corespondia chiamarii
despre u r c a r e a a c c i s e l o r u d u p ă t u t u n u , denumitu Haydar Effendi pentru Bosni’a si alba- sale de professorq, totu atunci denumi pre dlu
despre manipularea dariloru publice, despre forma­ nesulu Vassa Effendi pentru Erzegovin’a. Totu- Mandrea de professoru in loculu [celui demissionatu,
lităţile esterne ale testamenteloru si in fine despre odata Sultanulu a anunciatu si amnestia pentru fora se vddia inconvenientulu, ca Mandrea este
eternisarea memoriei lui Deâk prin lege si prin acei rateciti, cari voru depune armele si se voru membru si la curtea de cassatiune, si câ atare
redicarea unui monumentu. Proiectulu de lege men- reintbrce la ascultare." densulu inca ocupa ddue funcţiuni.