Page 23 - 1876-02

Din acesta causa senatorulu D e s1i u interpelă in caus’a negotiarii pentru tractatulu de comerciu § 156. Candu unu fondatore său unu actio-
pre ministrulu Maiorescu in siedinti’a senatului si separarea linieloru italiene sudice. Principele nariu voiesce se participe la capitalulu sociale cu
tienuta la 28 Ianuariu st. v., ca pentru ce a des- creditariu va visita in primavăra curtea Russiei si unu aportu, care nu consiste din bani gata, atunci
adunarea constitutiva va fixă valărea aportului;
fiintiatu numitele catedre si a destituitu pre pro- principalele ei orasie.
totu-odata va fixă numerulu actiuniloru, cari se
feasorulu Dauieleanu, violandu legea de instrucţiune? In B e r i i n u Bismark citindu mesagiulu im­ voru libera pentru obiectele primite, său va defige
In urm’a desvoltarii acestei jinterpellatiuni, senatulu periale a inchisu sessiunea camereloru. Bismark a preciulu, cu care s’au primitu obiectele in cestiune.
dede ministrului Maiorescu cunoscutulu votu de spusu parlamentului, ca nefiendu atacatu de nime Adunarea constitutiva nu va potă inse aug­
blamu, din care causa dinsulu demissionă fora ama- nu cugeta acum la resbelu si acestu echo facil sen­ mentă preciulu aportului defiptu in prospectu.
nare. Inse in urm’a acestui votu de blamu demis­ satiune in Franci'a. Decisiunile respective, precum si acele aven-
sionă si intregu cabinetulu, care inse numai după ce Russi’a tiene, ca caus’a orientale e deplinu tage speciali, cari se voru promitte fondatoriloru
senatulu a dechîaratu, ca votulu de blamu se refe- matura, ăr’ Turci’a -si concentra armat’a si arrnăza său altora, si cari nu voru potă trece preste mesu-
r’a prevediuta in prospectu, voru trebui enunciate
resce numai la persăn’a dlui Maiorescu, si-a retrasu preste capu.
in statute; la din contra societatea nu va fi obli­
demissiunea si s’a carpitu de nou cu trei miniştri
gata in acăsta privintia.
nuoi, pre cari i-amu insiratu in nrlu trecutu. — La luarea decisiunei actionariulu interesata nu
J S i b i i u 9 Fauru 1876.
La fine mai avemu de însemnatu, ca noulu ministru va avă votu.
de cultu si instrucţiune publica, dlu Carpu, a de- E r a s i c e s t i u n e a d o t a t i u n e i p a r o c h i e i § 157. Statutele voru trebui se coprinda ne-
g r . c a t h . d i n S i b i i u .
chiaratu in camera, cumca nu numai nu va retrage aperatu:
Caus’a dotatiunei acestei parochii se afla in
proiectulu de lege presentatn de dlu Maiorescu, ci 1. Raţiunea si siediulu societăţii;
1 cursulu pertractări lor u de vreo 16 ani. In estu
lu- va sustienă cu tăta tari’a, pentru ca in acestu 2. Obiectulu intreprinderei si durat’a socie­
tempu indelungatu a trecutu prin diverse fase, fora
respectu esiste intre d-sa si antecessorele seu per­ de a se ajunge vreunu resultatu favoritoriu. tăţii ;
3. Marimea capitalului sociale;
fecta identitate de păreri. Cu tăte aceste inse Prin gratiosulu rescriptu alu înaltului minis- 4. Numerulu si valărea nominale a actiuniloru
d-sa ’si reserva dreptulu de a face unele emen- teriu reg. de culte si instrucţiune din 30 Aprile si a portiuniloru de acţiuni, precum si calitatea
damente. 1873, cestiunea se puse pre unu terenu mai favo­ actiuniloru, aratandu-se, dăca suntu la portatoriu
• I » a * m * , . _ ' , . , , j
t r t i rabile pentru noi, adeca pre terenulu art. de lege
— Fiindu ca vorbimu despre Romani’a, se mai său nominative;
dietale LIII § 23 din 1868. Astfeliu comunitatea
inregistramu aici si alte noutati referitărie la dins’a. 5. Modulu versamenteloru asupra valărei ac­
cetatienăsca de aici, fh indrumata prin rescriptulu tiuniloru si consecintiele intardiarei de versamentu;
Publiculu romanu scie dejâ, ca conventiunea comer­
susu-citatu, că se doteze si parochi’a gr. cath. de 6. Stipulatiunile in seusulu §-lui precedentu;
ciale inchiata intre Romani’a si Austro-Ungari’a aici, din mediulăcele comunali, in proportiune, dupa- 7. La casu, numerulu si valărea nominale a
s’a aprobatu din partea camereloru din Bucuresci cum suntu dotate si parochiale celorulalte confes- obligatiuniloru de prioritate, cari se voru emitte
si Budapesta si a remasu a se aprobă si din par­ siuni de aici. Si ce s’a facutu, in urm’a amenti- simultanu cu acţiunile; marimea interesseloru, ce se
tului rescriptu? Nece mai multu, nece mai pucinu,
tea Camerei de Vien’a. Aici inse conventiunea a voru plat! pentru ele; modulu amortisarei si pre­
ci ne pomeniramu cu o decisiune a magistratului
datu de mari obstacole. Comitetulu deputatiloru rogativele cari se voru concede possessoriloru aces-
cetatienescu si scaunale, prin care ni se oferesce o toru obligaţiuni de prioritate;
austriaci, deliberandu asupra acestei conventiuni, a dotatiune anuale de 30 fi. 81 cr. di: t r e i d i e c i
8. Modulu convocarei, indicarea locului, a e-
adoptatu principiulu, ca drepturile ce resulta pentru f l o r i n i 81 cr. v. a. Decisiunea amentita se mo­ pocei, a cercului de funcţiune si a programei, mo­
Austri’a din tractatele sale incbiate cu Port’a, re- tivă cu aceea, ca dupace parochi’a evangelica este dulu decideriloru adunarei generali, in fine dispo-
. 7,
mânu in vigăre intru catu privesce pre Romani’a, dotata din cass’a alodiala pre anu cu vreo 1700 fi. sitiunea pentru casulu, candu adunarea generale
deărace Austri’a n’a renunciata nici-odata la aceste si mai bene, — se intielege pre lenga porţiunea convocata nu va intrunl voturile necessarie pentru
. canonica cuvenentiăsa — atunci după chia’a dârei
drepturi. Ministrulu de comerciu a declaratu, ca validitatea decisiuniloru ;
pentru parochi’a gr. cath., care numera preste 1100 9. Dreptulu de votu alu actionariloru si mo­
guvernulu inca este de aceeaşi părere. Totu-odata
suflete, in proportiune ar’ compete numai bagatel’a dulu exercitarei acestui dreptu;
comitetulu esprime in reportulu seu parerea de reu, suma de 30 fi. 81 cr. 10. Formele, ce trebuie padite la alegerea di-
ca guvernulu austriacu si anume dlu Andrâssy n’a Si spre nenorocirea năstra decisiuuea magistr. rectmnei, cerculu si durat’a tempului de funcţiune
castigatu si pentru judani totu aceleaşi drepturi, cea atatu de umilităria pentru noi, in an. trecutu, a directiunei;
de cari se bucura si alţi suditi austriaci in Roma­ lun’a lui Octobre, fb aprobata si din partea comi- 11. Organisatiunea si durat’a tempului de fun­
ni’a. — De aici rasulta, ca conventiunea comer­ tiatului. cţiune a consiliului de supravighiare;
ciale, cu care s’a facutu atata sfara in tiăra, are Representanti’a basericăsca gr. cath. de aici 12. Form’a, cum se va subscrie raţiunea;
s’a aflatu motivata a recurge la locurile competente 13. Principiale, cari voru servi de base la fa­
se cada cu totu, pentru ca guvernulu si camer’a
contra amentitei decisiuni, aratandu, ca bas’a luata cerea si la examinarea bilanciului;
nu vreau a aprobă politic’a lui Andrâssy, de a la aceea nu este esacta, si cerendu, că se se pună 14. Modulu, cum se va calculă si cum se va
trată cu Romani’a, că stătu suveranu, ci sustienu, afora de valăre atare decisiune. Inaltulu ministeriu distribui profitulu, si in fino
ca aici numai tratatele incbiate cu Turci’a potu fi de cultu si instrucţiune din motive fărte fundate, 15. Modulu, cum va trebui se se faca publica-
datatărie de mesura, deărace sunt mai favorabile a datu indrumare la comitiatu, că se se iă de nou tiunile din partea societăţii.
la pertractare cestiunea desu-amentita, si se se de­ § 158. Statutele trebuie se se anuncie spre
pentru comerciulu austriacu in R6mani’a. Yomu
cidă in direcţiune mai favorităria pentru partea inscriere in repertoriale de comerciu la acelu tri­
vedă ce decisiune va luă camer’a in acestu respectu,
recurente. bunale, in alu cărei circumscriptiune societatea -si
atunci apoi vomu sci pana unde merge insult’a si
Pre candu ne esprimemu deci prin acăst’a, va avă siediulu seu. Publicatiunea va trebui se
umilirea. cea mai l e a l a r e c u n o s c i e n t i a s i m u l t i u - coprinda:
— O depesia telegrafica imprasciă in lumea m i t a înaltului m i n i s t e r i u reg ung. de culte si 1. Dat’a statuteloru;
larga urmat6riele sciri de sensatiune, pre cari le instrucţiune pentru parentiăsc’a, drăpt’a si legal’a 2. Raţiunea si siediulu societăţii;
reproducemu aici fora nice unu comentariu: „Prin­ apretiuire a causei năstre, ce trecb prin atatea fase, 3. Obiectulu de întreprindere si durat’a so­
totu-odata, speramu, cumca si parentii acestei nobile cietăţii ;
cipele de Romani’a vră se devină rege si Prussi’a
cetati, voru lua la o mai seriăsa si mai ecuitabila 4. Marimea capitalului sociale, numerulu si va­
i va da mana de ajutoriu, său ei va da numai
considerare si apretiuire caus’a parochiei năstre, si lărea nominale a actiuniloru si a portiuniloru de
armele necessarie pentru portarea resbelului, pre o voru resolvf intru unu modu mai favoritoriu. Celu acţiuni;
care lu-va intreprinde la primavăra. Alta scire de pucinu ufiele frumăse fapte din tempurile din urma 5. La casu, numerulu si valărea nominale a
natura diplomatica dice, ca guvernulu de Bucuresci dovedite facia cu promoverea scopuriloru de cultura obligatiuniloru de prioritate ce suntu a se emitte;
a notificatu toturoru poteriloru, cumca se senate ale diverseloru confessiuni si nationalitati, ne dau 6. Dispositiunea, dăca acţiunile voru fi nomi­
prospecte probabile, cumca nobil’a comunitate de native său la portatoru ;
amenintiatu prin concentrarea truppeloru turcesci la
aici ne va multiumf după potentia, si in cestiunea 7. Form’a, cum se va subscrie raţiunea;
Yidinu si pentru aceea dinsa inca trebue se armeze."
dotatiunei parochiei năstre de aici, cu atatu mai 8. Modulu, cum voru trebui se se faca publica-
In F r a n c i ’ a G-ambetta, marele republicanu, vertosn, cu catu, ca acăsta parochia nu are nece tiunile din partea societăţii.
tiene discursuri prin cetati pentru alegerile de de­ o porţiune canonica din terenulu comunale, cum au § 159. Totu-odata cu anunciarea statuteloru
putaţi la camer’a viităria cu mare successu. Pre- parochiele celorulalte confessiuni. Si noi suntemu societatea va trebui se probeze:
fectulu politiei in Parisu Renault, pentruca in fiii acestei inclite cetati, si contribuimu după pote­ 1. Ca intregulu capitalu sociale este asecuratu
rile năstre la tăte greutăţile publice comunali. De
cerculari’a s’a catra alegatori, unde era candidatu prin subscriptiune;
aceea si asteptamu respectare si apretiare ecuitabila, 2. Ca convocarea subscriptoriloru la adunarea
de deputatu, spuse, ca e partisanu alu republicei,
ca-ci dorimu a traf in armonia si respectare sin­ censtituţiva s’a effectuatu la tempuln cerutu;
fb demissionatu de min. Bufet, care are simpathie
cera reciproca. 3. Ca din capitalulu sociale asecuratu s’a ver-
bonapartistice. satu in realitate celu pucinu 30% asupra fia-carei
S p â n i ’ a se apropia de stare normale. Car- acţiuni;
ILegcft de comerciu.
listii au parasitu t6te porturile Biscaei retragunduse 4. Ca s’a alesu in sensulu statuteloru consi-
si Alfousistii ocupa provincia după provincia. (Urmare). liulu de direcţiune (afara de casulu prevediutu in
La Madridu regele deschise cortesele, consta- § 155. Adunarea constitutiva va avă potere § 183) si consiliulu de supraveghiare;
tandu ca relatiunile ‘cu poterile străine ei suntu decisiva, dăca voru fi presenti celu pucinu siepte 5. Ca societatea s’a constituitu in realitate si
subscriptori, representandu celu pucinu a patr’a ca stipulatiunile menţionate in §-lu 156 s’au apro­
amicale, numai financiele le recomanda patriotismului
parte din capitalulu sociale. batu de adunarea constitutiva.
corteseloru, sperandu in scurtu revindecarea păcii.
In acăsta adunare constitutiva fia-care acţiune Petitiunile respective se voru subscrie de mem­
— In I t a l i ’ a regele caletori din Rom’a subscrisa da dreptu la unu votu; nimeni inse nu brii directiunei iu persăna dinaintea tribunalelui
in 10 Fauru la Neapole, ăr’ min. Sella la Yien’a va potă intrunf mai multe de 10 voturi. său se voru presantă acolo in modu autentiou.