Page 24 - 1876-02

Statutele se voru anunciâ spre înregistrare si vilu de Alesandri, esecutatu pentru a 2-a ăra prin — Muslcalia. Cu editiuneă ddloru Tâ-
la acele tribunale, in ale caroru circumscriptiune dibaciulu nostru I. C o r n e l i u L u g o s i a n u . — borszky si Parsch din Budapest’a au mai aparutu
societatea va avă o succursala. Dreptu aceea, societatea „Juli’a", precum nu urmatăriele opuri musicale:
Membrii directiunei se voru sumă de offieiu la păte indestulu a dă sprimere celei mai depline mul- „Ave Maria" pentru pianoforte de Ant. Wrauy
observarea acestoru dispositiuni cu amenintiarea a- tiumiri, pentru favorulu ce l’a manifestatu prea Ou. 80 cr. v. a.
mendei de bani provediuta in §-lu 21. publicu cu ocasiunea serbarei festinului din presăr’a „Elemăr dalai" 20 arii cu textu pentru voce
anului nou, candu din marinimositatea prea Oaor. si pianoforte 2 fi. v. a.
§ 160. înaintea inregistrarei in repertoriale
de comerciu si înaintea publicationei societatea nu publicu s’a posibilitatu atatu reusirea escelenta si „Szemărmesen" pentru voce si piano de Zimay
existe că atare. Acţiunile si porţiunile de acţiuni aplaudabila a productiuniloru, catu si acoperirea Lâszlo 60 cr. v. a.
emisse înaintea inregistrarei si înaintea publicatiu- speseloru si ajungerea scopului salutariu, — întoc­ „A hăromszăki leânyokbăl" trei arii cu textu
nei voru fi nulle si fara valăre; ăr’ emitenţii voru mai invită si răga pre Ştim. publicu romanu, cu pentru voce si pianoforte de Tisza Aladâr, 60 cr.
fi responsabili solidari pentru ver-ce dauna, ce ar’ deosebire pre cei din apropiare, că se binevoiăsca val. aust.
resultâ din emissiune. si astadata a nu-si subtrage concursulu gratiosu, „Blahănă legkedveltebb dalai" dăue arii cu
pentru-câ astufeliu se fia asecuratu successulu ajun- textu pentru voce si pianoforte de Juliu Erkel,
Dăca înaintea inregistrarei si inaintea publi- gerei scopului maretiu si se potemu documenta de­ 80 cr. v. a.
catiunei se va fi lucratu in numele societăţii, per- „Hinilber, Herliber" Quadrille pentru piano­
sdnele, cari voru fi lucratu, voru fi responsabili so- spre spiritulu vitalii si Socialu celu nutresce jun’a
năstra societate, in asta capitala a Transilvaniei. — forte de Philipp Fahrbach jun., 60 cr. v. a.
lidariu.
( O u r s u d e a g r i c u l t u r a p e n t r u i n v e t i a - „Am Plattensee" Valsu pentru pianoforte de
§ 161. Societatea pe acţiuni este oprita de i n Philipp Fahrbach jun., 80 cr. v. a.
a rescumpara acţiunile ei; totu asemene nu’i este t o r i i p o p o r a l i d i n f u n d u l u r e g i u „Ovationen Walzer" de Philipp Fahrbach jun.
A t i e l u ( H e t z e l d o r f . )
permissu ale primi cu titlu de gagiu (in zalogu). Professorii scălei de agricultura din Mediasiu pentru pianoforte, 80 cr. v. a.
O exceptiune se va face numai atunci, candu rea- Dr. S a l f e l d s i M . D . E h r l i c h s’au dechiaratu „Adolphinen Polka* de Philipp Fahrbach jun.
cuisitiunea se executa cu scopulu de a reduce ca- in publicu, ca voru a tienă dăue cursuri de agri­ pentru pianoforte, 50 cr. v. a.
pitalulu, in care casu se voru aplică dispositiunile cultura pe anu: unulu primavăra de 8 dile practicu „Die erste Tour" Polka mazur de Philipp
§-lui 209.
candu invetiatorii se voru conduce la proiectarea Fahrbach jun. pentru pianoforte, 50 cr. v. a.
Membrii directiunei voru fi solidariu responsa­ de planuri pentru gradinele scălei, impartirea, lu­ „Hocus Pocus!" Polca repede de Philipp Fahr­
bili creditoriloru societăţii, dăca nu voru observă crarea pamentului, semenarea si plantarea, cum si bach jun. pentru pianoforte 50 cr. v. a.
aceste prescrieri, nobilitarea pomiloru: altu cursu in Augustu teoreticu „Csărdâs" pentru pianoforte de Tisza Aladâr,
§ 162. Societatea nu este autorisata a face de 14 dile, candu se va propune totu ce e mai 60 cr. v. a. —
n6ue emissiuni, inainte de a se fi versatu deplin’a capitalu din agronomia, tractarea gunoiului, cultur’a
valăre a actiuniloru de prim’a emissiune. planteloru in genere, a pomiloru, asiediarea unei 22-1876 R. P. Z. 1-2
Acţiunile emisse inaintea versarei depline a acăle de vitie de viia, cultur’a legumeloru, scopurile
valărei actiuniloru de prim’a emissiune voru fi nulle gradinei scălei poporali. Una pasiune de vite
si fora valăre; ăr’ emitenţii acestoru acţiuni voru Comun’a Atielu s’a oferitu a înlesni cu cortelu pe rariturele padurei basericesci in Holbavu, făcute
fi solidariu responsabili cu totu patrimoniulu loru gratis si costu eftinu pe invetiatorii, si renumitulu in anulu 1870, care are 300 juguri austr. in es-
pentru daun’a, ce ar’ resultâ din emissiune. pastoriu Franciscu O b e r t inca da gratis probe de tensiunea situata pe locu siesu si provediuta cu
invetiamentu in fisica si istoria naturale, cu apli­
O a p u I I . R e p o r t u l u j u r i d i c u a l u a c ţ i o ­ care la gradin’a scălei. Se invita din fundulu regiu umbra si cu apa necessaria, se va da pe 3 ani
n a r i l o r u . in arenda pe calea licitatiunei, ce se va tienă in
invetiatorii poporali fora osebire de naţionalitate la
§ 168. Fia-care actionariu va avă o parte aceste cursuri, si cei 50, cari voru anuncia direc­ cas’a sfatului din comun’a Rothbach si anumitu in
proporţionale la averea societăţii. torului S a l f e l d in Mediasiu mai antaiu, ca voru diu’a de ft9 Hârtia calindariulu nou, său in
Actionariulu, — cu exceptiunea caşului pre- veni, aratandusi apriatu adress’a, se voru primi. 29 Februariu cal. vochiu an. curg. la 1 ăra după
vediutu in §-lu 154 — nu va potă reclamă banii In an. cur. se va tienă cursulu dela 18—25 Aprile, amădia di. Conditiunile licitatiunii se potu vedă la
versaţi, si, pe catu tempu va dură societatea, elu si in 18 se se infaciosieze fiacare. Publicamu acăsta, Presbiteriulu ev. de conf. Augustana
va avă numai dreptulu asupra profitului netu, si pentrucă se se folosăsca si acăsta ocasiune spre in Rothbavu.
anume asupra acelei cuote, care conformu statute- binele nostru publicu. Rothbavu in 15/3 Februariu 1876.
loru va fi destinata a se distribui intre acţionari. — (Ardere de cadavre.) In Milanu se inscena
§ 164. Acţiunile se potu emitte pe unu nume in 22 Ian. a. c. antaia inmormentare prin focu
determinatu său la purtatoriu, ele voru trebui inse in modu solenu. Elvetianulu Albertu Keller nobilulu Pretiurile piacei
se coprinda totu-deauna o suma certa si voru fi de Kellerer, care murise in 22 Ianuariu 1873 a in 18 Februariu 1876,
nedivisibile in privinti’a titulariului loru. otaritu testamentaricu, că cadavrulu lui se se ardia, Pretiulu
§ 165. Este opritu a se promitte si a se si a si insemnatu spre acelu scopu adeca pentru Mesura Speciea fructeloru fi. cr.
plaţi actionariloru interesse său dividende din capi- construirea unui atare aparatu unu capitalu insem­
talulu sociale; numai profitulu, resultandu după natu. Unu atare aparatu se construi in form’a ! | fruntea . 5 70
bilanciulu anualu, se va potă distribui intre dinsii. unui sarcofagu, cu care s’au si facutu probe de O, Granu > midiulociu 5 40
Se potu inse stipulâ in profitulu actionariloru ardere la cadavre animale, cu indestulitoriu succesu; J de diosu 5 —
interesse pentru acelu spaţiu de tempu prevediutu si in urma se predede si cadavrulu lui Keller solenu Mestecatu 4 45
„ \ fromăsa
3
50
in statute, care curge pana la funcţionarea regu­ pareloru focului. Magistratulu cetatianu tramise Secara j de midiulocu 3 40
lata si care este necessariu spre a se face prepara- la mai mulţi invetiati esterni invitatiuni la acea . 1 frumosu 3 90
tiunile intreprinderei. serbare p. e. la professorulu Reclam in Lipsia s. _ J 0rdlulu ) de midiulocu 3 80
a. Preferintieloru arderii cadavreloru s’a datu de - , 1 frumosu 2 61
Acţionarii nu potu reclamă dividende, candu O \ °vesulu f d0 midiulocu 2 56
capitalulu sociale va fi diminuatu prin perderi, ci deosebite ori espressiune, si se spereadia, ca voru -*-=> Porumbulu 3 —
numai atunci voru avă ărasi acestu dreptu, candu cadă prejudeciele, cari mai stau in calea introdu­ Meiu 3 60
capitalulu sociale va fi recomplectatu. cerii generali a acestei metode, si ca cerbicosi’a o | Hrişcă — —.
tradiţionaliştilor», cari suntu contra menţionatei in- Mazerea 7 —
§ 166. Dispositiunile §§-loru 161 si 165 din mormentari, va face locu unei prevederi mai linia- CP Lintea Y . 10 —
presentea lege nu se voru aplică in privinti’a obli­ site spre a se acceptă ceea ce e mai bunu. Multe M Faseolea . 3 —
gaţiunilor» de prioritate emisse de societăţile pe autoritati scientifice se straduescu acum a contribui, Sementia de inu 11 50
acţiuni. 1 \ Cartofi . . , 1 60
că se se reaccepteze acăsta mesura recomandabila
Obligaţiunile de prioritate se potu rescumparâ prin precelenti’a s’a in privinti’a sanitaria. f Carne de vita . — 32
„ de rimatoriu
si este permissu a se plat! asupra loru interessele — (Canalu inter-oceanicu.) Problem’a de a 1 Chilo „ de berbece — 42
—
—
fixate de mai nainte. intr’uni oceanulu atlanticu cu oceanulu celu mare f Seu de vita prospetu 30
100 Chilo —
Textulu statuteloru va determina prerogativele nu e năua, ci a occupatu mai adese ori pe func­ 1 # » » topitu
obligatiuniloru de prioritate facia cu acţiuni in pri­ ţionarii cei ’nalti ai Americei. In anulu trecutu
vinti’a obligatiuniloru de prioritate, cari se voru se bucură acestu proiectu de unu interessu fărte Csia sîiaa Il©
B
o
emitte mai tardiu, determinatiunea aici aratata se viuu din partea regimelui nord-americanu. Se si
va lua de adunarea generale. delegă o comissiune compusa din ingeneri si officieri la bursa iu 18 Februariu 1876 stă asia:
(Ya u r m ă . ) maritimi, spre a cerceta terenulu acela si a decide, Galbini imperatesci — — 5 fi. 39 cr. t,. a.
lini’a cea mai acceptabile. In faptu rufa prin Napoleoni — -*• — 9 9 19 9 9
taiărea territoriului „Panama" e cea mai scurta
Augsburg — . — — 103 n 25 .» 9
spre a intr’uni marile amintite, totuşi comissiunea
acceptă o ruta, care in priviuti’a estenderei e in Londonu — — — 114 tt 55 9 9
— (Societatea de lecţiia*a „JU- adeveru mai lunga, inse prin clim’a ei cea sana- Imprumutulu naţionala — 68 n 60 * 9
a junimei romane dela Universitatea tăsa, mai pucinele spese, si alte motive sanitarie Obligaţiile metalice vechi de 5% 73 r 60 9 9.
din Olusiu are onăre a incunoscientia pre Onorabi- preferibile — adeca lini’a e in apropiarea lacului Obligaţiunile rurale ungare 78 9 75 9 9
lulu publicu, cumca in 27/2 st. n. 1876 va aran- Nicaragua in America centrala. Comerciulu cu
„ „ temesiane 77 n — 9 9
gia in sal’a Redutului Urbei unu alu 2-lea C o n - California, camera cerealeloru si altoru producte,
c e r t u declamatoriu musicale impreunatu cu saltu, ar’ castiga fărte prin realisarea acestei probleme, n „ transilvane 77 9 — 9 9
si cu joculu istoricu-romanu „Galusiariulu“ jocandu ca-ce comercianţii n’ar’ fi siliţi a transporta marfile „ „ croato-slav. 86 9 — 9 9
de 12 juni investiţi in costumu naţionale, carui’a loru incungiurandu America de sudu prin regiunile Acţiunile bancei — — 872 9 — 9 9
i v’a premerge „Ciobanului monologu vode- cele viforăse si periculăse. „ creditului — — 177 9 30 9 9

Redactoru respundietoriu si Editoru Editiuneă: Cu tipariulu lui
Î Â O Q B U M U R E S I Â N U , IOANE GOTT si fiiu HENRICU.