Page 25 - 1876-02

!■: aaBuofc » v .
8e prenumără la poştala c. ai r., si pa la
F<5i'a, candn concada ajatdriale. — Pretiuln; M m m M SIII1 DD. corespondenţi. — Pentru >• serie 6 or.
pa 1 anu 10 fi., pe Vi 3 fi. v. a. Tieri esteme 12 fi. Taes’a timbrala a 30 or. dai fiaoare pu­
s
7. a. pe anu ana sda 2 /g galbini mon. sanat6ria. blicare.
■ M i i -
r *T
işu u
Ir. 12 Braslovu 24)12 Februariu 1876.

Memoria umbreloru măreţie!

• : l • « ' • J . • v , j J t ; ‘ • • " : f .... , .
Martora e istori’a universului, ca numele barbatiloru m a r i suntu eternu vieţiuitorie, traiescu
pana atunci, pana candu va trai omenimea, — virtutea, faptele, laborea loru ne servescu câ ecsemplu de
imitare, ne servescu de busola in peregrinarea nostra pre acesta oceanu alu fatalitatiloru, — ne intarescu

in principii, si ne sioptescu in nopţile liniscite in visu: „Fi constantu câ stâne’a in mediulu vifor loru ma­
rine, si recompens’a ’ti va urmâ. u
Unu Miculu, Maioru, Sincai etc. etc. si in dilele mai recente unu Br. Vasiliu Poppu — suntu

umbre măreţie, suntu luceferi neapunaţori pre orizo nulu naţionale.
Se-i plangemu, fraţi romani, ca nu-i mai avemu! Se-i plangemu, ca merita lacrimele nostre !
Romanii din Reginu pătrunşi de dorere, nu au intrelasatu, a se coaduna adi in baseric’a romana,
de unde nu departe diacu osemintele neuitatului Fiiu alu natiunei, odiniora Br. Vasiliu Poppu, si a asistâ
la o rogatiune, ce s’a serbatu pentru odichifa spiritului seu celu maretiu. —

Ceremonia a fostu corespundiatoria u m b r e i m ă r e ţ i e : înaintea altariului, pre o masa ornata cu
una girlanda pomposa in giuru, se afla de vis’a meriteloru mari, si de laturi 2 cruci fixe; — de ambe parti
era publicu, in midiulocu cu veteranulu uncliiu P o p u M a i o r u , de pre a cărora fecie se potea ceti tristeti’a

animeloru pentru a c e l a , pe care-lu deplânge naţiunea intrega.
Amu versatu toti lacrime din anima! si amu oftatu toti, câ Creatorulu se-i de odichna liniscita!!
Eterna memoria Marelui Mumauit l ! !
R e g i n u in 17 Februariu 1876. - IVI. P. B.

Folitic’a cea mai bnua, economia maghiaru este asupritu; ci numai celelalte elemente Alcoranu, de sieici, moHah, cădi si de toti dervişii
naţionale. etc. *). Se ne mai numiţi unu singuru stătu in loru. Cu t6te aceste, este la loculu seu câ se pu-
Europ’a, cu oxceptiune de Turci’a si de Ungari’a, nemu si noi întrebarea: Cumu s’ar’ potb, câ or­
II. Scienti’a economiei naţionale se dice si eco­
in care contributiunea fontiara se impune cu res- ganele executive ale ministeriului de finantie se
nomia politica. Pe la noi inainte cu 25—30 de ani abia
pectu la origine, la vitia de dmeni, la n a ţ i o n a ­ crutie pe elementulu maghiaru la repartitiunea si
i se audise de nume. Câ studiu nu se prdpunea
l i t a t i . Ach pasa de-ti cultiva pamentulu, exer­ incassarea impositeloru statului. înainte de 1848
nici in sc61ele superidre; câ lectura o aflâ cineva,
cita professiuni, fundddia fabrice, p6rta comerciu se potea si se intemplâ lucrulu acesta in modulu
ddca cunoscea vreo limba din ale principaleloru na­
conformu legiloru economiei politice, care după celu mai simplu; pentru-ca de una parte aristocra­
ţiuni europene. Dreptu ca economi’a politica c â
theoria ar’ fi se aiba valdre universale. Impera- ţii mari si mici era scutiti cu totulu de orice im­
sciientia este ndua, dâra câ praxe a pop6raloru este
tulu Nieolae alu Russiei nacajitu fdrte pe jidovii posite, si intre anii 1840—3, candu se incercara
f6rte vechia; numai catu 6menii o patira si cu a-
nemtiesci pentru neauditele loru superstitiuni si se-i supună si pe densii, dintr’unu coltiu alu tierei
cdsta câ badaranulu boieritu dela Molidre, carele se
pentru spurcat’a loru necuratia, le impusese — pana in celalaltu racnea catu le luâ gur’a: Nem
mirâ, ca elu de candu -lu intiarcase muma-sa vor­
pare-mi-se pe la 1838 — cateva contributiuni di­ adozunk — Nu contribuimu; dra in a. 1843 lipsi
bise totu cu vocali si consonante, fora se scia de
stincte de ori-care altele, precum pe bărbi si fdrte pucinu de nu masacrara pe Franciscu Deak
asia ceva, pana nu-i spuse dascalulu.
perciuni (buclele lungi dela urechi), pe vestmente cbiaru in locuinti’a lui, pentru-ca elu era de opi-
Acumu, ca doctorii in tdte sciintiele ne spu­
(giubea lunga, unsur6sa), pe făcliile ce se aprindu niune câ se contribue si nemeşii; de alta parte pe
seră ai noue ardeleniloru ce este economi’a naţio­
vineri sbr’a etc. Cu acdsta mesura tiarulu toturoru atunci se comittea asia numite celatiuni cu mili6-
nale, haideţi se ne exercitamu si noi intrens’a con-
Russiloru imitase pe gubernele europene din seculii nele, cu alte cuvente: comissarii municipali, cari
formandu-ne legiloru ei definite de genialii econo­
trecuti, cari inca impunea contributiuni extra pe conscriâ pe contribuabili, facea repartitiuni asia,
mişti ai Angliei, Franciei, Belgiului, Italiei, Hel-
jidovi si pe ismaeliti. Sciţi inse pe cine a pedep- cumu li se dictâ sdu li se sioptea la urecbia, sdu
vetiei, Germaniei.
situ repausatulu imperatu cu acelea imposite? Nu­ cumu le mai conveniea si loru; ddra parol’a de di
Mei, da mare bataia de capu: adeca se inve-
mai pe poporulu rusescu, dela care jidovii sciura in Transilvani’a era mai totu una: S e p l a t d s c a
tiamu cate o biblioteca intrdga? Invetiarea ar’ mai
se le scbtia indoitu si intreitu pe vinarsu puturosu, v a l a c b i i (Fizessenek az olâbok). Aceste suntu
fi cumu ar’ fi, ca ne-amu pune si noi alaturea cu pe rumenele si altele venindse vendute femeiloru, pe lucruri cunoscute f6rte bine 'de toti betranii, romani,
studenţii, cari se prepara pentru baccalaureatu si o
cercei si ânelusie si alte nimicuri. unguri si sasi. Ei, bine, cumu s’ar’ mai potd
amu scdte 6resi-cumu la capetaiu. Ddra unde se klli Iii, . . . ^
„Tăceţi, ca nu elementulu maghiaru este asu­ astadi o blastematia câ acdsta, cu care ungurenii se
applicamu atatu capitalu de sciintia, candu vedemu,
pritul Precum amu observatu mai in susu, pro­ incdrca a consola pe poporulu maghiara din Tran­
ca insasi neobosit’a societate agronomica din Clusiu
prietarii ardeleni maghiari combătu cu destula ener­ silvani’a? Una din d6ue: Sbu vei presupune, Ca
a desperatu asupra applicarei ei. Si pentru-ce a
gia acea aasertiune a ungureniloru, pe care noi conscriptiunile de imposite se falsifica, sbu ca lo­
desperatu? Ea ne arata căuşele desperaţi unei prin
lasamu câ se o califice Europ’a civilisata, precum cuitorii de naţionalitate maghiara nu suntn execu­
organele sale memorate in articlulu precedente.
califica in momentele de facia pe turci, cari inse taţi anume de impositele fontiari, cu cari remanu
Cestiuni din efer’a economiei politice se desldga si
celu pucinu ae escusa cu dogmele dictate loru de ani intregi in reatantia, pana ce intra la midiulocu
applica cu bunu resultatu, anume in staturi mo- asia numit’a paragraffa (prescriptio, Verjăhrung).
narchice si centralistice numai cu ajutorinlu statu­ Altumentrea cumu se-ti explici cuventele ungureni­
lui, pe temeiulu unoru legi intielepte, curatite de *) . . . Azt az âllitâst is tagadjâk (Ungurenii), loru? Dâra noi nu vremu se le explicamu nici-
bogy az ado-emelbs elso sorban dpen a magyar
ori-ce rugina feudalistica si de ori-ce interesse na­ cumu, câ se nu damu de vreo napaste. Se spună
torzsot tâmadja meg. Azt mondjâk: az uj ad6,
ţionali, cumu amu dice, a parte, separatistice, tien-
igaz, leg fokdp a gazdâkat sujtja, de az orzsâg clusianii, cumu intielegu ei fav6rea ce dicu fraţii
tit6rie la supremaţia si capacitate, scutite de ura gabnâsâban a B â n â t b a n , a ndpessdg alig tized- loru, ca li se face; dra ddca cumva acea favdre nu
naţionale, care r6de mereu la vidti’a pop6raloru si rdsze, Bâcsban fele sem tartozik a magyar torzshez; ar’ existe, cumu voru ei câ ungurenii se le faca
cu timpu ruinddia statulu. Soprony-, Vas-, Tolna-, Baronya-, Arad-, Bibar- bs pe voia, precum le făcuseră ei cu vendiarea tierei.
rai Szatmâr megybket nemis emlitve.“ De aici incolo
Este 6re possibile la noi unu progressu atatu Dbra cumu se p6te câ ungurenii se fia insielatu
auctorulu vorbindu despre elementulu maghiaru din
de fericitoriu ? atatu de amaru tocma si pe scumpulu loru sânge
Jllj , J'. • i i - • Transilvani’a, lovesce cu amaratiune sarcastica pe
„Tăceţi, ca prin contributiunea cea grea arun­ ungureni, ca-ci nu-lu crutia intru nimicu („Kelet din Transilvani’a. Bine: Ungurenii au insielatu
cata pe agricultura, pe pamenturi, nu elementulu nr, 286 din 1875 art. din frunte). de ’iau friptu pe circumspecţii noştri concetatiani