Page 26 - 1876-02

t > •
iaşi: si totu ungurenii au pacalitu asia de frumosu nu se vine cate 1 vaca chiaru numerandu si pe Auctorulu vorbesce apoi despre valârea primi-
„pe simplii noştri pastori de oi (azon egyugyu o- cele sterpe. Si se nu uitamu, ca in Transilvani’a loru miniştri in specie, inse fiindu ca noi de asta-
lâh juhpâsztorokat,)" cunoscuţi sub titlulu de acti­ nici chiaru cetatile mai măricele câ Brasiovulu, data nu potemu se ne ocupamu de toti, asiâ vomu
vişti pe facia si activişti mascaţi; dâra Spahii câ Glusiulu, Sibiiulu nu s’au „civilisatu* asia t a r e , da buna pace celoru ce au cadiutu, dejâ din Olimpu
Bânffy, Bethlen, Bâldi, Bornemissza, Barcsay, Csaky, câ se nu mai tiena vite; ba diariale din Clusiu ne si ne vomu opri numai la actualulu Iupiter tonans,
Eszterhâzy, Iosika, Kunn, Kemâny, Kendeffy, Kor- spunu adesea, ca bivolitiele loru cele laptâse se la d-lu Tisza sfarimatoriulu de âmeni, despre care

nis, Mikes, Miko, Radâk, Rhâdey, Teleky, Torocz- preambla câ nesce dolfane tocma pre trottoarele numitulu scriitoriu dice urmatâriele: „Tisza nu este
kay, Zeyk etc. etc., totu familii una câ una, hi- cele albe, pe care ar’ fi numai loculu dâmneloru. nici-decatu dominatu de spiritulu moderatiunei. Ati­
storice, renumite, pentru ce se ajunga de batjocur’a Ei, bine, spuneti-mi mie, din ce traiescu aceşti tudinea lui facia de nationalitati, pre cari in sie-

ungureniloru? Ecca lucru ce nu intra in capatien’a locuitori nefericiţi, cumu -si mai tienu sufletulu in dinti’a publica a camerei le-a amenintiatn cu scor­
nâstra de valachu. Ungurenii dicu Spahiiloru si âse, mai alesu aceia, cari din nemargînitulu res- pioni, — de insemnatu este, ca dlu Tisza e cal-
Ieniceriloru noştri, se aştepte, se mai aştepte, ca pectu catra greci postescu diumetate din anu. vinu si câ atare pune mare pretiu pe biblia; —
le va veni si tempulu loru, si ca ’i voru desdauna In Bohemi’a pe 904 mii. patr. suntu 188,568 apoi ucasurile facia de funcţionarii dela calile ferate,
de tâte cate au suferitu in aceşti nâue ani si-i i cai, adeca ceva mai mulţi decatu in Transilvani’a, cari nu sciu limb’a maghiara; inchiderea gimnasie-
voru scapa de ruina. Dâra cum pâte sa scape sa- ! dâra vite cornute se afla 1,835,802 aprâpe indoitu loru si desfiintiarea „Maticei" slavaciloru, — tâte
raculu pe calicu? Ungurenii n’au nimicu, dâca nu ; mai multu câ la noi, preste 1 mii. 400 mii oi si aceste acte nu sunt de natura de a-i castigâ sim-
le voru mai da totu nemţii bani imprumutu. Din ! capre si 577,274 porci. Dâra Bohemi’a are in­ pathie la popârele nemaghiare.“
sciinti’a economiei politice pricepu si ungurenii catu dustria fârte înaintata cu c a t e v a s u t e de fabrice Urmâza apoi la rondu camer’a boieriloru, care
si ardelenii; prob’a cea mai batetâria la ochi, ca renumite, mine de feru si cărbuni de pâtra de sute este compusa din magnaţi de nascere, magnaţi de­
suntu siliţi se-si iâ m i n i ş t r i i d e f i n a n t i a de miliâne, glajarii de cele mai minunate etc. numiţi, din prelaţi si prefecţi de districte si comi­
dintre professorii calvinesci dela Sârospatak, âra câ In Moravi’a numai pe 386 mii. patr. se afla tate. Pre aceşti din urma autorulu i numesce
mane au se râge pe onorabilele israiltânu Wahrmann, 130,486 cai, 586,267 vite cornute, 469,244 oi, „paşi turcesci cu trei câde de calu."
câ se primâsca acelu portofoliu desiertatu si se-lu 55 mii capre, 326,601 porci, âra industri’a câ si — Intorcandu-se apoi ârasi la camer’a depu-
imple cu ce va sci elu, fia macaru si cu imposite in Bohemi’a. tatiloru, ii împarte pre aceştia in doue categorie
pe bărbi si perciuni, care inca se potu considera Fârte bine făcu clusianii, ca publica catu mai principali si anume in europeni si asiati; âra pre
prea bine câ lucruri de luxu. Dâra Spahii noştri desu asemenea date din sfer’a economiei naţionale, aceşti din urma i subimparte in beutori de vinu si
ar’ face multu mai bine, chiaru pentru salvarea câ dâra vomu invetia cu totii din ele ai 1 ne vomu vinarsu, in germanofagi, judanofagi etc. Intre eu­
loru, se lase nasulu ceva mai diosu si se se intie- mai cunâsce lungulu nasului. ropeni pune in prim’a linia pe baronulu Sennyey
lâga cu vlachii compatrioţi ai loru asupra releloru si pre alţi din partid’a lui, âra intre asiati — cari
de care sufere tiâr’a. Ei ar’ trebui se marturi- < I • ■ , . . ' , se destingu de ceilalţi si prin portulu esterioru,
sâsca odata, ca fara sap’a si lopat’a, fara furc’a si Tablouri deculturadinRudapesta. deârace pârta nadragi strimti cu ciobâte, gherocuri
grebl’a, c6s’a si secerea romanâsca, fora aratrulu si Sub acestu titlu a aparutu lun’a trecuta in pline de gaetane si fumâza numai din pipa, —
grap’a romanului si chiaru fara energiosulu ajutoriu Lipsc’a o carte voluminâsa, scrissa de Albert Sturm intre aceştia numera mai antaiu pre intimulu lui
alu intelligentiei romanesci suntu perduti pentru cu intentiuneâ, de a presentâ Israilulu lui Deâk Tisza, pe redactorele diariului „Ellenâr", faimosulu
totu-deauna. Se nu se uite Spahii noştri, ca ro- înaintea lumei esterne in colorile sale adeverate si Csernatony, apoi pe Majoros etc.
manulu inca nu scie c6se cisme nici pantaloni, nici prin acâst’a a infrange si rectificâ descrierile ten- Din aceşti âmeni se compunu corpurile legiui-
funerie, curelaria s. a., ca-ci romanii suntu dracu- dentiâse, ce s’au publicatu prin diurnalele străine târie maghiare, la cari se mai adaugu o mulţime
leti de capu; bine ca au cadiutu barierele de feru cu scopu, de a înnegri pre unguri si statulu loru de âmeni tineri pucinu petrunsi de radiele culturei
ale t i e h u r i l o r u , romanii au numai se-si res- înaintea Europei. Deşi autorulu vrâ se trâca de ai pentru aceea toti se tienu de categori’a asiatiloru.
franga mânecile pana in cote, pentru câ se apuce maghiaru cu trupu si sufletu, totuşi tablourile sale Aceşti âmeni au deci inalt’a missiune de a aduce
inainte si pe campulu industriei. sunt depinse cu colori mai multu adeverate, decatu legi pentru popâre.
Ati vediutu tabell’a interessanta comparativa false si pentru aceea ne-a atrassu si atenţiunea
publicata in „Kelet* nr. 37 din 16 Febr. a. c. nâstra asupra loru; dâr’ fiindu ca spatiulu nu ne
Aflaţi dintru aceea urmatâriele cifre fârte instruc­ permite a intrâ mai adencu in meritulu acestui opu, Rrasiovu 24/12 Februariu 1876.
tive. Transilvani’a de astadi, adeca spoliata de asiâ reproducemu aici numai vre-o cateva din aceste Conventiunea comerciale inchiata intre Romani’a
patru districte (in a. 1861) se intinde pe supra- tablouri si anume acele, cari se apropia mai multu si Austro-Ungari’a n’a disparutu inca dela ordinea
facia de 998 miliarie austriaco patrate, pe cari locuescu de vederile nâstre si preste totu de ale publicului dilei. Camer’a deputatiloru maghiari a votat’o inca
preste 2 miliâne si 100 mii de 6meni. Aceşti lo­ romanu. — După introducere auctorulu vine a vorbi in ultimele dile ale anului trecutu, inse camer’a
cuitori au in proprietatea loru numai: 188,264 cai. despre darurile dualismului si dice: boieriloru, provocata fiindu de guvernu, câ se n’o
927,371 vite cornute. 1,840,961 oi. 191,475 ca­ „Dela 1867 incâce a’au comisu in Ungari’a iâ inca in desbatere, deârace conventiunea acâst’a va
pre. 501,751 porci. atate monstruositati, administratiunea, justuti’a si potâ se suferia naufragiu in camer’a din Yien’a,—
Acuma se reducemu numerulu sufleteloru la securitatea publica au suferitu atate loviri, incatu a departat’o dela ordinea dilei pana acum de cu-
familii, impartiendule preste totu cu 4 (membri de pana si astadi se mai audu inca voci destule, cari rendu, candu in siedinti’a dela 17 Fauru o luă in
fia-care familia); vomu avâ circa 531 mii de fa­ sustienu, ca sub guvernulu lui Bach nu erâ nici- discussiune si o votâ fora modificatiuni. Contele
milii. De aci încolo faca fia-care lectoru reparti- decatu mai reu, câ sub guvernulu lui Tisza. De Ioanu Czirâky a fostu uniculu, care si-a redicatu
tiunea câ se vâdia, cate capete de vite din fia-care cate ori nu se intempla, de inonarchulu vrâ se câra vocea contra acestei conventiuni, care după parerea
specie se vine pe cate una familia, si voru afla lu­ svâtu dela miniştrii sei in privinti’a unei sâu altei sa nu multiumesce pre nice un’a din părţile inte-
cru spaimantatoriu, ca de ex. din vitele cornute nu cestiuni momentâse, inse cu dorere trebue se ob­ ressate, deârace la crearea conventiunei s’au avutu
se vinu nici d6ue pe cate una familia, adeca nici serve, ca consiliarii sei au de multe ori mai pucina in vedere mai multu scopurile politice, decatu cele
macaru unu bou si o vaca, sâu 1 vaca si 1 vitielu, cunoscintia despre cele ce se intempla in tiâra, de­ economice. Inse dupace dlu primu ministru Tisza
âra din cai nu se ajunge nici la 200 mii de fa­ catu are densulu." recomenda proiectulu spre acceptare, camer’a boie-
milii cate 1 calu, prin urmare legea vechia pro­ După aceea autorulu trece a vorbi despre cor­ râsca nu mai esitâ, ci in cate-va minute votâ con­
verbiala, ca cine nu are calu de calaritu, are dre- purile legiuitorie, despre parlamentulu maghiaru si ventiunea atatu in generalu, catu si in specialu.
ptulu se amble pedestru, mai stâ in t6ta poterea dice : In camer’a din Yien’a conventiunea acâst’a nu
sa. Din oi cu capre cu totu nu se ajunge nici D i e c e f o t e i u r i r o ş i e . Andrâssy a nas- s’a votatu inca, inse pre langa tâta agitaţiunea ce
cate 1 de 1 persâna. Din porci cate 1 de fami­ cutu pre Lonyay, LâDyay a nascutu pe Szlâvy, s’a inscenatu contra ei de catra lumea comerciale
lia. Este inse neeessitate ceruta de relatiunile nâ- Szlâvy a nascutu pe Bittâ, Bittâ a nascutu pe si industriale din Austri’a, si cu tâte ca pana acuma
stre climatice, care sufere prea bine nutrirea cu Wenkheim, Wenkheim a nascutu pe Tisza, — s’au insinuatu c o n t r a conventiunei vr’o 17 oratori,
carne de porcu in 6 — 7 luni ale anului, câ fia-care acâst’a e siem’a unei istorie parlamentari de optu âra p e n t r u conventiune numai vr’o siese, totuşi
familia se-si taia celu mai pucinu cate unu porcu ani de dile; care nice nu se pâte imagină mai de- ea se va acceptă si in Yien’a, deârace nemţii inca
grasu in dulcele Crăciunului. Dâca inse ar’ fi primetâria. Bilantiulu materialu alu acestoru cinci voru potâ se intielâga, ca drumulu catra Orientu
taiatu tâte familiile cate unu porcu de ex. in an- generatiuni de primi miniştri se esprime intr’o de* duce mai cu sama prin Romani’a, si dâca cu Roma-
nulu acesta, atunci nu ar’ fi mai remasu nici ma­ toria de stătu de 350 milliâne; âra bilantiulu spiri- ni'a nu voru sustienâ relatiuni de amiciţia, atunci
caru unu purcellu pe territoriulu Transilvaniei. tualu, ce se pâte deduce de aici, este o compro­ dieu nu sciu ce prosperitate potu se aştepte ei dela
Se ne intârcemu la vitele cornute. Intr’o mitere potentiata a regimului parlamentariu, o cor- comerciulu si industri’a loru in Orientu, deârace
tiâra câ Transilvani’a, agricola, muntâsa, prin ur­ rupţiune iufricosiaţa, o impotentia naţionale de a trebue se recunâsca si dinsii, ca Turci’a aceea, care
mare bogata de pasiune, ar’ trebui se aiba fia-care mai produce barbati mari si o desperatiune generale... prescriea legi si inchiâ tractate in numele României
familia celu pucinu cate 1 vaca cu lapte, prin ur­ Cele diece foteluri roşie, ce stau in camer’a repre- si pentru Romani’a, acea Turcia a fostu, inse astadi
mare si 1 vitielu. Sc6te inse din 927,371 capete sentantiloru poporului, potu se nareze o istoria nil mai este.
de vite cornute boii. juncanii, junincele de 1—2 lunga despre aceea, cum trebue se nu guvernezi si Prefecţii districtuali, pre cari i numesce
ani si vei vşdâ, ca nici la 200 de mii de familii cum trebue se nu faci legi.* Albertu Sturm „paşii turcesci cu trei câde de calu"

I