Page 27 - 1876-02

sunt drasi chiaihati la o consultare in Budapest’a. j cipiale dmeniloru oneşti. Nu p6te se esiste gu- se-lu sprigindsca, dra d’intre maghiari inca numa
Diurnalele dicu, ca consultarea din cestiune are de! vernu onestu, care nu este republicanul După doi inşi l’au spriginitu, on. dd. adv. Carolu Ddds]i
si fiiulu aceluia Desideriu D d d s i, care subscrise si
obiectu arondarea municipialoru, de6race guvernulu aceea betranulu consiliază pre intransigenţi, că. se
recursulu de facia, — pre candu d. Carolu Dddsi
ar fi resolutu a deslegâ odata si acesta cestiune. se supună d’ocamdata impregiurariloru si se aştepte
facă unu recursu deosebitu din alu seu punctu de
Mane in 24 Fauru alegatorii din cetatea in­ ocasiune mai favorabile, de6race monarchi’a nu preste vedere mai multu subiectivu. —
terna a capitalei Budapest’a ’si voru alege in loculu multu va avd se-si findsca rolulu. Apărătorii propunerei — ce au intentionatu
repausatului Deâk unu altu representante in camera, In diariulu „Nemzeti Hirlap" aflamu o cor­ unu sclavagiu atatu de infricosiatu in contra popo­
ei acest’a va fi episcopulu titulariu si marele isto- respondintia, unde se descrie starea lucruriloru in rului, au fostu fdrte mulţi, din aceştia amintimu
ricu marghiaru Horvâth Mihâly, care si-a tienutu Serbi’a in urmatoriulu modu: „Ddca cele trei poteri pre d. Carolu Torma, care s’a folositu si de acelu
motivu, ca Pestea inca si-au facutu caii de radie
discursulu de candidatu si intre altele a dechiaratu, unite Russi’a, Austri’a si Glermani’a nu voru luă
(sugâr ut) si Desiulu inca trebue se-si faca prome­
ca in caus’a impacatiunii cu nemţii austriaci va avd mesurele necessarie spre a pacifică provinciale res-
nada ! La aceasta d. G. M â n u ei facă numai atata
mai multu in vedere bun’a intielegere, care in totu | colate Bosni’a si Erzegovin’a celu multu pana la observare: „Ca resultatulu caliloru de radie ale
casulu va aduce Ungariei mai multu bine, decatu j1 Aprile a. c., atunci după unu cursu de siese Pestei -lu simtiescu amaru toti locuitorii comitatu­
o incordare cerbic6sa. Cu privire la referintiele I septemane Serbi’a se va află iu resbelu cu Turci’a. lui acestuia prin esecutiunile de t6te dilele, — si
dintre stătu si beserica, numitulu episcopu dice in j Poporulu serbescu va sacrifică acelui resbelu totulu, tocma din acestu motivu inca e silitu a se opune
program’» sa de candidatu, ca statulu are dreptul pana si viitoriulu seu.“ propunerei cestionate."
Noi inse traimu in acea sperantia, ca in. mi-
de a introduce cununi’a civile că obligatdria. —
nisteriu reg. ne va libera si acuma odata de acestu
Scirea, cumca o parte a alegatoriloru din numitulu
De pre t i e r m u r i i S o m e s i u l u i i n d i u . ’ a sclavagiu, precum cu multa intieleptiune ne a li-
cercu electoralu ar voi se alega pre Ludovicu
c e l o r u t r e i s a n t i , 1876. beratu si de contributiunea celoru 20,000 fl., votati
Kossuth, că pre celu mai demnu de a urmă in din foudulu concurintiei publice, pentru scdl’a ci­
Ce făcu Romanii din ComitatuiuSoInocu interiore?
loculu lui Deâk, nu s’a constatatu, ci din contra vica maghiara din Desiu. —
Din aceste parti nordice ale Transilvaniei dela
s’a doveditu de neintemeiata. Cu astfeliu de documente — ocasionalminte ve
an. 1860 incăce amu vediutu multe semne de
Inse precaudu unu episcopu magbiaru pleddza voiu mai servi, ca-ci abia trece vreo adunare, din
deşteptare si progressu in direcţiune naţionala,
pentru introducerea cununiei civile in stătu, pre aicia s’a sustienutu indelungatu lupt’a in contra care se nu se fi facutu recurse in contra decisiuni-
atunci trei-dieci si patru de prelaţi din Austri’a au atacului indreptatu spre ruinarea poporului, a bise- loru totu de acdsta natura. —
emisu unu memorandu, prin care protestdza contra riciloru, si scoleloru romane! 3iira astadi ce făcu? Vi le voi comuneca cu atatu mai vertosu, că
Ei dormu? Da mulţimea d6rme, si cu catu inte- se nu crdda nimene, ca ddra domnii stapanitori de
esecutarii nouei legi despre regulare» associatiuni-
liginti’a cu deosebire a preutiloru tineri se imul- pre aicea ne laşa in pace ae dormimu !
loru monasteriali, dicundu, ca statulu n’are dreptu B r u t u s.
tiesce intr’unu numeru suprindiatoriu, si imbucura-
a se amestecă in cause confessionali. toriu, se pare, ca cu atata letargi’a si nepasarea
După aceste se aruncamu o privire si asupra pentru căuşele naţionale, eclesiastice si scolarie cu-
eveninementeloru esterne. Iu Constantinopole inca prindu totu mai multu terenu! — Si unde va duce D i n t r e T e r n a v e in 10 Fauru 1876.
era se se intemple o schimbare in guvernu; caderea acdsta? — Său credu fii vecului de asuma, ca Precum se aude ddra in lun’a viitdria se va
marelui viziru Mamudu Pasi’a eră decisa, inse re- după ce au gustatu mare parte ajutdria si stipendiu tiend adunarea generale a institutului de creditu si
prin scoli, ei nu mai au nici o obligaţiune facia cu economii „ A l b i n ’ a " . Am dorf din t6ta anim'a,
presentantii. poteriloru europene au intrevenitu pentru
poporulu, din a cărui prescuri si pane dorescu a că la proxim’a adunare geD. se participe acţionarii
remanerea lui la guvernu, spunendu sultanului, ca trai ? Aceste le premiseiu numai pentru acea, ca de provediuti cu voturi, in numeru mai considerabilu
este in interessulu toturoru, că marele viziru se si avemu preuti tineri zeloşi, asemene docenţi si că la adunarea gen. din anulu trecutu. Ca-ci tre­
remana la postulu seu, dedrace o schimbare, ce notari buni; — după ce inse numorulu membriloru bue se dovedimu unu interessu mai viu, facia cu
s’ar intemplâ in persăn’a vizirului, ar periclitâ din comitetulu comitatensu de 266 o făcu romanii acestu unicu institutu de creditu, destinatu a ajută
bun’a administrare a afaceriloru statului. Yediendu % a parte, ddra in congregatiunile comitatense si a promovd starea materiale a poporului roma-
pre adeseori vedi totu numai pre unulu la mdsa, nescu celu atatu de raeseru.
sultanulu acestu amestecu alu poteriloru străine in
dr’ arareore vinu că martori doi-trii din curiositate După cum suntemu informaţi, institutulu nostru
afacerile interne ale statului seu, s’a bolnavitu, ddr’ se vdda, ce va mai face acelu unulu, cum se va are unu castigu curatu considerabile si de pre an.
Mamudu a remasu in postulu seu de mare viziru. lupta dr’ totu numai singuru in interessulu popo­ trecutu. Semnu acest’a, cumca acel’a, facia si cu
Sementi’a revolutionaria din provinciele turcesci rului, basericeloru, si a scoliloru — e tristu in impregiurarile actuali c’am vitrege, prosperdza in
pare a se transmută cu incetulu si pre territoriu tradeveru, lucru pre tristu si infioratoriu de atata modu imbucuratoriu. Pre candu deci respectivii
indeferentismu ce comprobdza preoţii si mirenii aleşi
uugurescu. Diariulu „Poster Lloyd" comunica, ca acţionari potu speră dividende si procente frumdse,
prin increderea poporului de representanti, avemu am dorf că din castignlu curatu, se se destine steme
in comunităţile din confiniele militari ambla că chiaru si unu domnu canonicu dm Gherla, pre care
itiele agenţii revoluţionari din Belgradulu serbescu, poporulu l’a alesu cu mare lupta, ddra inca n’amu mai considerabile pentru scopurile de cultura ale
poporului romanescu.' Ca-ci neajunsele n6stre ma­
cari impartu intre poporu medalie cu inscriptiunea: fostu norociţi alu vedd in vreo adunare participandu teriali suntu legionu, tempurele suntu grele, si noi
„Fiţi gat’a, serbiloru, la lupta pentru caus’a cea la luptele recerute in interessulu besericeloru, si romanii suntemu avisati singuru numai la succur-
mare a neamului serbescu; diosu cu Ungurii." alu scoleloru baremu. surile si ajutdriale n6stre proprie. Vedemu, ca alte
In Itali’a s’a serbatu dilele trecute memori’a Ce făcu ddra romanii, dormu, pra candu ma­ institute străine, cum d. e. ca3s’a de păstrare sa-
ghiarii cu toti preoţii loru ieu totdeaun’a parte in sdsca din Sibiiu, imperte ajutdria cu miile, pre la
aceloru martiri, cari la anulu 1849 au cadiutu in
congregatiuni spre a-si potd realisa desideriale loru institutele sasesci de invetiamentu. Am dorf ddra
lupt’a pentru libertate. La asia numitulu locu
pentru impunerea de ndue povari si recuisitiuni a- că si uniculu nostru institutu A l b i n ’ a , pre catu
Vascello langa port’a San Panerazio, unde se bari­ supra poporului romanu? deârace acesta din 140 numai se p6te, se sprigindsca prin ajutdria, promo­
cadaseră atunci aperatorii Romei, s’a redicatu unu mii locuitori numera mai bine de 100,000 su­ varea culturei si respective a invetiamentului popo-
monumentu cu inscriptiunea: „Garibaldi si voinicii flete. — ralu. Unu inceputu imbucuratoriu si incuragiatoriu
sei au luptatu aici eroicesce pentru libertatea Romei Nu ve speriaţi, fratiloru, nu ve temeti, ei nu in asta privintia, s’a facutu degia inca iu anii tre­
si a Italiei; — Spart’a nu si-a uitatu de cei trei dormu cu totii, ddca se pbte accepta axioma de cuţi, si dupa-ce, cum audimu pre an. trecutu, ca-
„para, pro toto“, — da nu dormu, ca-ce precum stigulu curalu alu A l b i n e i , este mai considera­
sute de voinici ai sei, precum nice de Leonida, ddr
I din o mana confidenţiala chiaru primii unu recursu bilu că in anii trecuti, speramu cu tbta probabili­
nice Roma cea betrana nu si-a uitatu de Fabii sei;
| concepuţii in limb’a maghiara, si care vilu tramitu tatea, cumca si ajutdriale spre scopurile de cultura
Rom’a noua a aretatu aici luinei totu asemeni intr’o traducere pre catu de populari», că se-lu ale poporului, se voru impartf pre au. cur. in sume
virtuti.» pricdpa si poporulu si se se convingă, ca in ultim’a mai considerabile. Institutulu prosperdza din banii
Totu atunci s’a redicatu o alta pdtra memoriale congregatiune din 26-a Ianuariu 1875 tienuta in poporului, e ddra cu totu dreptu, că se se ajute
pentru cei ce au cadiutu la anulu 1859, a cărei Desiu s’a adusu o decisiune cu scopn do alu face după potentia, si promovarea scopuriloru de cultura
sclavii pe 44 de asd, in care tempu va ale poporului.
inscriptiune este mai pucinu classica, inse pentru
avd de a face bietulu poporu romanu locuitoriloru Poporulu, imprumutandu (firesce din lipsa) bani
aceea nu mai pucinu animata si animatdria.
din Desiu o promenada — locu de petrecere, pre­ dela Albin’a solvesce procentele defipte si astfeliu
Yeteranulu republicanu Garibaldi fh rogatu a umblare, aservindulu in totu anulu cate cu 10,000 indirecte spriginesce prosperarea institutului nostru.
asiste la redicarea aceloru monumente. Garibaldi de dile de lucru, sdu si cate cu 50,000, că pro Pre candu de o parte amu fostu si suntemu
se si infacisiâ si pronunciă unu discursu, care n’a menad’a se se gate mai curundu. — Lasamu inse sinceri amici ai acestui institutu, pre atunci de alta
potutu face plăcută impressiune nice asupra guver­ se urmedie textulu recursului, care in sene cuprinde parte nu potemu a nu ne descoperi francu si o do-
comentariulu recerutu spre deşteptarea poporului, rentia a ndstra, carea credemu, ca -si va află ve-
nului italianu, nice chiaru asupra regelui. Elu
că se sildsca pre viitoriu pre toti representantii co sunctulu seu si la prosim’a adunare gen. A esitu
di8e intre altele: „Astadi iu 9 Fauru sunt tocmai
mitetului, se se infaciosiedie la congregatiunile co- adeca in decursulu aniloru trecuti, din consiliulu
25 de ani, de candu s’a cetitu in Capitoliu pro- miteteloru celu pucinu pre lenga o recompensare administrativu alu Albinei cativa barbati prea demni
clamatiunea republicei romane. Eu am remasu de catu de modesta a speseloru de calatoria, — ori pre cari noi cu tdta increderea am fi doritu, se -i
atunci si pana adi intransigentu; am traitu si se abdica de acelu postu onorificu, cedendu loculu fi vediutu figurandu si mai departe in consiliulu
traiescu pentru principiele republicane, numai intr’- altora, cari au mai multa consciintia pentru inte- numitu. Regretamu, ca au esitu din consiliu, dbr’
ressele lui, ale basericeloru si sc61eloru. — credemu si aceea, ca -si voru fi avutu căuşele sale,
unu momentu am aflatu de bine a suprime sentie-
Observediu inca numai atata, ca dintre mem­ cari ale cerceta nu suntemu competenţi. Scimu
mintele republicane, pentru ca iu interessulu uni­
brii comitetului, si acumu că totu-deauna, rădică inse, ca aceli barbati au contribuitu in modu con­
tăţii Italiei am vediutu ca este necesgaria monarchi’a.
cuventulu d. adv. G a b r i e l e M â n u in contra siderabile si la fundarea institutului. Se intielege
Pentru aceea inse n’am renunciatu de a fi repu­ propunerei de a face promenada prin poporulu co­ inse, ca acelia s’au inlocuitu cu alţii, din care unii,
blicanu, deărace principiele republicane suntu prin- mitatensu. D’intre romani n’a fostu nimene, cine din causa, ca locuiescu departati de resiedinti’a in-