Page 29 - 1876-02

G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I.

Gazei’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se premunera la poştele o. Bi r., 6i pe te
F6i'fl, eanda conesdu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or,
AmmM IIIIX, m i i » i l n / \ i n
v. a, pe tmu anu sdu 2 Va galbiai mon. «unatdria. blioare.

ir. 13 Braslovn 27|15 Februariu 1876.
-----------------------j------
nostru secuiu din Olusiu se feresce a enumera pe lipsa mare de bracia muncitdrie? Cimtww^dte, ca
Politlc’a cea ma! I»nua, economia cele mai grave. in dilele n6stre aflamu sate intregi de ardeleni
naţionale. In Transilvani’a locuescu preste totu numai transmigrati nu numai pe la pdlele muntiloru in
III. Migratiunea din Transilvani’a catra Ro- cate 2201 suflete pe cate 1 milu patratu austriacu Munteni’a si Moldov’a, ci si pe riulu lalomitia in
70
mani’a se afla de 15 ani pusa la ordinea dilei in (6* /ioO chilometre patr.), si este numai 1 districtu diosu, colonii intregi de romani amestecaţi prin sate
pressa, in cercurile naţionali maghiare, la guberniu, secuiescu, adeca alu Murasiului, unde numerulu lo- cu locuitorii romani străvechi ? Se ne mai insern-
in corrid6rele dietei; dicemu in corriddre, pentru- cuitoriloru ajunge la 3733 de suflete; dra in cele­ namu, ca in Romani’a inca se afla cateva tienuturi,
ca in salte dietei inca nu a petrunsu pana acumu lalte tienuturi secuiesci nu ajunge nici la cate anume in Banatulu Craiovei si in Moldov’a, in care
asia, câ se aiba de resultatu vreo l e g e d r e - c a r e 2200. Asia ddra prea dds’a populatiune nu p6te populatiunea este totu asia ddsa câ si in regiunile
d e m i g r a t i u n e . Numai dela ministeriulu de fi caus’a migratiunei nici chiaru in Secuime. cele mai impoporate ale Transilvaniei, din care causa
interne s’a vediutu din ani in ani cate o mesura Totu din statisticele officiali scimu, ca de ex. vedi mulţi 6meni emigrandu din acele mai alesu la
luata in contra emigratiunei, inse din diverse puncte- in Bohemi’a pe 1 miliariu □ se vinu 5212, in orasie mari, spre a-si cauta panea de t6te dilele.
de vedere si raţiuni. Unu ministru a disu: Nu la- Moravi’a 4833, Silesi’a 4963, Austri’a superidre Yedeti ddra, ca cestiunea migratiunei trebue se ne
sati se dsa tenerimea de sexu barbatescu obligata 3394. Chiaru in tieri cu industria mai pucina de interesedie si pe noi romanii celu mai pucinu in
la servitiu militariu. Altulu au adausu: Nu lasati catu au aceste numerate pana acilea, populatiunea gradulu in care -si sfarma mintea maghiaro-secuii
nici pe fete si pe femei tenere, ca-ci se face co- este multu mai ddsa decatu in Transilvani’a. Asia cu dens’a, si mai vertosu se ne intrebamu, ddca
merciu spurcatu cu ele pana in fundulu Turciei, in Galiti’a traiescu 3379 suflete pe 1 mii. □, in acdsta colonisatiune selbateca, fara capu si fara
precum aratase cunoscutulu Franc. Koos, fostu pa- Croati’a si Slavoni’a 2718, in Ungari’a 2601, in planu ne folosesce sdu ne strica din punctu-de ve­
rochu calvinescu in Bucuresci mai de multe ori in Bucovin’a 2519, si numai in Dalmati’a, Carinthi’a, dere naţionale curatu, si din celu nationalu econo-
diariale dela Clusiu, si alţi corespondenţi. In fine Tirolu, Salisburg, este populatiunea relative mai mica micu. înainte de t6te inse trebue se ne damu
veni si ministrulu Tisza cu ordonanti’a sa din 22 decatu in Transilvani’a. computu curatu despre adeveratele cause ale cala-
Iuliu Dr. presid. 674/1875, in care cestiunea mi- Ddca migratiunea nu p6te fi justificata cu nu­ mitatiei si ale starei de compătimire la care ajunse
gratiunei se considera câ cestiune a e c o n o m i e i merulu prea mare alu locuitoriloru, va fi p6te cau­ acdsta tidra excellenta, ddmna totu-deauna de a fi
n a ţ i o n a l e , si se enuntia totu-odata, ceea ce de- s’a pucin’a fertilitate a suprafaciei acestei tieri si considerata câ celu mai pretiosu diamantu in co-
altmentrea se scie bine din numeraturile statistice, lips’a de producte mineralie in sinulu pamentului r6n’a unui imperiu.
ca populatiunea in Transilvani’a nu e ddsa, ci din ei ? Transilvani’a este cu adeveratu incongiurata de
contra, p r e a r a r a , precum si este in adeveru, munţi inalti si curmata de ddluri multe; ddra va-
prin urmare, ca migratiunea mai alesu in masse cu Iile, aiesurile si chiaru parte mare a ddlunloru sale Brasiova 26/14 Februariu 1876.
atatu mai pucinu se p6te pricepe, cu catu este suntu din cele mai productive in imperiu, ca-ci unde O depesia telpgrafica din Budapest’a ne anun-
sciutu, ca in mai multe parti ale Transilvaniei mai prosperddia vitite de viia, unde papusioiulu face cate cia, ca guvernulu maghiaru pre langa tdte necasu-
alesu in tempulu verei lipsescu braciale muncitdrie. trei si patru tulei, unde se manca pane alba de rile sale dualistice, totuşi mai are si plăcerea si
Numitulu ministru provdca anume pe camerele co­ grâu, mdie câ bumbaculu, unde vedi legumn de tempulu de a se ocupâ de resdlverea uneia dintre
merciali si industriali, câ se studeddie mai de aprdpe gradina din cele mai îmbuibate, unde se cocu pdme cele mai delicate cestiuni interne. Acea depesia
cestiunea acdsta, cercetandu cu de a meruntulu t6te de cele mai delicate, câ cerdsi’a, cais’a, persic’a, dice, ca ministrulu preaiedinte si totu-odata mini­
căuşele, care făcu pe locuitori câ se dsa cu gldtele perele pergamute etc., acolo trebue se fia pamentu stru alu affaceriloru interne a presentatu camerei
din acdsta tidra, se propună si midiuldce prin care binecuventatu. Apoi in Transilvani’a suntu tienu­ proiectulu de lege despre regularea fundului regiu
credu ca s’ar’ potd sista migratiunea. Intre aceste turi intregi, care se potu numi cu totu dreptulu si despre detiermurirea sferei de activitate a uni­
press’a maghiara continua a se vaiera din punctu tidr’a vinului si inca de celu mai bunu, dra papu­ versităţii natiunei sasesci Din acestu avisu laconicu
de vedere s t r i c t u n a ţ i o n a l e m a g h i a r u pen­ sioiulu se face pana sub pdlele muntiloru celoru se pâte deduce t6ta gravitatea unui evenimentu, ce
tru necurmat’a migratiune a secuiloru si altoru ma- mai inalti. In catu pentru plante de nutretm la se credea a se fi amanatu pana la calendele grecesci.
phiari si debilitarea elementului loru aici in Tran­ vite, suntu destule fenatie, care se cosescu si de Cuprinsulu proiectului din cestiune nu ne este cu-
silvani’a. Despre migratiunea romanilora le pasa tre-ori pe anu. Numai in munţii secuiesci Ciucu noscutu, inse in totu casulu elu nu va diferi prea
prea pucinu; ba inca se vediuse inainte cu cativa si Giurgiu de catra Moldov’a, si in munţii apuseni tare de comunicatele ce au transpiratu pana acum
ani unu ordinu secretu, in care se dicea, ca nu de catra Banatu si Ungari’a locuiţi de romani, pa- in publicitate atatu cu privire la nou’a impartire a
strica ddca emigra nu numai barbati, ci chiaru si mentulu este mai sterpu; ddra in acele tienuturi, fundului, regiu, catu si cu privire la organisarea
tenerimea de naţionalitate romandsca.................. — câ si buna-6ra in Tirolu, abia se vinu cate 1400 universităţii natiunei sasesci. In specia nice nu
Noi inca amu trasu attentiunea lectoriloru in pana la 1700 pe 1 milu CI Observamu inse, ca potemu se vorbimu ddr despre acestu elaboratu alu

diverse tempuri asupra migratiunei din .Transilvani’a, si Bohemi’a este totu asia munt6sa câ Transilvani’a; d-lui Tisza, inse in genere in totu casulu potemu
si in cele mai multe caşuri amu fostu in contra ei, dra mic’a Silesia austriaca este mai t6ta munte, si se afirmamu, fora temere de a fi daţi de ment'una,
precum suntemu si astadi; amu fostu inse adesea totuşi ea inca nutresce apr6pe 5 mii suflete pe 1 ca proiectulu de sub întrebare va causâ rane adenci
necessitati a o escusa cu impregiurari dependente milu □, firesce ca nu din agricultura, catu mai in corpulu fundului regiu, elu va demoliâ murii
mai multu dela systhemele gubernementali, -dâra ne vertosu din mai multe ramuri de industria, despre intre cari se sustienh atat’a tempu poterea natiunei
lipsise tempulu a o lua in consideratiune de aprdpe care pe la noi mai nimeni nu are nici-o idea. Ddra sasesci, va nisui a castigâ potestatii statului ma­
si din mai multe puncte de vedere, intre care la munţii Transilvaniei suntu fdrte bogaţi, nu numai ghiaru amestecu si inriurintia asupra averei natiu­
loculu antaiu este celu strictu n a ţ i o n a l e g e n e - de păduri secularie si de pasiune pentru vite, ci si nei sasesci, adeca asupra isvorului prudintiei si a
t i c u s i p o l i t i c u , dra alaturea cu acesta celu de cele mai multe mineralie, incependu dela auru culturei, sdu si mai multu, asupr’a nervului viitiei
n a t i o n a l u - e c o n o m i c u . si argintu pana la cele mai de pucinu pretiu, dra poporului sasescu. — Inse precumu noi, asiâ si
Unu membru alu Societatiei agronomice insar- straturele de sare ar’ fi de ajunsu Europei intregi poporulu sasescu se va consolâ cu aceea, ca nimicu
cinatu de catra acdsta, publică unu studiu alu seu pe una miie de ani. Asia ddra sărăcite naturale in lume nu este eternu durabilu, tdte sunt mai
nationalu-economicu despre Transilvani’a, inse cu a tierei inca nu silesce pe nimeni la migratiune multu sdu mai pucinu supuse schimbării si chiaru
applicare mai alesu la S e c u i m e . Acesta inca ci- din Transilvani'a, pentru-ca ea este una din cele peritiunii; ddra starea actuale a lucruriloru inca nu
tddia mai multe cifre statistice, care cu catu suntu mai bogate dela natura. Cumu ddra se intempla va durâ catu lumea.
mai interessante, cu atatu merita se fia cunoscute totuşi, ca migratiunea din Transilvani’a in tierile Cetitorii noştri -si voru aduce de buna sdma
in cercuri mai intense. Din acele date se cundsce romanesci si pana in Dobrogea, este relative mai a minte, ca deputatulu sasu Trauschenfels a adres-
usioru, ca caus’a migratiunei din Transilvani’a nici- mare decatu spre ex. cea din Bohemi’a si alte tieri? satu inca in lun’a trecuta o interpellatiune ministru­
decumu nu p6te se fia prea dds’a populatiune a tie- Cumu se intempla, câ saraci’a la noi se faca paşi lui de justiţia in caus’a limbei ce este de a se
rei n6stre, ci ca acestu reu mare provine cu totulu asia rapedi, proletariatulu se se inmultidsca, si to­ folosi in scriptele catra judecatoriele de prim’a in-
dela alte impregiurari. Atata numai, ca bravulu tuşi proprietarii de moşii se strige mereu, ca simtu stantia. Ans’a la acdsta interpellatiune a dat’o