Page 3 - 1876-02
P. 3

loru  incepetori  primele  elemente  de  vorbire  si  cetire   prin  urmare  serbatâre  mare  este  la  romani  diu’a    intenţionata,  dâca  veru-unulu  dintre  associati  va
            intr’o  limba  străină,  cumu  buna  6ra  se  practica    aeâsta.  —  Si  după  priceperea  lui,  ar’  fi  si  in  con­  face opositiune in contra ei.
            sistematica  la  scâlele  comunali  din  regatulu  sântului   tra  legii,  cu  tdte,  ca  si  codirea  si  amanarea  depu-     §  81.  La  intreprinderi,  cari  voru  trece  pre-
            Stefanu? —                                             rarii contributiunei inca e in contra legii si a.      ste  cerculu  de  operaţiune  alu  societăţii,  sâu  cari
                 Propunerea  in  limba  străină  nu  desvolta,  ci      Tâte  indesiertu.  —  Q-endarmii  ii  era  la  spate,   voru  fi  străine  scopului  societăţii,  se  cere  adhesiu-
            tempesce,  nu  luminâza,  ci  omdra  spiritulu  elevului    si  de  nu  impliniea  porunc’a,  -lu  preambla  catra    nea  toturoru  associatiloru,  chiaru  dâca  gestiunea  ar’
            incepetoriu;  âcca  resultatulu  instructiunei  din  sc61ele   Clusiu se’lu pună la recâre. —                 fi  deferata  numai  unui’a  sân  mai  multor’a  dintre
            comunali!                                                   Yeniudu-mi  la  cunoscintia  lucrulu  am  rogatu   associati.
                 Asia  dâra  cu  ce  scopu  s’au  nascutu  ele  pe    pe  d.  notariu  cer.,  câ  se  se  intrepuna  si  se  domo-     Spre  luarea  decisiunei  se  cere  unanimitate.
            lume?  Antaniu:  tempirea,  âr’  a  doilâ  câ  resultanta    lâsca  furi’a  acestui  omu.  —  Tâte  indesiertu!  Elu    Dâca  unanimitatea  nu  se  va  potâ  ajunge,  atunci
            inomiss’a maghiarisare.                                are  porunc’a,  si  dela  aceea  nici  D-dieu  nu-lu  va    nu  se  va  pune  in  lucrare  intreprinderea,  despre
                 Yomu  afirmâ  susu  si  tare  pe  tâte  caile  si  cu     opri,  respunse.  —  Aceste-su  numai  inceputulu  do-    care erâ a se lua decisiunea.
            tâte  midilâcele,  vomu  demonstrâ  pana  la  evidenţia    reriloru. —                                             §  82.  Spre  denumirea  unui  procuristu  se  cere
            prin  chîamarea  de  martori  a  toturoru  scâleloru        Inca  nu  se  face  bine  diu’a  in  18/6  Ian.  si    autorisatiunea  toturoru  associatiloru  geranţi,  afara,
            comunali,  ca  scopulu  loru  unicu,  ultimu  si  supremu   după  modulu  usitatu  in  comun’a  nâstra  din  tâte    dâca  prin  intardiare  s’ar’  nasce  periculu,  âr’  nefi-
            e simplu maghiarisarea si numai maghiarisarea.         delmele  au  strigatu  la  satu,  ca  au  venitu  „jucu-    indu  associati  geranţi,  se  cere  autorisatiunea  totu­
                  Comitatulu  Huhiadârei  a  fostu  punctulu  con­  tieii",  si  vitele  si  alte  obiecte  stimate,  —  cari  n’au    roru associatiloru.
            vergente,  asupr’a  carui’a  a  datu  navala  totu-deauna   bani  se  le  reacumpere,  se  le  stradâ  juratiloru.  —     §  83.  Fia-care  dintre  associati,  chiaru  dâca
            desn&tionalisarea  cu  tâta  furi’a  s’a;  —  pentruca     După  acâst’a  porninduse  cu  2  gendarmi,  —  si  cu     nu  ar’  lua  parte  activa  la  affaceri,  va  potâ  se-si
            acestu  comitatu  a  potutu  desvolta  mai  pucina  potere    autistele  corn.  după  siue,  pona  la  finitulu  servitiu-     procure  sciintia  despre  cursulu  affaceriloru  societăţii.
            de reactiune.                                          lui  divinu  matutinu,  tâta  comun’a  o  au  cutrieratu     Spre  acestu  scopu  va  potâ  se  mârga  ver-candu  in
                                                                   si  resculatu!  Au  fostu  pace  buna  de  serbatâria  si
                  Adi geme corn. Huniadorei de scole comunali!                                                            localulu  societăţii  se  cerceteze  cărţile  si  chartiile
                                                                   s.  baserica!  —  ci  după  natur’a  omului  mahuitu  si
                  Dela  istoriculu  podu  alu  Simeriei,  pe  Streiu                                                      societăţii  si  se  faca  pe  basea  loru  spre.  orientarea
            in  susu  pana  la  Hatiegu,  cate  comune,  mai  totu     ranitu  in  simtiulu  seu  de  religiositate,  alţii  au  in-     s’a unu bilanciu.
            atatea  scole  comunali.  Aceste  câ  mai  tenere,  de     ceputu  a  injura,  —  alţii  a  blastema  pe  diripitorii       O  dispositiune  contraria  din  contractulu  socialu
                                                                   si  călcătorii  s.  ubstre  relegiuni,  in  una  df  de  asia
            cate  unu  anu  doi,  nu  au  localitati  proprie,  —  afora                                                  sâu  dintr’o  conventiune  ulteriâra  -si  va  perde  efec-
            de  pucine,  —  dâr’  se  tienu  in  case  închiriate,  a     mare  insemnatate  si  santa,  si  din  caus’a  acestei       tulu  seu,  dâca  s’ar’  nasce  vre  o  indoiâla  fundata,
                                                                   mâhniri  sufletesci  nici  poporeni,  nici  cantori  mai
            caroru  plafondu  si  păreţi  la  una  espusetiune  âre-care                                                  ca affacerile se gerâza cu rea credintia.
            ar’  escelâ  prin  gradelele  cele  mari,  ca  se  ivescu  ici     n’au  fostu  la  s.  baserica,  in  catu  erai  revoltatu  in       §  84.  Fia-caruia  dintre  associati  se  voru  so­
            colea  de  sub  pamentuiu  lipitu,  âr'  ferestrele  prin     simtiulu  religiosu.  —  Acestu  casu  s’a  mai  intem-     coti  pentru  mis’a  (capitalulu  pusu)  sa  interesse  la
                                                                   platu  si  in  alte  serbatori  si  dumineci,  dâr’  in  asia
            întunecimea ce producu.                                                                                       finele  fia-carui  anu  de  operaţiune.  Dâca  inse  mis’a
                                                                   mesura  n’a  revoltatu  simtiulu  relegiosu  câ  in  diu’a
                  Dâr’-su  bune,  ca-su  scole  comunali!  inspectorulu    de adi a Botesului D-lui.                      s’ar’  fi  augmentatu  la  finele  celui  din  urma  anu
            regescu pune, dispune si repune totu in ele.                                                                  prin  profitu,  sâu  s’ar’  fi  diminuatu  prin  perdere,
                                                                        Apoi  se  fiţi  vediutu,  candu  mergeamu,  puciui
                  Dela  Hatiegu,  pe  tidr’a  cea  romantica  a  Hatie-    cati  eramu,  după  ritulu  basericei  nâstre  cu  proces-     atunci  i  se  voru  socoti  interesse  pentru  partea  sa
            gului,  giuru  impregiuru  de  capital’a,  unde  a  petre-     siunea  la  santitulu  apei,  te-ai  fi  uimitu  vediendu:     din  averea  societaria.  Aceste  interesse  se  voru  trece
            cutu  d i v u l u   T r a i a n u    trei  ani,  se  inaltia  sc61ele    ici  niscari  juraţi  cu  gendarmi  hatiendu  una  vita,  —     in  creditulu  contului  seu.  ^r’  pentru  banii,  ce  ar’
            comunali câ totu atatea centre de desnatiunalisare.                                                           fi  prelevatu  din  capitalulu  seu,  i  se  voru  trece  in­
                                                                   câle  unu  rimatoriu,  —  din  colo  mechechediendu  se
                  Nu  de  parte  de  opidulu  Hatiegu  spre  mâdia-     hatiea  una  capra,  ducundule  t6te  spre  a  le  licita;     teresse  in  debitulu  contului  seu.  Pentru  aceia  din­
            nâpte  jace  comun’a  Silvasiulu  inferioru,  ldganulu     apoi  ve  veţi  intipuf  catu  de  bine  ne  a  cadiutu  a-     tre  associati,  cari  voru  participa  numai  cu  munc’a
            nascerei  lui  I o n u   P a r a ,   fostu  Yicariu  la  Naseudu,    câsta  funcţiune  ddieâsca;  —  scandalul  —  Intru     loru  la  societate,  se  va  socoti  unu  onorariu  pro-
            mai  apoi  canonicu  in  Blasiu;  —  dela  numele  acestei    adeveru  ne  viniea  a  ne  indof,  ca  6re  la  noi  acasa     portionalu, care la casu se va fixa de tribunalu.
            comune  ocure  si  numirea  episcopului  de  Silvasiu     suntemu,  sâu  in  Turci’a?  —  Dâmne!!  nu  mai  laşa     înaintea  acoperirei  interesseloru  si  a  onorariu­
             din  seclu  14—15.  Aici  s’a  infientiatu  inca  1870     pe  alţi  creştini  se  petrâca  diu’a  botesului  Dnului,     lui  nu  existe  profitu;  aceste  interesse  si  onorarie
             una  scdla  comunala.  De  cati  ani-e,  atati  invetiatori     cum  o  petrecuramu  noi  feiurdenii  in  an.  mantuirei     formâza sâu augmentâza perderea societăţii.
             s’au  perendatu  la  ea,  incependu  cu  secui  de  aceia,     Dnului 1876. —                                     §  85.  La  finele  fia-carui  anu  de  operaţiune
             cari  ...  nu  sciea  decatu  numai  secudsc’a.  In  re-     ’Mi  intipuieamu,  candu  mergeamu  cu  proces-    se  va  midiuloci  pe  basea  inventariului  si  a  bilan-
             stempu  de  5  ani,  au  frecuentatu  scâl’a  pre  totu     siune,  ca  suntemu  asemenâ  unei  âste  bătute  de  in-     tiului  profitulu  sâu  perderea,  si  se  va  calcula  pen­
             anulu  dela  50—100  invetiacei,  cari  nu  sciea  nice     emicu,  reintornata  de  pre  campulu  bătăliei,  vedien-    tru fia-care dintre associati partea sa de successu.
             una  iota  unguresce.  In  urm’a  urmeloru,  după  atatea    dune  asia  pucini.  Asia  mi  se  vede,  ca  âmenii  a-     Profitulu  si  perderea  se  va  iihparti  intre  as­
             schimbări  si  alungări  de  invetiatori  si  după  5  ani     cestia  nu  mai  credu  in  adeverulu  revelatiunei,  unde    sociati  in  proportiunea  numerului  loru,  âr’  profitulu
             de  sc61a,  dta,  ca-unu  copilu  scie  ceti!  Necredibilu     se  dice,  „daţi  antaiu  lui  Ddieu  cele  ce  suntu  ale     fia-caruia  dintre  associati  se  va  adauge  la  partea
             si  totuşi  e  fapta!  —  Asia  se  castiga  instrucţiunea     lui  Ddieu,  si  apoi  regelui  (in  s.  scriptura  impera-     sa  din  averea  sociale,  perderea  inse  se  va  scadâ  de
             in acâlele comunali!                                                                                         acolo,
                                                                   tului) cele ce suntu ale imperatului...
                  Totu  asia  la  Pestdn’a,  Zeicani,  Puiu,  la  Petro-    Prosternatu  de  mahnitiune  pana  in  adunculu    §  86.  Nici  unulu  dintre  associati  nu  va  potâ
             sieni,  la  Salasiulu  superioru,  plus  cunoscienti’a  limbei    animei  mele,  nu  potu  urma  mai  incolo  cu  descrie­  fara  autorisatiunea  celorulalti  associati  diminua  mis’a
             oficiâse,  esprimata  de  fetitie  incaltiate  cu  natiunal’a    rea  intemplariloru  acestei  dile  nefaste  si  fatale,  —     sa sâu partea sa din averea sociala.
             opinca,  prin  spresiuni  câ  „jo  rdgelt  csokalom  a     ci  cu  tâta  supunerea  -rai  lieu  indresnâla  a  inter-     Inse  fia-care  dintre  associati  are  dreptulu  a
             kezet.*
                                                                   pella pe                                               preleva  din  cass’a  sociale  si  fara  autorisatiune,  in-
                  Tâte  câ  tote,  dâr’  nu  se  redica  scole  comunali                                                  teressele  cuviintidse  partei  sale  sociale  pe  anulu  ex-
             numai  acolo  unde  nu  suntu  alte  scole  de  locu,  ci     E x c .   S a   d .   m i n i s t r u   d e   f i n a n t i e !  piratu,  sâu  onorariulu  pe  acelasiu  tempu,  si  in  fine,
             si  in  comune,  unde  suntu  scâle  confesiunali  ori     1.  Câ  astfeliu  de  escessuri  cunoscute  i  suntu  Ex­  dâca  nu  va  fi  in  prejudiciulu  latentu  alu  societăţii,
             granitiaresci,  se  inchidu  cele  esistente  si  se  con-     celentei  Sale,  —  si  dâca  da,  —  atunci  reli-     o  suma  de  bani  pana  la  concurenti’a  partei  sale
             stringu  copii  a  frecuentâ  acumu  in  capu  de  iârna     giunea  nâstra  este  mai  nebagata  in  sama  de     din profitulu anului din urma.
             seâlele  din  alte  comune,  fla-acele  apr6pe,  fia  departe,    catu  cea  ebraica,  ca-ci  sâmbetele  si  serbatorile
             numai  pentru-ca-su  comunali,  adeca  maghiarisatârie.     loru, nici una diregatoria nu le calea. —           C a p u  III. D e s p r e r e p o r t u l u   j u r i d i c u a l u
                                (Va u r m â . )                      2.  Er’ de nu-i suntu cunoscute, cu tâta umilin-         s o c i e t ă ţ i i   f a c i e   c u   p e r s â n e   t e r t i e .
                                                                         ti’a  me  rogu  Exc.  Sale,  se  se  îndure  a  de-     §  87.  Existenti’a  legala  a  unei  societăţi  co­
                                                                         manda  officiolateloru  subalterne,  câ  in  serba­  merciale  in  nume  colectivu  incepe,  facie  cu  tertii,
                                                                         tori  mai  alese  si  domineci  se  ne  lase  in  li-    din  momentulu,  candu  infiintiarea  societăţii  s’a
                  F e i u r d u   18  lanuariu  1876.  Diu’a  botesu-     niscea  sufletâsca  după  spiritulu  evangeliei    inscrisu  in  repertoriale  de  comerciu  si  la  casu,  din
             lui  rescumparatoriului  omenimei,  la  romanii  orien­    lui  Christosu  a  ne  serba  ss.  nâstre  serbatori    momentulu,  candu  societatea  a  inceputu  operaţiu­
             tali  de  ambe  confessiunile  e  una  serbatâria  dintre     si dumineci.                  P. C.            nile şale.
             cele  mai  mari,  la  care  micu  si  mare  se  pregatescu,                                                       Cooditiunea,  care  ar’  statua,  ca  societatea  se
             câ  catu  cu  mai  mare  bucuria  se  p6ta  salutâ  si                                                       nu  incâpa  totu-odata  cu  înscrierea  sa,  ci  la  o  epoca
             serbâ  diu’a  acea  santa,  intru  care  disparendu  um-                                                     ulteribra, n’are, facia cu tertii, effectu legalu.
             br’a legii vechi, descinse darulu cerescu, scl. —                  Legea de comercia.                             §  88.  Associatii  unei  societăţi  in  nume  co­
                  Cu  astfeliu  de  simţiri  religiâse  investiţi  si  po-               (Urmare).                        lectivu  suntu  împreuna  si  solidariu  responsabili  cu
             porenii  romani  —  numeroşi  ai  acestei  comune  baser.    §  79.  Pe  catu  tempu  va  dura  societatea,  nu    totu  patrimoniulu  (averea)  loru  pentru  t6te  obliga­
             se  pregătea  spre  diu’a  cea  mare  a  botesului  Dom­  se  va  potâ  revocâ  fara  causa  legitima  dreptulu  de    ţiunile societăţii.
             nului  din  estu  anu,  —  si  ce  se  vedi!  Dâmne  !  1     gestiune  deferatu  prin  contractu  sâu  printr’o  con­  O  conventiune  contraria  n’are  effectu  legalu
             Catu  de  amaru  s’au  insielatu!  In  locu  de  di  de  bu­  ventiune ulteri6ra.
             curia,  le  au  sositu  dl  de  amaru!  —  ca-ce  in  pre-     Apretiarea,  dâca  existe  ver-o  causa  legitima     facia cu tertii.
             sâr’a  acelei  mari  serbatori  pe  la  4  âre  sosesce  dela     de  revocare,  se  laşa  la  aflarea  cu  cale  a  tribuna­  89.  Acel’a,  care  devine  membrulu  unei  socie­
             perceptoratulu  din  Clusiu  unu  voinicu,  cu  numele                                                       tăţi  comerciale  in  nume  colectivu  deja  existente,  je-
             Vajna  Od5n  in  calitate  de  executoru  de  dare  —     lului.                                             spunde,  câ  si  ceilalţi  associati,  de  t6te  obligaţiunile
             jucutieu  —  si  in  sensulu  strictu,  unu  adeveratu     Revocarea  se  va  potâ  declara  de  dreptu  mai  cu   societăţii  contractate  înaintea  admissiunei  sale,  fara
             satrapu,  —  care  chiamandu  indata  antistea  corn.     sâma in caşurile indicate in § 100 alineatele 2, — 5.  distinctiunea, dâca raţiunea s’a schimbatu sâu nu.
             la  sene,  cu  cea  mai  mare  furia  -i  demandâ,  câ  in     .  §  80.  Dâca  prin  contractulu  socialu  sâu  prin­  O  conventiune  contraria  n’are  effectu  legalu
             reversatulu  dilei  viit.  (diu’a  Botesului)  se  se  infa-     tr’o  conventiune  ulteriâra  gestiunea  nu  va  fi  defe-    facia cu tertii.
             ciosiedie  la  elu  spre  a  merge  prin  satu  a  esecuta     rata  unui’a  sâu  mai  multor’a  dintre  associati,  toti     §  90.  Fia-care  associatu  gerantu  este  autori-
             contributiunea  restante.  —  La  acâsta  porunca  tocma    associatii  voru  fi  egalu  autorisati  si  obligaţi  la  ge­  satu  a  effectua  t6te  feliurile  de  operaţiuni  si  acte
             pentru  diu’a  amintita  s’a  oppusu  judele  corn.  des-     stiunea affaceriloru societari.                in  numele  societăţii  si  in  specialu  a  vinde  sâu  a
             îucindu-i,  si  capacitandu-lu,  ca  ce  dl  însemnata,  si  Si in acestu casu se va suspinde transactiunea  affecta (hypoteca) imobiliale societăţii.
   1   2   3   4   5   6   7   8