Page 30 - 1876-02

cunoscutulu ucasu alu tribunalului de Brasiovu, dente alu Associatiunei transilvane, datu la inter- vietiei n’au cumu se le cunOsca din aridele theorii
prin care limb’a germana si cea romana s’au escbisu pellatiunea făcută de dn. membru Ios. St. Siulutiu scolastice, ci numai din experientia, din exemplele,
cu totulu din scriptele judecatoresci. — La acesta si cu acâsta a-ti crediutu, ca veţi calma spiritele care li se dau de catra Omeni inaintati in etate.
interpellatiune ministrulu de justiţia Perczel dede si veţi paralisa temerile. Nu v’ati ajunsu scopulu. Ceea ce a pusu la mirare pe lectorii, cari judeca
in siedinti’a dela 22 Fauru a. c. urmatoriulu re- Cu totulu alte mesuri suntu necessarie spre a in- lucrulu fara patima, este impregiurarea, ca d. Dr.
spunsu: „Fara indoiâla eu am cunoscintia de con- frena passiuni colcaitdrie, că dl’a ce dă in focu, si Nic. Olariu nega din nou existenti’a susu citateloru
clusulu tribunalului regiu de Brasiovu si cunoscu a confunde vanitatile omenesci. Casulu de facia comitive, candu totuşi oricine le pdte vedâ cu ochii
si articlulu de lege 43 din 1868, precum si dis- inca este numai unu pretestu, dâra alesu reu. De­ sei in archivu, precum le vediuse si redactorulu
pusetiunile c o n t r a d i c a t O r i e ale acestui articlu, ocamdată ve rogu, că se publicaţi numai acestu diariului germanu „Hermannstădter Zeitung*, carele
cari in fundulu regiu de mai multe ori au fostu extrasu protocollariu despre lucrările despartiamen- convingundu-se din acte authentice despre adevera-
falsu interpretate. Asiâ d. â. asessorii comerciali, tului III dela Sibiiu incependu dela intemeiarea sa. t’a stare a lucrului, avă destula taria de spiritu si
denumiţi pre langa tribunalulu pe Sabiiu, pentru Simburele cestiunei este: S’au inaintatu actele sub­ iubire de adeveru, că in nr. 13 din 17 Ianuariu
aceea n au voitu se-si incâpa funcţiunea, fiindu ca comitetului pana in Dec. 1875 cu, sâu fara co- a. c. se retraga in ectivele stracurate asupra d-lui
?
decretele de denumire erau scrise in limb’a maghiara. ‘ m i t i v e ? Se vorbâsca archivulu seu, in care a- presiedente I a c o b u B o l o g a in nr. 5 alu acelu­
In fine inse, dupace am dechiaratu, ca voiu strămută flamu: iaşi diariu si se-i dâ satisfactiune cuvenita. Cu
tribunalulu de Sabiiu in altu orasiu, unde civii Protocollu compusu in 12 Nov. 1871 in sie­ tâte aceste, dn. Dr. Nic. Olariu in nr. 11 alu
sunt dedaţi a respectă mai bine limb’a statului, dinti’a adunarei generale a subcomitetului despartiam. „Telegr. rom.* nâga de nou t o t u , siedintie, proto-
4
s’au aflatu destui asessori comerciali. In fine mi­ III alu Associatiunei transilvane tienuta in opidulu cOlle dintre anii 1871 et 1874, apoi arunca la in­
nistrulu dechiarâ, ca elu apreciaza acestu casu pre S a l i s c e , pe langa corni ti va informatdria ddto sulte cu man’a plina. Dâra tâte aceste remanu,
c a
basea §-lui 4 art. de lege 40 p. 14 din 1868 Sibiiu 20 Nov. 1871 (1 x /a ^ ) subscrisa de Elia că se le apretiedie lectorii cei imparţiali, dâca
(unde se vorbesce de limb’a, pre care autoritatile Macelariu că directoru. Intratu la comitetulu cen­ cumu-va ar’ afla cu cale a se mai ocupa unu siu-
municipali au s’o folosâsca in scriptele loru catra trale sub nr. 307 din 5 Dec. 1871. guru ininutu de ele. In catu pentru cei insultaţi,
locurile mai inalte). Acestu paragrafu are valOre Protocollulu aceluiaşi comitetu alu despartiam. speramu, ca nici-unulu nu va avâ timpu de per-
si asupra judecatorieloru de prim’a instantia. Inse III despre lucrările adunarei generale din R e s î - dutu, că se mai reviie cu unu singuru cuventu a-
cu tdte aceste dlu ministru promise, ca nu preste n a r i , de dato 14/2 Iuliu 1872 pe lauga comitiva supra unui incidente că acesta, la care se pOte ap-
multu tempu va presentâ camerei unu proiectu de de dato Sibiiu 16 Iuliu subscrisa de Ioanu Popescu plica cunoscut’a dicatOria: Dintr’uuu tientiariu unu
lege, care va curmă tdte neintielegerile, pentru ca că directoru si Fiorianu notariu. Intratu la comit, armasariu, care inse, dupace fă scosu in publicu
va sci se câştige limbei statului valdrea ce i se centr. sub nr. 175/1872. mai a n t a i u in „Tel. rom.* si in „Horn. Ztg.“,
cuvine. Protocollulu adunarei gener. alu aceluiaşi des- trebuiea se fia redusu la valOrea lui. Ar i ş t i d e s .
Interpellantele reflectă, ca partea cea mai mare partiamentu tienute la S a d u in 12 Iuliu 1874 cu
a respunsului datu de ministru, nu se tiene de c o m i t i v a din 18 Iuliu 1874 subscrisa de Ioanu Dintr’odata cu acâsta corespondenta proptita
obiectulu interpellatiunei. Precum a naratu dlu Popescu directoru. Iatratu la comitetulu centr.
pe documente ne veni si dela junele du. Dr. Nic.
ministru istori’a cu asessorii comerciali, totu asiâ sub nr. 145.
Olariu provocarea, că se reproducemu si noi insul­
potea se spună, ca ascultătorii de drepturi dela Protocollu venitu dela acelasiu comitetu alu
tele dsale adressate in „Telegr. rom.* nr. 11 din
academi’a de Sibiiu au violatu legea de naţionali­ despartiem. III, luatu in siedinti’a sa din 15/11
5/17 Febr. a. c. dlui presiedente Iacobu Bologa si
tate intr’unu modu frivolu, dedrace au facutu invi- 1874 intratu la comitetulu centr. sub nr. 31/1875
membriloru comitetului, pe cari-i numesce intre al­
tatiuni in limb’a germana la balulu ce l’a datu in pe langa c o m i t i v a din 17/29 Ianuariu, subscrisa
tele, usiori si parţiali. Nu cunOscemu pe dn. 0-
auulu acest’a. Numai catra fine s’a intorsu d-lu de I. Hannia directoru, si pe langa una petitiune
lariu, suntemu inse convinşi, ca de amu comitte
ministru la obiectu facundu menţiune de o ordina- scurta subscrisa de acelasiu directoru si de Dr. Nic.
grOs’a errOre, la care voiesce se ne impinga, facia
tiune referitdria la limb’a officiale judecatorâsca. Olariu că actuariu.
cu actele care vorbescu de sine, dlui insusi s’ar'
Genesea acelei ordinatiuni nu este fora interessu si După aceste se mai vedu in archivulu comite­ supera, ca-ci ’iamu facutu pe vOia si ca ’iam aju-
fora valdre chiaru pentru casulu de facia. Baro- tului Associatiunei patru protocdlle intrate dela nu-
tatu, că se continue cu invectivele sale. Atatu si
nulu Apor fu tramisu odata din partea guvernului, mitulu subcomitetu si anume ale siedintieloru sale
mai multu nemicu. Red. „G. Trans.*
că se inspectioneze tribunalele in Transilvani’a. tienute in 14 Fauru, 15 Maiu, 4 Iuniu si 20 lu-
Cu acesta ocasiune dinsulu emise unu ucasu apo- niu 1875, t6te patru subscrise de d. directoru I.
rianu, prin care opri limbele nemagbiare din usulu Hannia si dn. Dr. Nic. Olariu, inse fara nici-o co­
Nr. 3-1876.
judecatorescu, si prin acâst’a violă in modu flag- mitiva, apoi preş. si înregistrate de fostulu d. se-
rantu legea de nationalitati. Deputatulu Kapp a cretariu I. Y. Rusu, carele se vede, ca le primise P r o t o c o l l u l u .
interpellatu atunci pe ministrulu Bittd in acestu brevi mânu, in absenti’a vice-preaiedeutelui afara Adunarei poporului gr. cat. din S i e i c a m i c a ,
respectu, inse Bittd, sfiindu-se a respunde in camera, din Sibiiu. Protopopiatulu Mediasiului, luatu in 12 Ianuariu
a chiamatu pre deputaţii din fundulu regiu in odai’a, Protocollu din 23 Augustu 1875 presentatu st. n. 1876 cu privire la intemeiarea unei „ F u n -
d a t i u n i s c o i a s t e c e * pentru scol’a g. c. con-
unde miniştrii tienu conferintie, si in presenti’a in 27 Octobre la comitetulu centrale in siedinti’a fessionale romana din Sieic’a mica.
ministrului de financie Kerkapoly a dechiaratu, ca acesteia sub nr. 262 prin d. dir. I. Hannia, cumu Fiindu adunatu intregu poporulu in edificiulu
baronulu Apor a violatu legea si ca d-sa va anulă se dice brevi mânu, pentru-ca decisiunile coprinse scolei, la convocarea zelosului parochu locale Fior.
ordinatiunea aporiana. Dreptu aceea rogâ pre in- in acela era mai multu de natura de a se lua sim­ M u n t e n e s c u desfasiurandu, si esplicandu popo­
terpellante, că se se inultiuinâsca cu acâsta dechi- plu la cunoscintia. rului, scopulu, insemnetatea si folosele „Fundatiunei
aratiune si se nu mai urgeze respunsulu la inter­ După aceste tdte urmara protocdllele asupra Scolastice gr. cat. confessionale*, după acea se face
cunoscutu poporului, că se se intiellega bine unii cu
pellatiune. Bitto-si implini promissiunea prin carora se escâ cunoscut’a furtuna intr’unu pacharu alţii, se incuDgiure ori ce certa si fiacare se con-
emiterea ordinatiunii sale dela 3 Aprile 1872, unde de apa. Acele suntu din 12 Oct., 11 si 20 Nov. tribue după potintia pentru acestu scopu salutariu.
se dice apriatu, ca cu privire la limb’a germana 29 Dec. Cine voiesce se cundsca coprinsulu loru, La acestu actu se numi D. invetiatoriu Demetriu
si romana la judecatoriele de prim’a instanjia in le p6te citi in archivulu respectivu; dâra se nu Popu de notariu ad hoc. Pentru consultare se dede
Transilvani’a este de a se respectă usulu legalu de trâca cu vederea nici pe celu mai din urma esitu poporului timpulu cuviintiosu.
pana acum. din siedinti’a tienuta de subcomitetu in 20 Ianua­ 1. Comitetulu besericescu propune adunarei
Interpellantele obserba apoi, ca camer’a dela riu 1876. poporului, ca după multele cercări si incordari ale
zelosului parochu in decursu mai bine de unu anu,
1868 n’ar’ fi datu nationalitatiloru nice atate dre­ Preste aceste cautati si veţi afla, ca tâte cele­ decandu se afla in parochi’a nostra Sieic’a mica
pturi si libertăţi, cate li s’a datu atunci prin le­ lalte subcomitete cate lucrâdia cate-ceva, -si tra- tenerulu preutu, la tota occasiunea ce i s’a datu
gea de nationalitati; inse fericitulu Deâk a disu: mitu actele loru de regula pe langa una comitiva neincetatu ne au indemnatu prin vorbirile sale
„Aici nu trebuie se lucramu după impulsulu dorin- sâu asia numitu reportu. Totu asemene se intem- parentiesci a ne tredi din letargia si se ne lape-
tieloru ai alu passiuniloru, ci după ecuitate si drep­ pla in tâta lumea civilisata si la tâte popârale, cate damu de ruginit’a dicala a unoru din poporu: „Ca
tate; maioritatea maghiara se nu pârda deci de tienu nu numai la ordine, ci si la bun’a cuviintia. cumu au traitu părinţii noştri fara fundatiuni, fara
dascalu cu lefa de 200 fl. etc. si noi vomu potâ
inaintea ochiloru proverbiulu „ca nobleti’a obliga.* Acâsta nu este rutina si cerimonia biurocratica, ci trai; se ne ingrigimu deci noi de venitoriulu
— Oratorele s’a provocatu si la legi, dâr’ a nisu- este necessitate impusa de natur’a lucruriloru, si nostru, a ne pune fondamentu solidu essistintiei
itu se vorbâsca si la anim’a maioritatii; in fine junimea nâstra, care scutura pulberea scâleloru si nostre si estu-modu se essimu odata din obscuran­
r6ga camer’a, că se nu iâ actu despre respunsulu esc pe scen’a cea mare a vietiei, va trebui se se tismul nesciintiei. — Deci se puse Întrebarea:
ministrului, inse rogarea fh in daru, pentru ca conforme după aceea, sub pedâpsa de a-si compro- „Yoiesce poporulu intregu, că se primesca ferbintea
dorintia a zelosului preutu intru intemeiarea unei
maioritatea mame'uciloru se semtî prea multiamita mitte venitoriulu. Candu comitivele nu ar’ mai fondatiuni scoiastece? Care cu catu, după potintia si
cu respunsulu ministrului. semnifica altuceva de catu simpla salutare de Buna- conformu meserei nostre stări? Invoiti-ve ori ba?
diu’a, si atunci ele trebue se se faca, pentru că se
ad. I. Adunarea poporului respunde: Ne in-
nu trecemu de Omeni reu crescuţi si leneşi. Dâra
voimu cu totii, cumu se nu ne invoimu a ne face
Sifliiu 21/9 Februariu. Yediu ca a-ti re- comitivele -si au fârte adesea scopulu loru de mare si noi ce-va in folosulu nostru? ca-ci deca nu ne
produsu si DY. in nr. 10 respunsulu dlui presie- importantia, pe care Omenii teneri lipsiţi de praxea vomu face noi pentru noi, altulu nu ni va face,