Page 31 - 1876-02

strainulu nice una data na s’a trudită pentru marii noştri se ne spriginesca si se apere caus’a dile cu palm’a, si pre fia-care orgia cub. 16 dile
înaintarea nostra. — nostra scolasteca-baserecesca. Era Inclitulu Inspec- de lucru cu palmasi din comitatu.
(Nu vedeţi ca fraţii Sassi cu cari ne mancamu toratu civilu scolastecu o. r. din fundulu regiu, b) Câ se se p<5ta face drumu dela capetulu
cogile mai de 800 de ani, ne-au despoiatu chiaru inca se va indurâ si va midiloci a se esmite una „prundului" pana la podulu dela Sapatur’a regdsca
si de uniculu dreptu de lemne ce din vechime l’amu comissiune mixta din omeni esperti si fora de in­ (a kirâly arka hidjâig), se receru a rădică in So-
avutu gratisu, din inmensele păduri comunale, la teresau particularu, spre cercetarea acelui locu, si mesiu — pre o lungime de 180° 11, di unspre-
curtea parochiale, scola si invetiatoriulu nostru, aceloru ce sunt mai acomodate pentru scopulu amen- diece impluturi sdu iasuri; — Din aceste 3 debue
atatea lemne de focu, de edificatu, si ingraditu, titu! Vedemu cu toti ca nice legea comunale nu se fia de cate 16° lungi, de cate 3° late si 2°
cate si candu au debuitu? Si ecca la curtea paro­ se observa! Comitetulu politicu comunale consta înalte. — Patru impluturi debue se aiba lungimea
chiale au redusu fraţii Sassi si acellu dreptu, la numai din sassi, noi romanii suntemu eschisi si de cate 14°, latimea de cate 3 orgii, si inaltimea
scola si invet. nostru l’au stersu cu totulu, dicundu aici prin insielatiunile loru! noi avemu dreptulu de cate 2 orgii. Celelalte patru receru lungime
in conclusele loru protocollarie, „ca nice scolele si numai de pastoritu, care porcari, vacariu, boariu, de cate 12, lăţime de 3 si inaltime de cate 2 or­
invet. loru, nu se buccura de acestu dreptu din etc. Si inca care? acelu-a care are se dee „alda- gii. — Ilîra spre pregătirea aceloru impluturi pre­
pădurile comunale.“ Nu dieu I ca ei se folosescu masiu" bunu la jupanului! „dinsii decidu si lucra ste totu se receru 1368 de orgii de nuele, de ca­
la scole si invet. din inmensele păduri ale besericei in comitetu de noi, fora de noi." Deci noi se ne litate buna, — 456 de orgii cub. de pdfcra si 7600
evangelice, ddr’ ore besericele loru de unde au punemu petr’a fundamentale, la essistinti’a nostra de pociumbi lungi de 4—5'.
atatea păduri? De a buna sama, ca din pădurile naţionale! se ne sustienemu aceste doua odore pre­ ^Ira dilele de lucru cu palm’a se receru
comunali, care si le au coprinsu in tempurile mai tinse „st. beserica si scol’a," ca-ci acestea au ape- a) la taiarea si asiediarea nueleloru 9576 dile
d’i-nainte, ca se scie ca din „Flandria" loru nu ratu si apera de tote valurile furibunde, cate au cu palm’a, — la saparea celoru 456 orgii cub. de
le-au adussu. Cumu ne vomu potd noi tienb unu trecutu si voru trece inca preste poporulu romanu, pdtra debue 1368 de dile de palma, si la asiedia­
preutu harnicu cu celea 7 Jugere pamentu aratoriu ai cărui fiii si noi suntemu, se spriginimu dorinti’a rea loru totu pre atate. — La taiarea lemnului de
după cumu se pdte vedd din „foi’a catastrale," — zelosului nostru preutu, se ne facemu „Fundatiunea" lipsa la pociumbi, precum si la pregătirea si asie­
Foi’a pamentului, in care apriatu se vede, ca por­ scolei nostre gr. cat. confessionale romane din care diarea acelora se receru 2533 de dile de palma.
ţiunea canonica pentru preutulu romanu gr. cat. cu tempu se ne potemu sustiend unu invetiatoriu — Si cu totulu la effeptuirea implutureloru se re­
din Sieic’a mica, nu sunt numai celea 7 Jungere, harnicu, se ne sustinemu scola, din care avemu se ceru 14,845 de dile de lucru. — Pentru transpor­
din care 2 Jug. si 142Q 0 e locu de dosu, si ne asceptamu si noi „radiale luminei-culturei" câ tarea celoru 1368 de orgie de nuele la loculu de
nefruptiferu, care noi nu scimu se-lu fi folositu astufelu se nu lassamu se ne arda foculu peccatului, clădire se ceru 5472 de dile de trăsură, — dra
niminea, pentru ca nice brb’a nu se face! Cumu va si se fimu înghiţiţi de elementele străine!) pentru transportulu celoru 456 orgie cub. de pdtra
potd trai unu preutu amesuratu starei sale preutiesci (Ya u r m i ) dela Sapatur’a regdsca se poftescu 912 dile de tră­
cu venitulu din acesta mica porţiune canonica? sură, si pentru transportulu lemnului de pociumbi
Apoi se-si mai procure si vre-unu diuariu si deca debuescu 64 de dile de trăsură; cu totulu 6448 de
are copilaşi se-i si cresca? Si apoi noi ne miramu, Exellentjssime Domnule Ministru reg. ung. de dile de trăsură. — Pentru de a clădi si pre acd-
ca preutii, cari vinu la noi nu siedu mai multu de comunicatiune! *) sta parte a Somesiului, in lungime de 180° unu
2—3 ani! Nu, nice decatu nu !! Din motivele, ce voru urma mai diosu, cu t<5ta drumu de 5 orgii latu si 2 orgii naltu se receru
Precaudu preutulu Evangelicu, pre langa estinsa onârea susternu Excelentiei Tale urmatoriulu 60,000 de dile de palma.
porţiune canonica si cele lalte venite, mai capeta R e c u r s u c) Pre lini’a dela beraria pana la podu, in
si pupăză pre colacu, 1800 fi. desdauuare pentiu contra decisiunei comitetului comitatensu alu Sol- lungime de 85°, cladindu unu drumu de 5° latu si
decime, (la darea caror’a decime si pre noi ne au 2° naltu, se receru câ la 18,000 dile de palma.
facutu partasi) din care cu 200 fi. — si platesce nocului interioru, care s’a adusu de acesta in adu­ Inse, după preliminariulu comitatului comita­
narea publica, ce s’a tienutu in 26 Ianuariu a. c.
capelanulu. Era scol’a nostra radicata cu multu sub nr. 6 si prin care numitulu comitetu, cu co­ tensu, pre lini’a întrunită la a si c drumulu, câ
necasu, patimesce din lips’a lemneloru! patimescu operarea comitatului, poftesce a începe clădirea dru­ se pâta servi si de promenada, ar’ fi de a se clădi
pruncuţii de frigu, dimpreună cu invetiatoriulu catu mului asia numitu „de pre tiermurele stengu alu de 20° de latu; si asia spre ducerea in finitu a
e ern’a de mare!! acestei caii s’ar’ pofti 385,600 de dile de palma
Somesiului" incependu dela capulu podului opidului
Au nu vedeţi voi ca, chiaru si cu gradin’a de Deesiu. — la cari, de vomu adauge si cele de sub b in to-
pomaritu, pentru scola cum stamu de reu? Sciţi înainte de t6te, că unui membru alu comuni­ talu se receru 445,600 de dile de lucru.
ca de multe ori amu cerutu de la comuna se ne tăţii representative alu opidului Deesiu, si câ unui Visa-vi de acestu preliminariu, comitatulu are
db din unulu din doua locuri comunale conformu drumuri, câ de 48 mile, pentru a caroru sustie-
legei, si anume: din cele doua locuri aflatorie, proprietariu deesianu, fia-mi permisu a însemna: nere pre anulu 1875 a dispusu de 73,000 de dile
ca din caus’a calamitatei generali si a lipseloru ce
unulu sub padurea besericei evang. numitu „Lunca domnescu, adunările comitetului comitatensu, in cea cu palm’a si 16,000 de dile cu trasur’a, cari nice
satului" si altulu in capulu satului de catra Sieic’a- mai mare parte le formbza numai membrii locui­ nu suntu de ajunsu spre sustienerea drurauriloru
mare numitu „Lunc’a satului sub rotunda", care se tori in opidulu Desiu, cari in numele comitatului comitatense si poştali; — Capacitatea inse de tră­
da cu arenda ce trece in cas’a alodiale, si ce folosu decidu cu unu arbitriu destulu de condemnabilu, sură scade pre totu anulu cu 25%, asia, catu in
avemu noi Romanii de cas’a alodiale? Ce de ve­ despre drepturile si datorintiele aceluia, si despre celu mai de a prdpe venitoriu inca si prundirea
nitele din crismaritu? Ce de la mor’a cea vestita, bunăstarea lui in interessulu loru propriu. — Câ drurauriloru va reraanâ cu totulu la o parte. —
care venite tote se scurgu in cas’a alodiale, de care de exemplu servdsca economisarea de odiDiâra a Pre langa acdsta in comitatu mai suntu 87
se folosescu numai fraţii Sassi? de comune, cari-su lipsite cu totulu de comunica­
comitetului, care cu cati-va ani mai ’nainte, votase
Era noi chiaru nice una dobanda nu avemu, pentru scbl’a civica din Desiu 20,000 fi. din „fun­ tiune, si in tempu ploiosu si tinosu nice cu trasu­
ci greutăţile, slusbele statului si ale satului! si apoi dulu concurintiei publice," cu tdte, ca acela era r’a nu potu trece dela unu satu la altulu. — A-
ce folosu avemu de repetitele rogari ce le amu golu. — Ddr’ Exc. S’a min. reg. ung. de comuni­ ceste, din respectulu economiei de stătu, suntu es-
facutu la comuna pentru dobândirea unui locu catiune, din respectulu legei si alu dreptatiei, in puse la o sclavia perpetua, si din lips’a caliloru
acomodatu pentru gradinaritu la scol’a nostra? — interessulu comitatului s’a induratu a pune capetu de comunicatiune neci darea de stătu nu potu se o
Ni-a assemnatu una parte de locu de 200D 0 din acelei hrapiri. — solvbsca, pentru-ca nu au nici baremu ocasiunea de
susu de cimiteriulu evang. pre unu rodioru reu si Comitetulu comitatensu, redusu la membrii lo­ a-si vende productele naturali. —
nefolosiveru, si acum cu poterea mai voiescu fraţii cuitori in Desiu, protegeatu de egidea fusiunei, face Decumuva dâra decisiunea ingraunatdria ar’
sassi, se. le inchidemu rodiorele loru, si orbulu pote trece in val6re, si comitatulu ar’ da pre totu anulu
vedd, ca acele rodiore nu sunt bune pentru gradina acuma ndue încercări de a pretinde pentru sene, numai 10,000 de dile de lucru pentru clădirea ca­
celu pucinu pre 20 do ani, braciulu concurintiei
de pomaritu. Ar debui după lege locu bunu, aco­ lei de promenada a Desiului, acdsta si atunci nu­
publice a comitatului, singuru pentru a-si infientia
modatu,. unde se fia si isvoru, câ se se pota face sub firm’a drumului de pe tiermulu stengu alu So­ mai in 44 de ani s’ar’ potd termina. — Ei ddr’
fontana, afora de acea, debue se fia de o mărime mesiului uua promenada cu concurinti’a publica a comitatulu nu se p6te lipsf de 10,000 de dile de
camu de 2 Jug. in care se se pota face si appa- comitatului. Câ se nu fia inse batet6ria la ochi lucru, pentru-ca i-su de lipsa sie-si, si e fortiatu
ratele de gimnastica, d’insii inse ni au assignatu mulţimea infricosiata de dile cu palm’a si cu tra- a-si sustiend si drumurile s’ale; si 6re candu se
unu locu care nu s’a folositu decandu e lumea, sur’a, cari se receru pentru calea planisata, mai voru bucura si cele 87 de comune de caii de co­
fiindu nefolosiveru: de si noi in 11 Iuniu 1875 antaniu poftescu, se se edica numai in principiu. — municatiune amblavere?
amu dechiaratu in faci’a Dlui Inspectoru JScaunale E dreptu, ca si clădirea drumului de pre tier­
ca acelu locu nu e bunu, atunci inca amu cerutu Trecundu acum la meritulu lucrului susternu mulu stengu alu Somesiului e de lipsa: si aceea
câ se ne a8signez8 din unulu din acelea 2 locuri aci su si mapp’a territoriului, ce diace in apro- s’a si decisu acumu de vreo 7 ani, mai in totu
amintite mai susu atat’u catu prescrie legea. In piarea opidului Desiu, intre cele ddue ramuri ale anulu; — mai in urma inse in anulu 1875 in
2 Septembre an. trecutu recereati de catra Scaunulu Somesiului. — adunarea din 29 Decembre la punctu 19; dâra ho-
metropolitanu prin scripta Nr. 2172 si a Inclitu- l5r’ cu respectu la clădirea amintita fia-mi tarirea a remasu totu-deauna nerealisata. — Caus’a
lui Inspectoratu scolast. din fundulu regiu Nr. 1328 permisu a observa, ca: principale la acdst’a a fosta, ca comitatulu a sus-
sub Nr. Prot. agendeloru parochiale cu datulu de Conformu dechiaratiunei, ce d. ingenieriu co­ tienutu si stratele principali ale opidului, pana a-
5 Septbre Nr. 43—1875 inca ne amu fostu de­ mitatensu G-eorgiu Balogh a facutu in adunarea co- tunci, pana candu nu s’a concessu pre 5 ani vam’a
chiaratu, ca acelu locu nu-lu primimu, pentru ca missiunei permanente, se receru pardoselei. — Ddca inse comitatulu pana acumu,
nu e bunu spre scopulu designatu, decatu cu acelu a) Pentru clădirea unui drumu dela cornulu prestandu din partea fia-carui locuitoriu cate 12
locu, mai bine fora de elu, ca totu nu ne potemu berăriei pene la capetulu prundului in lungime de dile de lucru, n’a reusitu, n’a terminatu drumulu
folosi, mai bine ar’ face fraţii Sas3i deca ni-ar da 350 orgii (stanjini), si lata in suprafaci'a pamen­ planisatu pre tiermurele stengu alu Somesiului, ma
din unu locu, din care amu cerutu noi, ca la co­ tului de 5 origii, si inaltu de 2 orgii 78,400 dile nice nu l’a inceputu, cumu -lu va începe acumu,
muna sunt locuri forte bune pentru gradina de cu palm’a; — pre fia-care orgia subsequenta, in- după noulu planu, — si inca tocma dela capulu
pomaritu. Yedeti ca tote dechiararile si încercările corporanda in clădirea drumului se receru 224 de podului Daesiului; — acum, candu legea nu con­
nostre n’au platitu nimica!! pentruca in 1 Feb. a. c. st.n. cede de catu 6 dile de palma??
Antisti’a comunale din locu ne provoca, câ se le *) Acesta e „recursulu" la ministru in caus’a Din vam’a pardoselei incurge ce e dreptu, o
damu „Adeverintia" despre aceea, ca dinsii ni au pretensiunei opidului Desiu, de a aservi poporulu suma frumdsa pre totu anulu, ddr’ acea pana acum
facutu cunoscutu ca se inchidemu acelu locu reu! pe 44 ani. Yedi si nr. tr. coresp. din Desiu. nu s’a indebuintiatu eschisivu spre scopuri, pentru
si in terminu de 8 dile. Deci ne rogamu de mai I Red. cari s’au concesu de inaltulu regiu ministeriu, adeca