Page 31 - 1876-02
P. 31

strainulu  nice  una  data  na  s’a  trudită  pentru    marii  noştri  se  ne  spriginesca  si  se  apere  caus’a    dile  cu  palm’a,  si  pre  fia-care  orgia  cub.  16  dile
                înaintarea nostra. —                                   nostra  scolasteca-baserecesca.  Era  Inclitulu  Inspec-   de lucru cu palmasi din comitatu.
                      (Nu  vedeţi  ca  fraţii  Sassi  cu  cari  ne  mancamu    toratu  civilu  scolastecu  o.  r.  din  fundulu  regiu,     b)  Câ  se  se  p<5ta  face  drumu  dela  capetulu
                 cogile  mai  de  800  de  ani,  ne-au  despoiatu  chiaru     inca  se  va  indurâ  si  va  midiloci  a  se  esmite  una    „prundului"  pana  la  podulu  dela  Sapatur’a  regdsca
                si  de  uniculu  dreptu  de  lemne  ce  din  vechime  l’amu    comissiune  mixta  din  omeni  esperti  si  fora  de  in­  (a  kirâly  arka  hidjâig),  se  receru  a  rădică  in  So-
                avutu  gratisu,  din  inmensele  păduri  comunale,  la     teresau  particularu,  spre  cercetarea  acelui  locu,  si    mesiu  —  pre  o  lungime  de  180°  11,  di  unspre-
                curtea  parochiale,  scola  si  invetiatoriulu  nostru,     aceloru  ce  sunt  mai  acomodate  pentru  scopulu  amen-   diece  impluturi  sdu  iasuri;  —  Din  aceste  3  debue
                atatea  lemne  de  focu,  de  edificatu,  si  ingraditu,     titu!  Vedemu  cu  toti  ca  nice  legea  comunale  nu    se  fia  de  cate  16°  lungi,  de  cate  3°  late  si  2°
                cate  si  candu  au  debuitu?  Si  ecca  la  curtea  paro­  se  observa!  Comitetulu  politicu  comunale  consta    înalte.  —  Patru  impluturi  debue  se  aiba  lungimea
                chiale  au  redusu  fraţii  Sassi  si  acellu  dreptu,  la     numai  din  sassi,  noi  romanii  suntemu  eschisi  si    de  cate  14°,  latimea  de  cate  3  orgii,  si  inaltimea
                scola  si  invet.  nostru  l’au  stersu  cu  totulu,  dicundu     aici  prin  insielatiunile  loru!  noi  avemu  dreptulu    de  cate  2  orgii.  Celelalte  patru  receru  lungime
                in  conclusele  loru  protocollarie,  „ca  nice  scolele  si     numai  de  pastoritu,  care  porcari,  vacariu,  boariu,    de  cate  12,  lăţime  de  3  si  inaltime  de  cate  2  or­
                invet.  loru,  nu  se  buccura  de  acestu  dreptu  din     etc.  Si  inca  care?  acelu-a  care  are  se  dee  „alda-    gii.  —  Ilîra  spre  pregătirea  aceloru  impluturi  pre­
                pădurile  comunale.“  Nu  dieu  I  ca  ei  se  folosescu     masiu"  bunu  la  jupanului!  „dinsii  decidu  si  lucra    ste  totu  se  receru  1368  de  orgii  de  nuele,  de  ca­
                la  scole  si  invet.  din  inmensele  păduri  ale  besericei     in  comitetu  de  noi,  fora  de  noi."  Deci  noi  se  ne    litate  buna,  —  456  de  orgii  cub.  de  pdfcra  si  7600
                evangelice,  ddr’  ore  besericele  loru  de  unde  au     punemu  petr’a  fundamentale,  la  essistinti’a  nostra    de pociumbi lungi de 4—5'.
                atatea  păduri?  De  a  buna  sama,  ca  din  pădurile     naţionale!  se  ne  sustienemu  aceste  doua  odore  pre­  ^Ira dilele de lucru cu palm’a se receru
                comunali,  care  si  le  au  coprinsu  in  tempurile  mai     tinse  „st.  beserica  si  scol’a,"  ca-ci  acestea  au  ape-     a)  la  taiarea  si  asiediarea  nueleloru  9576  dile
                d’i-nainte,  ca  se  scie  ca  din  „Flandria"  loru  nu     ratu  si  apera  de  tote  valurile  furibunde,  cate  au    cu  palm’a,  —  la  saparea  celoru  456  orgii  cub.  de
                le-au  adussu.  Cumu  ne  vomu  potd  noi  tienb  unu     trecutu  si  voru  trece  inca  preste  poporulu  romanu,    pdtra  debue  1368  de  dile  de  palma,  si  la  asiedia­
                preutu  harnicu  cu  celea  7  Jugere  pamentu  aratoriu    ai  cărui  fiii  si  noi  suntemu,  se  spriginimu  dorinti’a    rea  loru  totu  pre  atate.  —  La  taiarea  lemnului  de
                după  cumu  se  pdte  vedd  din  „foi’a  catastrale,"  —     zelosului  nostru  preutu,  se  ne  facemu  „Fundatiunea"   lipsa  la  pociumbi,  precum  si  la  pregătirea  si  asie­
                Foi’a  pamentului,  in  care  apriatu  se  vede,  ca  por­  scolei  nostre  gr.  cat.  confessionale  romane  din  care    diarea  acelora  se  receru  2533  de  dile  de  palma.
                ţiunea  canonica  pentru  preutulu  romanu  gr.  cat.     cu  tempu  se  ne  potemu  sustiend  unu  invetiatoriu    —  Si  cu  totulu  la  effeptuirea  implutureloru  se  re­
                din  Sieic’a  mica,  nu  sunt  numai  celea  7  Jungere,     harnicu,  se  ne  sustinemu  scola,  din  care  avemu  se    ceru  14,845  de  dile  de  lucru.  —  Pentru  transpor­
                din  care  2  Jug.  si  142Q  0   e  locu  de  dosu,  si    ne  asceptamu  si  noi  „radiale  luminei-culturei"  câ    tarea  celoru  1368  de  orgie  de  nuele  la  loculu  de
                nefruptiferu,  care  noi  nu  scimu  se-lu  fi  folositu     astufelu  se  nu  lassamu  se  ne  arda  foculu  peccatului,   clădire  se  ceru  5472  de  dile  de  trăsură,  —  dra
                niminea,  pentru  ca  nice  brb’a  nu  se  face!  Cumu  va     si se fimu înghiţiţi de elementele străine!)   pentru  transportulu  celoru  456  orgie  cub.  de  pdtra
                potd  trai  unu  preutu  amesuratu  starei  sale  preutiesci                (Ya u r m i )                     dela  Sapatur’a  regdsca  se  poftescu  912  dile  de  tră­
                cu  venitulu  din  acesta  mica  porţiune  canonica?                                                          sură,  si  pentru  transportulu  lemnului  de  pociumbi
                Apoi  se-si  mai  procure  si  vre-unu  diuariu  si  deca                                                     debuescu  64  de  dile  de  trăsură;  cu  totulu  6448  de
                are  copilaşi  se-i  si  cresca?  Si  apoi  noi  ne  miramu,     Exellentjssime Domnule Ministru reg. ung. de   dile  de  trăsură.  —  Pentru  de  a  clădi  si  pre  acd-
                ca  preutii,  cari  vinu  la  noi  nu  siedu  mai  multu  de             comunicatiune! *)                    sta  parte  a  Somesiului,  in  lungime  de  180°  unu
                2—3 ani! Nu, nice decatu nu !!                              Din  motivele,  ce  voru  urma  mai  diosu,  cu  t<5ta    drumu de 5 orgii latu si 2 orgii naltu se receru
                      Precaudu  preutulu  Evangelicu,  pre  langa  estinsa   onârea susternu Excelentiei Tale urmatoriulu     60,000  de dile de palma.
                porţiune  canonica  si  cele  lalte  venite,  mai  capeta                   R e c u r s u                          c)  Pre  lini’a  dela  beraria  pana  la  podu,  in
                si  pupăză  pre  colacu,  1800  fi.  desdauuare  pentiu     contra  decisiunei  comitetului  comitatensu  alu  Sol-     lungime  de  85°,  cladindu  unu  drumu  de  5°  latu  si
                decime,  (la  darea  caror’a  decime  si  pre  noi  ne  au                                                    2° naltu, se receru câ la 18,000 dile de palma.
                facutu  partasi)  din  care  cu  200  fi.  —  si  platesce     nocului  interioru,  care  s’a  adusu  de  acesta  in  adu­     Inse,  după  preliminariulu  comitatului  comita­
                                                                       narea  publica,  ce  s’a  tienutu  in  26  Ianuariu  a.  c.
                capelanulu.  Era  scol’a  nostra  radicata  cu  multu     sub  nr.  6  si  prin  care  numitulu  comitetu,  cu  co­  tensu,  pre  lini’a  întrunită  la  a  si  c  drumulu,  câ
                necasu,  patimesce  din  lips’a  lemneloru!  patimescu     operarea  comitatului,  poftesce  a  începe  clădirea  dru­  se  pâta  servi  si  de  promenada,  ar’  fi  de  a  se  clădi
                pruncuţii  de  frigu,  dimpreună  cu  invetiatoriulu  catu    mului  asia  numitu  „de  pre  tiermurele  stengu  alu     de  20°  de  latu;  si  asia  spre  ducerea  in  finitu  a
                e ern’a de mare!!                                                                                             acestei  caii  s’ar’  pofti  385,600  de  dile  de  palma
                                                                       Somesiului"  incependu  dela  capulu  podului  opidului
                      Au  nu  vedeţi  voi  ca,  chiaru  si  cu  gradin’a  de     Deesiu. —                                    la  cari,  de  vomu  adauge  si  cele  de  sub   b  in  to-
                pomaritu,  pentru  scola  cum  stamu  de  reu?  Sciţi       înainte  de  t6te,  că  unui  membru  alu  comuni­  talu se receru 445,600 de dile de lucru.
                ca  de  multe  ori  amu  cerutu  de  la  comuna  se  ne     tăţii  representative  alu  opidului  Deesiu,  si  câ  unui     Visa-vi  de  acestu  preliminariu,  comitatulu  are
                db  din  unulu  din  doua  locuri  comunale  conformu                                                          drumuri,  câ  de  48  mile,  pentru  a  caroru  sustie-
                legei,  si  anume:  din  cele  doua  locuri  aflatorie,     proprietariu  deesianu,  fia-mi  permisu  a  însemna:     nere  pre  anulu  1875  a  dispusu  de  73,000  de  dile
                                                                       ca  din  caus’a  calamitatei  generali  si  a  lipseloru  ce
                unulu  sub  padurea  besericei  evang.  numitu  „Lunca    domnescu,  adunările  comitetului  comitatensu,  in  cea    cu  palm’a  si  16,000  de  dile  cu  trasur’a,  cari  nice
                satului"  si  altulu  in  capulu  satului  de  catra  Sieic’a-     mai  mare  parte  le  formbza  numai  membrii  locui­  nu  suntu  de  ajunsu  spre  sustienerea  drurauriloru
                mare  numitu  „Lunc’a  satului  sub  rotunda",  care  se    tori  in  opidulu  Desiu,  cari  in  numele  comitatului     comitatense  si  poştali;  —  Capacitatea  inse  de  tră­
                da  cu  arenda  ce  trece  in  cas’a  alodiale,  si  ce  folosu     decidu  cu  unu  arbitriu  destulu  de  condemnabilu,     sură  scade  pre  totu  anulu  cu  25%,  asia,  catu  in
                avemu  noi  Romanii  de  cas’a  alodiale?  Ce  de  ve­  despre  drepturile  si  datorintiele  aceluia,  si  despre     celu  mai  de  a  prdpe  venitoriu  inca  si  prundirea
                nitele  din  crismaritu?  Ce  de  la  mor’a  cea  vestita,     bunăstarea  lui  in  interessulu  loru  propriu.  —  Câ     drurauriloru va reraanâ cu totulu la o parte. —
                care  venite  tote  se  scurgu  in  cas’a  alodiale,  de  care     de  exemplu  servdsca  economisarea  de  odiDiâra  a     Pre  langa  acdsta  in  comitatu  mai  suntu  87
                se folosescu numai fraţii Sassi?                                                                              de  comune,  cari-su  lipsite  cu  totulu  de  comunica­
                                                                       comitetului,  care  cu  cati-va  ani  mai  ’nainte,  votase
                      Era  noi  chiaru  nice  una  dobanda  nu  avemu,     pentru  scbl’a  civica  din  Desiu  20,000  fi.  din  „fun­  tiune,  si  in  tempu  ploiosu  si  tinosu  nice  cu  trasu­
                ci  greutăţile,  slusbele  statului  si  ale  satului!  si  apoi     dulu  concurintiei  publice,"  cu  tdte,  ca  acela  era     r’a  nu  potu  trece  dela  unu  satu  la  altulu.  —  A-
                ce  folosu  avemu  de  repetitele  rogari  ce  le  amu     golu.  —  Ddr’  Exc.  S’a  min.  reg.  ung.  de  comuni­  ceste,  din  respectulu  economiei  de  stătu,  suntu  es-
                facutu  la  comuna  pentru  dobândirea  unui  locu      catiune,  din  respectulu  legei  si  alu  dreptatiei,  in     puse  la  o  sclavia  perpetua,  si  din  lips’a  caliloru
                acomodatu  pentru  gradinaritu  la  scol’a  nostra?  —     interessulu  comitatului  s’a  induratu  a  pune  capetu     de  comunicatiune  neci  darea  de  stătu  nu  potu  se  o
                Ni-a  assemnatu  una  parte  de  locu  de  200D  0   din    acelei hrapiri. —                                 solvbsca,  pentru-ca  nu  au  nici  baremu  ocasiunea  de
                susu  de  cimiteriulu  evang.  pre  unu  rodioru  reu  si     Comitetulu  comitatensu,  redusu  la  membrii  lo­  a-si vende productele naturali. —
                nefolosiveru,  si  acum  cu  poterea  mai  voiescu  fraţii     cuitori  in  Desiu,  protegeatu  de  egidea  fusiunei,  face    Decumuva  dâra  decisiunea  ingraunatdria  ar’
                sassi,  se.  le  inchidemu  rodiorele  loru,  si  orbulu  pote                                                 trece  in  val6re,  si  comitatulu  ar’  da  pre  totu  anulu
                vedd,  ca  acele  rodiore  nu  sunt  bune  pentru  gradina    acuma  ndue  încercări  de  a  pretinde  pentru  sene,     numai  10,000  de  dile  de  lucru  pentru  clădirea  ca­
                                                                       celu  pucinu  pre  20  do  ani,  braciulu  concurintiei
                 de  pomaritu.  Ar  debui  după  lege  locu  bunu,  aco­                                                      lei  de  promenada  a  Desiului,  acdsta  si  atunci  nu­
                                                                       publice  a  comitatului,  singuru  pentru  a-si  infientia
                modatu,.  unde  se  fia  si  isvoru,  câ  se  se  pota  face     sub  firm’a  drumului  de  pe  tiermulu  stengu  alu  So­     mai  in  44  de  ani  s’ar’  potd  termina.  —  Ei  ddr’
                fontana,  afora  de  acea,  debue  se  fia  de  o  mărime     mesiului  uua  promenada  cu  concurinti’a  publica  a     comitatulu  nu  se  p6te  lipsf  de  10,000  de  dile  de
                camu  de  2  Jug.  in  care  se  se  pota  face  si  appa-     comitatului.  Câ  se  nu  fia  inse  batet6ria  la  ochi     lucru,  pentru-ca  i-su  de  lipsa  sie-si,  si  e  fortiatu
                ratele  de  gimnastica,  d’insii  inse  ni  au  assignatu     mulţimea  infricosiata  de  dile  cu  palm’a  si  cu  tra-     a-si  sustiend  si  drumurile  s’ale;  si  6re  candu  se
                 unu  locu  care  nu  s’a  folositu  decandu  e  lumea,     sur’a,  cari  se  receru  pentru  calea  planisata,  mai     voru  bucura  si  cele  87  de  comune  de  caii  de  co­
                 fiindu  nefolosiveru:  de  si  noi  in  11  Iuniu  1875     antaniu poftescu, se se edica numai in principiu. —  municatiune amblavere?
                 amu  dechiaratu  in  faci’a  Dlui  Inspectoru  JScaunale                                                          E  dreptu,  ca  si  clădirea  drumului  de  pre  tier­
                ca  acelu  locu  nu  e  bunu,  atunci  inca  amu  cerutu     Trecundu  acum  la  meritulu  lucrului  susternu    mulu  stengu  alu  Somesiului  e  de  lipsa:  si  aceea
                 câ  se  ne  a8signez8  din  unulu  din  acelea  2  locuri     aci  su  si  mapp’a  territoriului,  ce  diace  in  apro-     s’a  si  decisu  acumu  de  vreo  7  ani,  mai  in  totu
                amintite  mai  susu  atat’u  catu  prescrie  legea.  In     piarea  opidului  Desiu,  intre  cele  ddue  ramuri  ale     anulu;  —  mai  in  urma  inse  in  anulu  1875  in
                 2  Septembre  an.  trecutu  recereati  de  catra  Scaunulu    Somesiului. —                                  adunarea  din  29  Decembre  la  punctu  19;  dâra  ho-
                 metropolitanu  prin  scripta  Nr.  2172  si  a  Inclitu-     l5r’  cu  respectu  la  clădirea  amintita  fia-mi     tarirea  a  remasu  totu-deauna  nerealisata.  —  Caus’a
                 lui  Inspectoratu  scolast.  din  fundulu  regiu  Nr.  1328    permisu a observa, ca:                        principale  la  acdst’a  a  fosta,  ca  comitatulu  a  sus-
                 sub  Nr.  Prot.  agendeloru  parochiale  cu  datulu  de     Conformu  dechiaratiunei,  ce  d.  ingenieriu  co­  tienutu  si  stratele  principali  ale  opidului,  pana  a-
                 5  Septbre  Nr.  43—1875  inca  ne  amu  fostu  de­   mitatensu  G-eorgiu  Balogh  a  facutu  in  adunarea  co-   tunci,  pana  candu  nu  s’a  concessu  pre  5  ani  vam’a
                 chiaratu,  ca  acelu  locu  nu-lu  primimu,  pentru  ca    missiunei permanente, se receru                   pardoselei.  —  Ddca  inse  comitatulu  pana  acumu,
                 nu  e  bunu  spre  scopulu  designatu,  decatu  cu  acelu     a)   Pentru  clădirea  unui  drumu  dela  cornulu    prestandu  din  partea  fia-carui  locuitoriu  cate  12
                 locu,  mai  bine  fora  de  elu,  ca  totu  nu  ne  potemu    berăriei  pene  la  capetulu  prundului  in  lungime  de    dile  de  lucru,  n’a  reusitu,  n’a  terminatu  drumulu
                 folosi,  mai  bine  ar’  face  fraţii  Sas3i  deca  ni-ar  da    350  orgii  (stanjini),  si  lata  in  suprafaci'a  pamen­  planisatu  pre  tiermurele  stengu  alu  Somesiului,  ma
                 din  unu  locu,  din  care  amu  cerutu  noi,  ca  la  co­  tului  de  5  origii,  si  inaltu  de  2  orgii  78,400  dile    nice  nu  l’a  inceputu,  cumu  -lu  va  începe  acumu,
                 muna  sunt  locuri  forte  bune  pentru  gradina  de    cu  palm’a;  —  pre  fia-care  orgia  subsequenta,  in-    după  noulu  planu,  —  si  inca  tocma  dela  capulu
                 pomaritu.  Yedeti  ca  tote  dechiararile  si  încercările    corporanda in clădirea drumului se receru 224 de  podului  Daesiului;  —  acum,  candu  legea  nu  con­
                 nostre  n’au  platitu  nimica!!  pentruca  in  1  Feb.  a.  c.  st.n.                                        cede de catu 6 dile de palma??
                 Antisti’a  comunale  din  locu  ne  provoca,  câ  se  le     *)  Acesta  e  „recursulu"  la  ministru  in  caus’a    Din  vam’a  pardoselei  incurge  ce  e  dreptu,  o
                 damu  „Adeverintia"  despre  aceea,  ca  dinsii  ni  au    pretensiunei  opidului  Desiu,  de  a  aservi  poporulu    suma  frumdsa  pre  totu  anulu,  ddr’  acea  pana  acum
                 facutu  cunoscutu  ca  se  inchidemu  acelu  locu  reu!    pe 44 ani. Yedi si nr. tr. coresp. din Desiu.     nu  s’a  indebuintiatu  eschisivu  spre  scopuri,  pentru
                 si in terminu de 8 dile. Deci ne rogamu de mai I                                                    Red.     cari  s’au  concesu  de  inaltulu  regiu  ministeriu,  adeca
   26   27   28   29   30   31   32