Page 5 - 1876-02
P. 5
Gasset’a eae de 2 ori: Joi’a si Dumiuec’a, Be prenumera la poştele c. bÎ r., si e le
F6i's, csndu concede ajatdriale, — Pretiulu: Altuia mu, DD. corespondenţi. — B#b*wu serie or.
Tbcb’s timbrala a 30 cr. de' fiaoare
V. a. pe unu ahu sdu 2 Va galbini mon. sunfttbria. blicare.
!fei
Ir. 7. Br&sioYQ 6 Februarîu 25 Ianuariu 1876.
I . ' : ■
ardeleni, cumu mai înjură de toti archangelii pe fla obligaţi a-si da paiele loru la legatulu viiloru
Urbariele in 'JTransilvani’a. acei ungureni,, bra noi pe atunci baiati urdurosi boieresci. Pe viierii boieresci se nu’i platbsca tie
II. Manoper’a din 1820 a boioriloru o pe- de cate 8 — 10 ani, inca nu scieam ce insemnâ ranii. Boierii si argaţii loru se nu mai mbrga pe
trundu numai acei lectori ai noştri, cari sciu, ca sbieratele: Az az âtkozott Czirâky (acelu blastematu capulu tieraniloru spre a se ospeta din averea ace
in limbagiulu feudalisticu alu Transilvaniei se di- Czirâky). Doi ani de dile lucrara acele comissiuni stora. Boierii se nu mai cutedie a lua dela tie
cea, ca territoriulu seu in asia numitele comitate ramurite in mulţime de subcomissiuni, si adunara rani inprumuturi de bani cu s i l ’ a , sub pretextu
se imparte in pamentu a l l o d i a l e adu allodiatura, unu materialu enormu, cuprinsu in 147 de foliante câ se-i aiba la mana, ae nu p6ta fugf la altu bo-
adeca boierescu, ai in pamentu co I o n i c a l e sbu grbse, care se mai potu vedb pana in diu’a de ieriu. Se nu-i spoliedie sub titluri neruşinate de
colonicatura, adeca tieranescu, care se aflâ in usu- astadi in archivolu gub. stramutatu acuma la Buda bani husaresci, bani de quartiru, bani de montura.
fructulu poporului, care’lu cultivă si pentru care pesta. Dbra r e s i s t e n t i ’ a p a s s i v a a nemesi Boierii se nu silb3ca pe locuitori a cumpera carnea
robiâ. In alte distinctiuni se nu ne mai demit- loru, effectu alu unei conspiratiuni formale, fh atatu viteloru boieresci bolnave, pe care le taiâ câ se nu
temu, ca aici nu ne permitte spatiulu; apoi si afara de tare, in catu imperatulu nu a fostu in stare de crepe! Boierii se nu silbsca pe 6meni a-i bb de
de acbsta relatiuuile urbariali se invertu mai ver- a realisa nimicu din acele operate. Conscriptiuni, frica vinulu mucedu, otietîtu si care se întinde,
tosu pe langa acbsta divisiune agraria. In locu de olassifleatiuni si totu legionulu de documente, ac- nici vinarsulu puturosu, câ se ilu platbsca. Se nu
alte subtilităţi se vedemu din ce principiu a ma- cluse, suplemente, jacura 16 ani uitate in cancella- le mai ib taxa pe g a l i n e s i p e s e c e r e , nici
necatu imperatulu si cabinetulu seu. Acelu prin- ri’a transilvana de curte in Yien’a, pana candu vama din mustu. Pe la culesu de vii se nu le ib
1
cipiu era, ca celu pucinu atata pamentu catu se Cancellariulu br. Miske in 29 Octobre 1836 nr. cu poterea vasele de mustu. . Se nu le ib vama de
aflâ pe la 1819 in manile populatiunei rurale, fu 4020 le transmisse la gubernu cu scopu, câ in drumu la tbte respantele. Boierii se nu mai cu
sese totu-deauna in manile aceleia. Acestu princi casu candu s’ar deschide diet’a, se le ie înainte tedie a s c h i m b a l o c u r i l e c o l o n i c a r i c u
piu avea in favărea sa inca si impregiurarea, ca acbsta, dbca va vrea; dbca nu, se mai v dbrma alţi c e l e a l l o d i a l i , decatu numai dbca voru da pen
poporulu plătise totu-deauna contributiune la stătu diece ani somnulu dreptiloru. Diet’a se deschise tru acele altele intocma de bune si mari, inse si
după locurile cate se aflâ in usufructulu seu, de in a. 1837 si ce certă despre tbte lucrările ve- asia numai prin intrevenirea auctoritatiloru muni
aceea si plat’a de dări se luâ de nota caracteristica diute si nevediute, numai cele 147 foliante le cipali si prin sententia formala de judecata*), si
a colonicaturei, bra neplatirea de nota caracteristica lasă câ se mai dbrma. cu dreptu de apellatiune. Asia poruncea imperatulu.
a allodiaturei, pentru-ca nobilii nu platea nimicu Intre aceste diet’a Ungariei cevasi mai aprbpe De alta parte, tieranii inca se fia opriţi de a mai
la thesaurulu statului. Mai era inse pamentu multu de Europ’a si mai espusa la drbpt’a ei judecata, lazul (extirpa)padure, cu scopu de a-si face locu de
in manile tieraniloru, după care nu platea nici ei votâ mai multe reforme agrarie, prin care se u- aratu si de fenatiu, fora permissiunea boieriului;
nimicu la stătu, ci robiea numai la domni pentru siorâ multu sbrtea poporului. Acuma se fiţi auditu bra dbca totuşi ar’ face, se-si pbrda labbrea, se si
elu. Curtea imperiala voiea se scâtia la lumina pe poporulu ardelbnu, cu cata sete intrebâ mai platbsca daun’a ce voru fi facutu in padurea boie-
totu, si anume sub titlu de antiquae sessiones, se alesu pe preuti: Yai D6mne, dbra bre la noi candu rbsca. Locuitorii venetici se nu fia primiţi in co
supună locurile la imposite, dbra totuodata se ad ! va veni O r b a r i u l u (asia’i dicea), câ se mai vbdia muna fora scirea boieriului. Iobagiloru se le fia
judece pentru totu-deauna poporului tieranu t6ta si de no:'?“ ,,En laşa mei Nicolae, ca alatrebue se oprita si de acf înainte tienerea de pusei si de câni
acea intiudere de pamentu, agrii, fenatie etc., cata fia o r b u , de nu ne vede si pe noi. 8 Mulţi ro de venatu. Intre iobagi este oprita orice collecta
se aflâ in realitate la man’a lui. Ei dieu, dbra mani si unguri din comitate calatoriea dile întregi de bani sbu de producte, sub pedbpsa de 12 beţie
privilegiaţii strigară: „Ho ho! Yerboczi alu nostru pe ascunsu in părţile Ungariei, „pentru câ se-si pentru cei cari ar’ cutedia se faca collecte**). Dbra
este mai tare decatu imperatulu, si Yerbbczi dice, aduca „Orbariu; dbra apoi si era vai de sufletele nici boierii se nu mai cutedie a lua dela iobagi
8
ca poporulu nu are nimicu, decatu numai braciale acelora, pe cari’i aflâ derogatorii boieresc! ca au sub nici unu protesta amende (glbbe) in bani, afara
sale. Ceea ce este Alcoranulu pentru turci, este mersu după orbariu. numai de caşuri prevediute in legi, si atunci inca
Tripartitulu pentru noi. Unu Mohamed si unu Al- In sensulu instructiuniloru imperatesci din prin sententia, cu dreptu de apellu. Iobagii in
coranu, unu Verbbczi si unu Tripartitu. Iobagii j 1819 tieranii si boierii avusera se respundia sub casu de nesupunere si resistentia cerbicbsa a d e
noştri suntu proprietatea nbatra, cu atatu mai ver- Ijuramentu la 9 intrebari. Astadi inse acele nu ne v e r i t ă , se pbta fi pedepsiţi si trupesce, inse nu
tosu pamentulu pe care’i suferimu noi din grati’a ţpotu interessa asia multu, câ cele 27 puncte, in mai cu 12 beţie; regul’a inse generala se stea, câ
nbstra. Naţiunea valacha intrbga este numai tole care imperatulu comandase exterminarea abusuriloru. tieranii pentru errorile loru se fia pedepsiţi cu cate
rata aici in tibr’a nbstra a nemesiloru, dbra inca Din aceste se cunbsce mai apiiatu greutatea jugu 3 dile de lucru, bra mai multe nu. Ia caşuri ex-
iobagii! Asia e mei mojiciloru, ca voi ati traitu lui sub care gemea poporulu Transilvaniei. Impe- traordinarie si grave imperatulu permitte, câ per-
pana acuma pe moşiile nbstre, bra nu pe ale im- ratuln adeca comandă câ: nolilii se nu mai spo- s6ne sanetbse si tari, vigorbse, convinse de culp’a
peratului? Diceti ca nu’i asia, ca acf ve sfarmamu. 8 liedie pe faliliele tieraniloru sib titlu de taxe dela loru prin sententia esita dela asia numitulu Forum
— „Ba asia’i asia Mari’a vâstra. Diceti si voi hereditati după morte. Se nu mai ’ia taxe pentru dominale, se fia pedepsite si cu cate 24 de lovi
Petre câ’i asia, ca de nu, brasi mancamu la batai, pusei, nici decima dela obiecte mobiliarie ce se turi, din contra, 6meni betrani si nepotintiosi nici-
ne voru sc6te si de prin case si moşii.* — „Mei vendu. Se lase pe poporu a vende in tbta liber
mojiciloru, veţi cutedia voi se arâtati nemtiloru tbte tatea tabacu, miere, ebra, ursbre, inu, canepa si *) Ecca urmele vechi de coinmassatiune, pen
8
locurile cate le cultivaţi voi? „Yomu arata atatea, alte producte, din care nemeşi facea monopolu. si tru care se sbuciuma si trantescu de părete atati
cate ne vei porunci Mari’a ta. 8 le luâ de contrabanda, sbu pdepsiea pe bmeni in privilegiaţi ardeleni in dilele n6stre. Ei pandea
cu anii intregi după iobagi, câ se vbdia, care din
Imperatulu Franciscu I se apucase de regula- bani si cu batai. Nemeşii se nu cutedie a mai da
ei -si cultiva pământurile mai bine, si preste totu,
rea relatiuniloru urbariali trausilvane după unu in areuda productele proprii de tieraniloru, ci se’i care locuri suntu mai fertili, apoi intr’o di frumbsa
planu f6rte largu, de si nicidecumu radicale. Nor lase in pace, câ se le vendiaori cui voru vrea ei. dicb bietului cultivatoriu: „Moi Iuvon, lucuri tou
mele după care voiea imperatulu se usioredie sbr- Tieranii se nu fia siliţi a-si lacina bucatele numai luva io; la tyinye dâ io altă locurile la podiire.
tea poporului, se coprindea in rescriptulu seu din in mbr’a boieriului, ci unde 1) va placea. Se nu Io vrei face gyela pomunturi tou si gyela lui Gyor-
gye si Pista una labu (lauu, = Latifundium) mare
17 Maiu 1819 nr. 1677 inregistratu ia guberniu mai ib taxe dela tierani pentu a d a p a t u l u v i
ling olalta. Audit tu? 8
in Clusiu sub nr. 7054 alu aceluiasiu anu, bra t e l o r u. Se nu silbaca pe dneni a duce gunoiulu
**) Oprirea de pusei si de collecte avea scopu
pentru executare după instrucţiuni destulu de am dela vitele loru pe locurile bieriului, ci ei se-si si anume unulu reservatu si fbrte rafinatu. Se nu
ple denumi comissari aleşi de insusi imperatulu: gunoibsca cu acela locurile lru. Dbmnele se nu tiena pusei si câni, câ se nu strice venatulu dom-
Acei comissari era patru inşi: Corniţele Antoniu mai smulgă de pene gâscele ’emeiloru şatene. Tie nescu; dbra se nu tiena pusei, câ se nu pbta cu
Czirâky câ plenipotente si capu alu comissiunei, ranii se nu mai fia obligaţi a da deregatoriloru geta vreodată la nbua Horaiada. Se nu faca col
lecte, câ nu cumva 6meni insielatori se spoliedie
bra subordinati lui, consiliariulu Georgie Mailath curtiei boieresci dieciuibla penru t o c i t u l u p a n e
pe poporu; dbra se nu faca collecte si din alta
jun., consil. Ladisl. Goetz, consil. Stbfanu Gtbczi, l o r u d e s c r i s u , precum fidea creştinii la turci
causa, câ se nu aiba cu ce porta processe in contra
toti acestiea tramisi inadinsu din Ungari’a si nici- taxa pentru t o c i t u l u d i n i l o r u , după ce ace boieriloru. Ecca de unde se tragu astadi suferin-
unulu din Transilvanii. Se fiţi auditu pe nemeşii stiea se satură din bucatele elora. Omenii se nu tiele advocatului Dr, I, Batiu dela Turd’a.
