Page 6 - 1876-02
P. 6

decumu  se  nu  fia  batuti  *).  Pentru  femei  era  de-    sale  exteriori,  acâsta  frumsetia  romanâsca,  acea  sa-    Prea  me  iai  de  ăfcufth  chinetre!  Ce  ti-â  ca-
                    stinatu corbaciulu.                                    netate  constanta,  —  dâra  candu  ti-o  vediu  catu  lu­  siunatu  âra  asupra  mea?  (Dâmn’a  casei  intra  spre
                         Aceste  instrucţiuni  pre  catu  probâdia  unu  mare   mea  intre  pruncii  sei;  candu-si  iâ  pe  celu  de  cinci    a invita pe barbati la câiu).
                    progresau  alu  regimului  austriacu  in  civilisatiune,    ani  se  dica  Tatalu-nostru,  candu  se  inverte  intr’unu          (Va u r m â . )
                    pe  atata  ele  suntu  probele  cele  mai  intristat6rie    pitioru  p'intre  caseni  câ  se-i  tiena  pe  toti  in  occu-
                    de  barbaria  crunta  ce  domină  in  Transilvaui’a  intre   patiune  regulata,  atunci  mi  se  imple  anim’a  de     Iismormentarea HI. F r a n c i s c a
                     1820—48.  Privilegiaţii  au  respinsu  si  acestu  re-    doru,  se  amu  si  eu  nora  cumu  este  Placid’a  dtale.              Metili.
                    gulamentu  cu  mare  urgia,  si  nu  s’au  supusu  lui.    T6te  câ  tâfce,  dâra  unde  si-a  potutu  inausf  soci’a     Pana  in  3  Febr,  sosiră  din  tâte  părţile  mo-
                    Acuma  se  citâsca  oricine  cu  t6ta  attentiunea  isto-    dtale  acea  puritate  a  limbei,  acea  pronuntiare  fina,    narchiei,  după  invitarea  si  avisarea  făcută  de  catra
                    n’a  revolutiunei  lui  Todoru  Vladimirescu  si  a  lui    elegantia  in  expressiuni,  idiotismi  romanesci  pe    respectivii  presiedinti  si  miniştri,  la  vr’o  patru  sute
                    Alexandru  Ipsilanti  si  se  caute  cu  falinariulu  lui    cari’i  audi  numai  din  colo  de  munţi?  In  Clusiu  si    persâne  distinse  si  la  vr’o  60,000  alţi  patrioţi,  in-
                    Diogenes  differenti’a  intre  Spahii  şi  Ienicerii  sulta­  nici  chiaru  in  Alb’a,  unde  siediuse  cu  părinţii  sei,     catu  erau  plene  stratele  pe  la  11  âre,  inainte  de  amâ-
                                                                                                                                 die,  candu  incepil  ceremoni’a  inmormentarei,  sub
                    nului  si  intre  Spahii  si  Ienicerii  noştri.  Se  nu    asia  nu  se  vorbesce  limb’a  nâstra.  Numai  dela  so­
                                                                                                                                 trasulu  toturoru  ciopoteloru.  R^presentantele  Mai.
                    crâda  cineva,  ca  noi  comparamu  acilea  numai  pe    ci’a  dtale  se  audu  pe  locurile  nâstre  expressiuni
                                                                                                                                 Sale  regelui  generalulu   M  o n d e l ,   archiducele  lo-
                    proprietarii  maghiari;  ca-ci  amu  cunoscutu  destui    frumâse  si  curatu  romanesci  câ:  A  ti  se  face  (de     s i f u   si  ducele  de  Ooburg  cu  sooiele,  Juliu  An-
                    nobili  romani  renegaţi,  inca  si  sasi,  totu  asia  de    ceva).  A  taia  cu  dinţii  babei.  A  trage  a  mare.    drâssy,  miniştrii  maghiari  s.  a.  procesera  in  aca­
                    mari  tirani,  că  si  maghiarii  de  sânge  puru.  Din    A  avâ  scaunu  la  vorba.  A  se  scula  cu  nâptea  ’n     demia,  si  cu  intonări  de  choruri  se  incepil  actulu
                                                                                                                                 inmormentarii  de  primatele  Ungariei  Si   m o r ,   cu
                    contra,  cunoscuseramu  aristocraţi  maghiari  de  hu-    capu.  S’a  dusu  pe  copca.  Mai  e  unu  dealu  s’  o
                                                                                                                                 mai  mulţi  archiepisCopi  si  episcopi  câ  asistentia.
                    manitate  superiâra,  cari  se  adoperâ   ’  câ  se  infrene   vale,  s’  o  limba  de  pădure.  Ai  scapatu  cu  facia
                                                                                                                                 Kolomân  Ghiczi  presiedintele  camerei  tienil  una  cu-
                    selbatic'a brutalitate a ciocoiloru curtiei boieresci.  curata s. a.                                         ventare  funebra.  Se  puse  apoi  sicriulu  mortului
                         In  tempulu  nostru  se  mira  mulţi,  ca  la  po-     Ai  uitatu  cumetre,  ca  Luci’a,  sor’a  mai  mare    pe  calâsa  si  incepil  una  procesiune  gigantica  cu
                    poru  se  mai  afla  multu  servilismu,  simtiu  de  sclavu.    a  Placidei  e  maritata  in  Bucuresci,  ca  ea  de  fâta     vreo  suta  de  prapore  si  flamure  in  doliu.  Mai
                    Dâra  pare-mi-se  la  Homeru  este  acea  santentia  mi­  se  adoperâ  se-si  formedie  limb’a  după  coresponden­  multe  capelle  militari  intonară  piese  lugubre  pana
                    nunata  care  tiene,  ca  chiaru  „omulu  hberu  din  mo-    tele  soru-sei,  care  totu-odata  ’i  tramitea  mereu  mai    la  mormentu,  intre  spalieru  formatu  de  armata.
                    mentulu  in  care  cade  in  sclavia,  -si  perde  diume-     alesu  scrieri  de  ale  lui  Eliadu,  anume  Curierulu  de     Stratele  prefăcute  in  doliu,  lampele  de  gasu  îmbră­
                                                                                                                                 cate  in  doliu  ardea  pretutindenea;  o  mulţime  de
                    tate  din  d e m n i t a t e a   s a   d e   o m u . ‘    Ce  se  in-    ambe  sexe,  cumu  si  scrieri  de  a  le  lui  Negrutiu,  Bo-     âmeni  din  tâte  ferestrele  si  inaltiarile  -si  aruncâ
                    templa  inse,  candu  sclavi'a  trece  preste  mai  multe     lintineanu,  Boliacu,  Alexandri  s.  a.,  âra  dupa-ce    privirile  asupra  impuitoriului  conductu;  După  tra-
                    generatiuni!  In  caşuri  de  acele  servilismulu  nu  se     ne  luaseramu,  in  cei  trei  ani  de  anteiu  petreceamu     sur’a  cu  sicriulu  mortului  mergea  alte  incarcate  cu
                    p6te  extermina  intr’o  singura  generatiune  si  nici     cate  siese  septemani  pe  la  Mehadi’a;  acolo  soci'a     1600  de  cunune  tramise  din  diverse  orasie,  comune
                    in  d6ue.  întrebaţi,  ve  mai  rogu  ârasi,  pe  popo-     mea  luâ  lectiuni  din  limb’a  nâstra,  fora  gramatica     si  privaţi  din  tâta  tiâr.a.  Apoi  urmâ  după  preo­
                    rulu  Angliei,  care  a  luptatu  200  de  ani  pentru  li­  si  fora  professoru.  Scâl’a  sa  era  conversatiunile     ţime  si  sicriu  conductulu,  in  frunte  cu  generalulu
                                                                                                                                 M
                                                                                                                                   o n d e l ,   archiducele  I o s i f u   s.  a.  s.  a.  Baronâ-
                    bertatea  sa.  Yedeti  pe  Irlandi’a  si  luptele  lui  Da-     cotidiane  in  unele  mici  societăţi  alese,  in  cateva     s’a  Nopcea  representâ  pe  M.  S’a  regin’a,  după  te-
                    niilu  O’  Connel  in  cei  40  de  ani.  Poporulu  Fran-     familii  de  o  cultura  superiâra.  Acf  ea  era  numai    legram’a lui „K.“, sosita la inceputulu actului. —
                    ciei  lupta  dela  1790.  Dâra  Secuii  noştri,  cei  de     urechia,  si  nu  vorbiea  decatu  numai  candu  se  facea
                    unu  sânge  si  de  aceeaşi  limba  cu  maghiarii,  suntu     cate  o  pausa  in  conversatiune.  Atunci  Placid’a  mea
                    ei  liberi?  Yai  de  capulu  loru,  vai  de  „Szâkely     cautâ  si  aflâ  cate-o  materia,  prin  care  dâ  nutre-                 Brasiovil 5 Fauru 24 Ian. 1876.
                    szabadsâg“  a  loru!  Adauge  la  tâte  aceste  lips’a  de     mentu nou conversatiunei.                          Precandu  statulu  maghiaru  este  ocupatu  cu
                    sciintia,  cultura,  civilisatiune,  său  civilisatiunea     Iti  credu  totu  ce-mi  spui;  dâra  cu  atata  inca     astrucarea  ossamenteloru  celui  mai  mare  fiiu  alu
                    bastarda.                                              nu  mi-ai  revelatu  caus’a  principale  a  perfectiunei     seu,  pre  atunci  ministeriulu  de  resbelu  din  Yien’a
                                                                                                                                 se  grabesce  a  concentrâ  trupe  preste  trupe  la  con-
                                                                           sale  in  limb’a  nâstra.  Am  vediutu  si  unele  scri­
                                                                                                                                 finiele  sudice  ale  acestui  stătu  maghiaru.  Diariului
                                 Forţarea cumetre!.                        sori  de  ale  cumetrei.  De  unde  acea  observare  a     prussacu  „Augsb.  Allg.  Ztg.*  i  se  comunica  din
                                                                           reguleloru  ortografice,  candu  dumneaei,  pre  catu
                          —  Buna  sâr’a.  Spune’mi  dreptu  cumetrico,                                                          Petruvaradia  in  confiniele  militari  provincialisate,
                                                                           sciu  eu,  nu  cunâsce  limb’a  latina,  si  totuşi  scrie
                    Dta mai invitatu la câiu ori barbatu-teu?                                                                    cumca  acolo,  ar  fi  sositu  dejâ  ordinulu,  câ  in  restempu
                                                                           mai  regulatu,  decatu  mulţime  de  barbati  trecuti
                          —  Si  eu  si  elu.  Dâra  pentru  ce  mai  intrebi                                                    de  14  dile  persânele  civile  se  evacueze  tâte  case-
                                                                           prin scâlele latinesci ?
                    cu atatu aplombu cumetre?                                                                                    mattele  si  cuartirele.  Regimentulu  Cesaroviciu,  care
                                                                                La acâst'a nu sciu se-ti respundiu, intrâba-o
                          —  Apoi  mai  deunadi  candu  caletoriramu  a-                                                         se  aflâ  acolo  in  garnisâna  a  primitu  ordinu  de  a
                                                                           P0
                    mendoi  pana  la  Sibiiu,  se  superase  pe  mine.  Nn                                                       plecâ  la  Semlin,  âra  in  loculu  lui  va  veni  o  gar­
                                                                                Nu’mi  va  satisface  curiositatea.  Am  observatu
                    ti-a spusu nimicu?                                                                                           nisâna  de  mai  multe  mii  de  trupe.  Totu  asemeni
                                                                           eu  de  multu,  cumu  se  feresce,  câ  nu  cumuva  se
                          —  Ce  8e’mi  spuie,  candu  elu  scie  bine,  ca  eu                                                  sciri se comunica si din fortarâti’a Essecu.
                                                                           trâca  in  ochii  barbatiloru  de  femeia  literata.  Spu­
                    totu-deauna  ’lu  am  de  reu,  de  cate-ori  se  încurca                                                         Conducătorii  insurgentiloru  tienura  dilele  tre­
                                                                           ne-mi  mie,  in  ce  limba  vorbiţi  de  regula  cu  copi­
                    cu  Dvâstra  in  politic’a  dilei.  Barbatu-meu  nu  e  fa-                                                  cute  o  conferintia  intr’unu  satu  langa  confiniele
                                                                           laşii ?
                    cutu  pentru  politica.  Acea  atmosfera  sociala  din                                                       montenegrine  si  se  consultară,  ca  ce  atitudine  se
                    Clusiu,  care  pentru  mai  mulţi  romani  au  avutu  ur­   De  regula  romanesce;  eu  inse  mai  troncanescu    observe  frci»  de  acţiunea  diplomatica  a  poteriloru
                     mări  fatali,  ameţise  si  pe  barbatulu  meu  câ  se     uneori si nemtiesce; alteori ii   chiamu la mine  pe  in  Constantinopole.  La  acâsta  conferintia  a  fostu
                    crâdia,  ca  ar’  fi  competente  in  ale  politicei.  Dâr’     unguresce, pentru-ca suntu de   părere, câ copii no­  representata  si  partit’a  de  acţiune  din  Serbi’a,  âra
                    las’  ca’mi  vindecu  eu  barbatielulu,  indata-ce  vomu    ştri  se  invetie  si  celelalte  dâue  limbi  ale  patriei  ;     pre  de  alta  parte  representantele  Montenegrului
                    da  in  primavâra.  Uite  colo  cumetre,  catu  e  cam-     dâra  dela  mam’a  lori  nu  audu  alta  decatu  numai     inca  n’a  lipsitu,  caruia  i  se  dede  chiaru  si  deose-
                    pulu  de  largu;  aceea  e  politic’a  nâstra,  alaturea  cu     limb’a nâstra.                              bit’a  onâre  de  a  duC6  presidiulu  in  decursulu  adu­
                    creacerea  celoru  patru  fini  si  a  finiaiârei  dtale,     Acuma  pricepu.  Adecă  cumetr’a  face  intocma   nării.  Prim’a  intrebare,  asupr’a  careia  avii  adunarea  se
                    scump’a  mamei  Corneli’a.  (Isi  stringe  pe  mic’a  sa    câ  femeile  romane  din  Macedoni’a,  care  nu  sufere    decidă,  a  fostu  ca  ce  ar  fi  de  facutu  in  acelu  casu,
                    fiica  iu  bracia  si  o  sărută.  Intr’aceea  appare  bar-    vorba  turcâsca  sâu  grecâsca  in  sanctuariulu  loru;    candu  poterile  europene  ar  provocă  pre  insurgenţi,
                    batu-seu).                                             apoi  sparga-si  capulu  turcii  si  grecii  cu  limbele    câ  se  depună  armele.  La  propunerea  presiedintelui
                          —  Buna sâr’a cumetre. Me astepti de multu?      loru  cumu  le  va  placsa  pe  din  afara,  in  viâti’a    montenegrinu  s’a  decisu,  câ  nice  intr’unu  casu  se
                          —  Buna  se-ti  fia  anim’a.  Nu  aveam  candu    publica,  in  acte  admiiistrative  si  judecatoresci,  ca-ci   nu  dâ  armele  din  mana,  ci  se  se  continue  lupt’a
                    se te asteptu; stăm de vorba cu cumatr’a.              in familiile nâstre n’ai intrare   nici câ prin chiaiea  pana  candu  voru  scapâ  cu  deaeversire  de  jugulu
                          —  Se  me  pardonati  domni  mari  politici,  eu    usiei. Asia dâra dti numai   dupa-ce ai esitu  din  turcescu.  Totu-odata  presiedintele  observa,  ca  din-
                    am  se’mi  vediu  de  âlele  mele,  cumu  dici  dta  cu-    casa,  afara  pe  strate,  in  piatie,  la  drumu,  in  adu­  sulu  este  autorisatu  se  declare,  cumca  Montenegrulu
                    metrei. (Ese).                                         nări amestecate, incep se amesteci limbile?          si-a  castigatu  libertate  deplina  in  faptele  sale.  —
                          Scii  ce  cumetre?  Ai  unu  diamantu  de  femeia;    Oamu asia.                                      De  aici  se  vede,  ca  proiectulu  de  reforme  alu  lui
                     adeverata  corâna  pe  capulu  ten.  Las’  calitatile      Ti-ai datu vreuni copilu la scâla?              Andrâssy  nu  va  potâ  se  potolâsca  furi’a  insurgenti­
                                                                                Pe cei doi mai lari*                            loru,  pentru  aceea  se  crede  de  lipsa  concentrarea
                                                                                La care ?                                       truppeloru austriaco la confiniele de catra Bosni’a.
                          *)  Forum  dominale,  numitu  airea  patrimo­
                     niale,  boierescu,  era  compusu  din  deregatori  de  ai     Eu  eram  se-i  dai  mai  antaiu  la  cea  nemtiâsca,    De  pre  campulu  de  lupta  se  comunica,  ca  in­
                    dominiului,  de  cari  era  camu  mulţi;  celu  de  an-    pentru-câ  se  invetie  d  mici  o  limba  străină;  dâra     surgenţii  ar  fi  batutu  pre  turci  la  satulu  Neum
                     taiu  se  numea  prefectu,  alaturea  cu  elu  Jurium  in­  mi-a  cautatu  se  faci  pe  voi’a  Placidei,  care  me     langa  portulu  Clecu,  inse  ar  fi  strabatutu  prea  de­
                    spector,  specie  de  jurisconsultu,  advocatu  si  procu-    mustrase  dicundu-mi,  a  dâra  nu  vreu  se-i  făcu  de     parte,  asiâ  incatu  au  ajunsu  in  foculu  nailoru  de
                    roru  in  aceeaşi  persâna,  apoi  derogatoriu  (tisztarto),    pe  acuma  renegaţi,  si  asia  ’iam  datu  la  scâl’a  nâ­  resbelu  turcesci  din  acelu  portu.  De  observatu
                    rationistu  său  comptabilu  (szâmtartâ),  chielaru  (kol-                                                  este  inse,  ca  portulu  Clecu  este  austriacu  si  impre-
                    csâr),  regius,  specie  de  controlloru,  mai  alesu  la  a-     stra  primăria;  Emilu  nse  trecu  in  anulu  acesta  la
                     dunarea  bucateloru  de  pe  campu,  la  culesu  de  vii,     gimnasiu.                                    giurarea,  ca  naile  turcesci  ar  fi  puscatu  asupr’a
                     trierată etc.                                              La care ?                                       insurgentiloru, invâlve iu sine o violare a dreptului
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11